5,717 matches
-
episcopul de acolo" polușnici: 2 cojocari, 2 argați, un curelariu, un olar, un butnar și un măgelar, în serviciul Episcopiei și care să fie „lăsați în pace de toate angaralele". Uriadnicul, aproape identic în funcție cu dregătorul, era un slujbaș domnesc, nu municipal, îl interpretează Ghibănescu pe Melchisedec, care „aducea la îndeplinire isprăvia, ordinile domnești, ca podvoade (cărături), cai de olac, cai de jold, și toate celelalte angării; apoi tot el aduna și încasa gloabele, camăna, feriia, și altele. Deși fiecare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și un măgelar, în serviciul Episcopiei și care să fie „lăsați în pace de toate angaralele". Uriadnicul, aproape identic în funcție cu dregătorul, era un slujbaș domnesc, nu municipal, îl interpretează Ghibănescu pe Melchisedec, care „aducea la îndeplinire isprăvia, ordinile domnești, ca podvoade (cărături), cai de olac, cai de jold, și toate celelalte angării; apoi tot el aduna și încasa gloabele, camăna, feriia, și altele. Deși fiecare taxă își avea încasatorii săi: podvodari, jăldunari, olăcari, bezmănari, dabilari, deseatnici, gorștinari, cămănari, globnici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Diregătorul și vatmanul său din siliștea Cretești". Din cartea lui Miron Barnovschi dată în 1629 rezultă că vatmanul ducea banii la Domnie, cheltuiala drumului căzând pe contul satelor. Uriadnicul sau dregătorul împreună cu șoltuzul și cu pârgarii aduceau la îndeplinire ordinile domnești referitoare la sarcinile căzute asupra locuitorilor care în termeni generici purtau denumirea de angarele. Șoltuzul și pârgarii făceau cislă pentru banii birului, îi strângeau de la târgoveți și de la locuitorii mahalalelor ca și de la sate, și-i duceau la Domnie. Într-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din anul 1673, este înscris „Ion Șoltuz cu 6 pârgari din târgul Hușilor", la Bârlad într-un uricar numărul pârgarilor era de 12. Numele de șoltuz și pârgar se găsesc menționate „până pe după jumătatea veacului al XVIII-lea". Între slujitorii domnești printre poslușnicii Episcopiei, la 1661, Ștefăniță Vodă pomenește și pe „Vornicul de târg", termen care însemna „toți amploaiații Domniei", un delegat al Vornicului cel mare, care priveghea o anumită activitate (justiția de exemplu, urmărind pe făcătorii de rele, adunatul gloabelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mici, pentru care aveau dreptul de a aplica, la trebuințe, arestări ori trimiteri la Iași, la Divan - pentru fapte mai grave. Pârcălab în limba ungurească însemna și „păzitoru de închisoare", un funcționar care avea o asemenea însărcinare. Un alt amploaiat domnesc era paharnicul care la Huși avea sarcina să vegheze asupra viilor. După ce Matei Ghica, la 1756, hărăzește Episcopiei dijma Hușilor, paharnicul era însărcinat cu adunarea dijmei din producția de vin, care făcuse parte dintre veniturile domniei. Domnitorul Scarlat Ghica în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Hușilor, paharnicul era însărcinat cu adunarea dijmei din producția de vin, care făcuse parte dintre veniturile domniei. Domnitorul Scarlat Ghica în anul 1757 întărind aceeași danie - a vinăritului, zicea: „iar paharnicul al doilea ce era obișnuit a strânge el dijma Domnească, să nu se amestece"... Paharnicul avea ca ajutor în îndeplinirea funcției sale pe Pivnicer („Stratulat Pivnicerul", „Gheorghe Pivnicerul" în cartea de hotărnicie a Plopenilor de la 1673), și pe Vădrari („poruncim Domnia mea prin hrisovul acesta și vădrarilor de la ținutul Fălciului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și în vădrărit - care privea pe comerciant. Mai întâi și mai oneros, totodată, pentru comerciant, a fost pivniceritul, taxa pe pivniță, fără a se ține seama de cantitatea de vin desfăcută. Alt strângător era cămănarul sau căminariul care aduna zeciuiala domnească din ceară, dar mai era și o dare pe „neguțătorii ce speculau cu băuturile: 3 lei de bute". Vameșii adunau taxele orânduite în folosul Domniei de la cei care aduceau în târg diferite obiecte pentru vânzare. La 1674, domnul Dumitrașcu Cantacuzino
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care nu erau ținute pentru prăsilă, erau tăiate și din ele se înfruptau și oamenii domniei, și stăpânul moșiei - una din 50 de oi revenindu-i în întregime. Bezmenarii strângeau bezmenul sau darea pe casele care erau construite pe loc domnesc. În 1662, Evstratie Dabija dă ordin căminarilor și „bezmenilor care vor umbla la târg, la Huși" să lase în pace „de camănă și de bezmen o cârciumă mare sau două mici, și un meseriaș (măcelar) și un cojocar, ce sunt
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sărace pe minciuni de fac pradă și-i bagă în fiare și-i ciubotesc... „... așijderea deșugubinarii ca să aibă a umbla pentru deșugubine, numai într-o lună pe an, în luna lui septembrie iar mai mult să nu umble..." Multe cărți domnești opresc deșugubinarii de a intra în satele Episcopiei și lasă episcopilor sarcina cercetării și globirea, la trebuință, a abaterilor locuitorilor, afară de cazurile de tâlhărie și de ucideri, care erau de competența vornicului celui mare și a Domniei. Globnicii sunt funcționarii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vornicu Globnâi": „Nicolai Tiron Vornicu Globnâi”; „Ioniță Similian Vameșu” - într-o condică din anul 1744. Podvodarii ca și Olăcarii, pomeniți în Cartea lui Ștefan Vodă din 1661, pentru scutirea polușnicilor Episcopiei, sunt des pomeniți. Primii erau însărcinați a executa cărăturile domnești: de fân, de paie, de gheață, de lemnesocotite angarale și beilicuri, făcute de populație fără nici o plată; ceilalți - olăcarii - făceau serviciul poștal, luau cai de la cei care îi aveau și executau transportul coletelor „căci nici poștele din vechime nu se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
făcute de populație fără nici o plată; ceilalți - olăcarii - făceau serviciul poștal, luau cai de la cei care îi aveau și executau transportul coletelor „căci nici poștele din vechime nu se întrețineau de stat". Caii de olac erau cunoscuți pentru nevoile poștei domnești. Olăcarii care duceau ștafetele la Țarigrad aveau dreptul să ia în drumul lor, de la oricine, „calul cel bun și odihnit pentru a nu întârzia", iar asemenea înlesniri erau răsplătite, uneori, de domn. În ce privește podvoadele, acestea erau prestațiile care cădeau în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Constantin Movilă Vodă în Cartea sa din anul 1611, dar sunt menționați și de domnul Constantin Racoviță la 1753 care în Cartea sa, pentru scutirea unei crâșme din Huși a Episcopiei vorbește despre mai mulți brănișteri. Sub pretextul facerii fânului domnesc, era aruncată în felul acesta și o dare pe crâșmă, numită braniște, pe care o adunau tot brănișterii care aveau și ei un șef („Ursu căpitan de braniște", în Cartea Domnească a lui Grigore Ghica din anul 1737), iar toți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vorbește despre mai mulți brănișteri. Sub pretextul facerii fânului domnesc, era aruncată în felul acesta și o dare pe crâșmă, numită braniște, pe care o adunau tot brănișterii care aveau și ei un șef („Ursu căpitan de braniște", în Cartea Domnească a lui Grigore Ghica din anul 1737), iar toți lucrau sub ordinele Comisului celui mare. Pârcălabii de ținut și ispravnicii. În cartea dată sub Miron Barnovschi pentru limitarea abuzurilor săvârșite de amploaiații domnești prin sate se atrage atenția: „s-au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
șef („Ursu căpitan de braniște", în Cartea Domnească a lui Grigore Ghica din anul 1737), iar toți lucrau sub ordinele Comisului celui mare. Pârcălabii de ținut și ispravnicii. În cartea dată sub Miron Barnovschi pentru limitarea abuzurilor săvârșite de amploaiații domnești prin sate se atrage atenția: „s-au jăluit (proprietarii satelor) pre pârcălabii de ținuturi că le intră în sate de le pradă vecinii și-i ciobotesc fără ispravă". Instituția este mult mai veche. Cronicarul Ureche înșirând atribuțiile boeriilor fixate de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1566, notează: „numărul total al districtelor este 24; toți atâția pârcălabi și vatamani, adică niște funcțiuni corespunzătoare ca ceea ce se numește în Polonia staroști și stegari." Fiecare ținut avea câte doi pârcălabi, spune Miron Costin. Ei erau „cei dintâi funcționari domnești în ținut", fiind asimilați cu prefecții din vremea lui Melchisedec. În a sa a doua domnie, Constantin Mavrocordat a introdus „Ispravnicii pe la toate ținuturile, și le-a dat ținuturile cu slujbe în seama lor". Într-adevăr în anul 1597 Ieremia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
însă (Uricarul, XVIII, p.10) Domnitorul Moldovei Alexandru Iliaș scrie: „Scriem Domnia Mea la pârcălabul de la ținutul Tutovei...„ ceea ce înseamnă că la 1632 ținutul Tutovei avea un singur pârcălab. Pârcălabii de ținuturi au rămas însă și după introducerea ispravnicilor. Cărțile domnești de după Constantin Mavrocordat, cum ar fi cea a domnitorului Grigore Ghica la 1747, cartea lui Matei Ghica la 1755 poruncesc „boierilor, slujitorilor, pârcălabilor de pe la ținuturi, căpitanilor, vornicilor de prin sate" să nu supere, să globească, „nici să se amestece la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mavrocordat, cum ar fi cea a domnitorului Grigore Ghica la 1747, cartea lui Matei Ghica la 1755 poruncesc „boierilor, slujitorilor, pârcălabilor de pe la ținuturi, căpitanilor, vornicilor de prin sate" să nu supere, să globească, „nici să se amestece la gâlcevile țiganilor domnești ce umblă prin țară pentru hrana lor". În anul 1760, în cartea lui Ioan Teodor Voievod se pomenește de „boieri ispravnici de pe la ținuturi și dumnealor pârcălabii". Pârcălabii aveau și calitatea de judecători. În Uricarul XVIII p. 178, găsim în anul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ionașcu Drob ot Hogioge că are să-i plătească lui un bou sau cinci taleri. Iar de va avea nedreptate, atunci să-și strângă megieșii și să se arate aicea. Altfel să nu faceți. Singur Domnul a poruncit." Însă, prin carte domnească, se ordonă „să nu se amestece în judecățile bisericești", acestea fiind de competența episcopului și a protopopilor. Din cartea lui Ioan Teodor Voievod se înțelege că pe la anul 1759, în ținutul Fălciului, nu era decât un ispravnic: „Credinciosului boier al
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se întâmplau între turci și locuitorii țării (Descrierea Moldovei, f. 178). Când era vreo reclamație asupra turcilor, Turcagiaga trimitea amploaiații săi pe la ținuturi să facă cercetare, împreună cu ispravnicii. Dăbilarii erau funcționarii care se ocupau de strângerea dabilelor sau a birurilor domnești: „Și voi toți dăbilari, care veți umbla cu toate slujbele Domniei mele printr-acel târg" zice Georgie Ghica în cartea de scutire a doi preoți și un diacon de la episcopie, cărora le ordonă a-i lăsa în pace. La 1621
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și un diacon de la episcopie, cărora le ordonă a-i lăsa în pace. La 1621, Alexandru Iliașu, în cartea sa, îi numește „dăbilari de ținut". Vel Căpitanu de Codru sau marele Căpitan de Codru este funcția pomenită într-o carte domnească a lui Constantin Mavrocordat din anul 1743. Era o funcție militară: căpitănia polcurilor ostășești ale ținutului Fălciu. Se numea „de Codru" pentru că sub comanda vel Căpitanului de Codru se aflau Codrenii, adică locuitorii de la Codrul Tigheciului, care în vechime erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se iscau reclamații, ne-o zice Gh. Ghibănescu în ziarul „Evenimentul" nr. 21 din 6 martie 1904 într-unul din serialele din rubrica „Din traista cu vorbe", purtând titlul „Scris în frunte": „Era în ziua de Pintilie Călătorul. Un lipcan domnesc sosise în Bacău, aducând cu dânsul o carte domnească către șoltuzul târgului și pârgarii lui. Sântem în anul 1662 vara. Domn la Iași era Vodă Dabija, singurul din domnii care l-a chemat Istrati, cu mustățile croite pe oală, obiceiul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ziarul „Evenimentul" nr. 21 din 6 martie 1904 într-unul din serialele din rubrica „Din traista cu vorbe", purtând titlul „Scris în frunte": „Era în ziua de Pintilie Călătorul. Un lipcan domnesc sosise în Bacău, aducând cu dânsul o carte domnească către șoltuzul târgului și pârgarii lui. Sântem în anul 1662 vara. Domn la Iași era Vodă Dabija, singurul din domnii care l-a chemat Istrati, cu mustățile croite pe oală, obiceiul având a bea vin din oală nouă. O ferbere
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1662 vara. Domn la Iași era Vodă Dabija, singurul din domnii care l-a chemat Istrati, cu mustățile croite pe oală, obiceiul având a bea vin din oală nouă. O ferbere neobișnuită se făcu în tot târgul, la vederea lipcanului domnesc, care în goana calului străbătu singura uliță a vămei pentru a se opri de năprasnă la casa Șoltuzului. Teamă era tuturor că i s-ar aduce vreo poruncă aspră, care să cadă ca o belea pe capul nevinovatului. Cât erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru a se opri de năprasnă la casa Șoltuzului. Teamă era tuturor că i s-ar aduce vreo poruncă aspră, care să cadă ca o belea pe capul nevinovatului. Cât erau ei de la Bacău, dar tot tremurau la vederea omului domnesc. ...Lipscanul venise de la Iași cu cal de olac purtând asupră-i carte domnească scriind astfel cătră șoltuz că „de vreme ce poruncit-am Domnia mea la slujitorii care umblă cu dăjdiile preuțești de la ținutul Bacăului să nu supere pre un preut, un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
palme Ponici fu adus și înfățișat șoltuzului. La întrebarea pusă el n- avu cum să se desvinovățască față cu porunca așa de aspră a lui Vodă. Osânda trebuia îndeplinită: Piserul de la carvasaraua făcu îndată hârtia, în care scria: „De vreme ce sluga domnească Vasile Ponici slujitor cu slujba Bacăului a pus în silă și peste cuvântul domnesc la dajdii pe popa, diaconul și 4 poslușnici ai mănăstirei Măstacanul, a dumisali stolnicului celui mare Gligori Hăbășăscul, poronca Măriei sale este a i se scrie pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]