4,125 matches
-
oxidanți sau simplu, oxidanți. Acestea îndepărtează electroni din alte substanțe. În mod similar, substanțele ce prezintă proprietatea de a reduce alte substanțe se numesc agenți reducători, sau simplu, reducători. Aceștia transfera electroni unei alte specii chimice. Oxidarea reprezintă cedare de electroni, iar reducerea decurge cu acceptare de electroni. Reacțiile redox au loc cu schimbarea numărului de oxidare a speciilor chimice implicate. Astfel, oxidarea decurge cu creșterea acestuia, iar reducerea are loc cu scăderea lui. O substanță poate fi deseori clasificată că
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
din alte substanțe. În mod similar, substanțele ce prezintă proprietatea de a reduce alte substanțe se numesc agenți reducători, sau simplu, reducători. Aceștia transfera electroni unei alte specii chimice. Oxidarea reprezintă cedare de electroni, iar reducerea decurge cu acceptare de electroni. Reacțiile redox au loc cu schimbarea numărului de oxidare a speciilor chimice implicate. Astfel, oxidarea decurge cu creșterea acestuia, iar reducerea are loc cu scăderea lui. O substanță poate fi deseori clasificată că un acid sau o bază. Acest lucru
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
Newton Lewis; în acest mod de clasificare reacțiile nu sunt limitate la cele care au loc într-o soluție apoasa, astfel, nu mai este limitată la soluții în apă. În conformitate cu conceptul lui Lewis, de o importanță crucială sunt schimburile de electroni. O a treia teorie comună este legea acid-bază a lui Lewis, bazată pe formarea legăturilor chimice noi. Această teorie explică faptul că un acid este o substanță capabilă să accepte o pereche de electroni, în timp ce o bază este o substanță
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
o importanță crucială sunt schimburile de electroni. O a treia teorie comună este legea acid-bază a lui Lewis, bazată pe formarea legăturilor chimice noi. Această teorie explică faptul că un acid este o substanță capabilă să accepte o pereche de electroni, în timp ce o bază este o substanță care poate ceda o pereche de electroni, în scopul formării unei noi legături chimice. Conform acestei teorii, elemente cruciale ale acestor schimburi este sarcina electrică. Există câteva moduri prin care o substanță poate fi
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
legea acid-bază a lui Lewis, bazată pe formarea legăturilor chimice noi. Această teorie explică faptul că un acid este o substanță capabilă să accepte o pereche de electroni, în timp ce o bază este o substanță care poate ceda o pereche de electroni, în scopul formării unei noi legături chimice. Conform acestei teorii, elemente cruciale ale acestor schimburi este sarcina electrică. Există câteva moduri prin care o substanță poate fi clasificată că un acid sau o bază, fapt evidențiat prin istoricul acestor concepte
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
culoare galben-verzuie. Scheele a remarcat de asemenea calitățile de albire ale noului gaz. Carl Wilhelm Scheele a izolat clorul prin reacția piroluzitului (dioxid de mangan, MnO) cu acidul clorhidric (HCl): Clorul face parte din familia halogenilor, grupa 17. Are 7 electroni de valență, 18 neutroni, 17 protoni și 17 electroni. Configurația electronică este: 1s2 2s2 2p6 3s2 3p5. Deoarece are 7 electroni pe ultimul strat, atomul de clor este instabil și caută un element cu care să se combine pentru a
Clor () [Corola-website/Science/298436_a_299765]
-
albire ale noului gaz. Carl Wilhelm Scheele a izolat clorul prin reacția piroluzitului (dioxid de mangan, MnO) cu acidul clorhidric (HCl): Clorul face parte din familia halogenilor, grupa 17. Are 7 electroni de valență, 18 neutroni, 17 protoni și 17 electroni. Configurația electronică este: 1s2 2s2 2p6 3s2 3p5. Deoarece are 7 electroni pe ultimul strat, atomul de clor este instabil și caută un element cu care să se combine pentru a-și forma structura stabilă de 8 electroni. Este situat
Clor () [Corola-website/Science/298436_a_299765]
-
piroluzitului (dioxid de mangan, MnO) cu acidul clorhidric (HCl): Clorul face parte din familia halogenilor, grupa 17. Are 7 electroni de valență, 18 neutroni, 17 protoni și 17 electroni. Configurația electronică este: 1s2 2s2 2p6 3s2 3p5. Deoarece are 7 electroni pe ultimul strat, atomul de clor este instabil și caută un element cu care să se combine pentru a-și forma structura stabilă de 8 electroni. Este situat în perioada a 3-a, grupa a VII-a principală. Valență: electrovalență
Clor () [Corola-website/Science/298436_a_299765]
-
și 17 electroni. Configurația electronică este: 1s2 2s2 2p6 3s2 3p5. Deoarece are 7 electroni pe ultimul strat, atomul de clor este instabil și caută un element cu care să se combine pentru a-și forma structura stabilă de 8 electroni. Este situat în perioada a 3-a, grupa a VII-a principală. Valență: electrovalență -1, covalență - față de H:Cl (I) față de O:Cl(VII,V,III,I). Are caracter electrochimic electronegativ și caracter chimic nemetalic. Are molecula diatomică: Cl. -Stare
Clor () [Corola-website/Science/298436_a_299765]
-
EFECT NUCLEAR - acționează influențând transcripția ADN : vitamina A și vitamina D. EFECT MEMBRANAR- împiedică acțiunea unor radicali liberi în organism vitamina E, vitamina C. TRANSFERAREA UNOR GRUPĂRI FUNCȚIONALE (CO2, CH3, NH2) vitaminele B1, B6, B12, BIOTINA, ACID FOLIC. TRANSFER DE ELECTRONI : Vitamina PP, vitamina B2, vitamina K. VITAMINELE HIDROSOLUBILE Din această clasă fac parte compuși polari, solubili în apă, dar cu structuri și funcții biochimice foarte diferite.Un număr dintre ele alcătuiesc grupul vitaminelor B, prezente în drojdie, în semințe de
Vitamină () [Corola-website/Science/298442_a_299771]
-
și parametri determinați, primește energie din exterior prin ceea ce se numește "pompare". Pomparea se poate realiza electric sau optic, folosind o sursă de lumină (flash, alt laser etc.) și duce la excitarea atomilor din mediul activ, adică aducerea unora din electronii din atomii mediului pe niveluri de energie superioare. Față de un mediu aflat în echilibru termic, acest mediu pompat ajunge să aibă mai mulți electroni pe stările de energie superioare, fenomen numit "inversie de populație". Un fascicul de lumină care trece
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
flash, alt laser etc.) și duce la excitarea atomilor din mediul activ, adică aducerea unora din electronii din atomii mediului pe niveluri de energie superioare. Față de un mediu aflat în echilibru termic, acest mediu pompat ajunge să aibă mai mulți electroni pe stările de energie superioare, fenomen numit "inversie de populație". Un fascicul de lumină care trece prin acest mediu activat va fi amplificat prin dezexcitarea stimulată a atomilor, proces în care un foton care interacționează cu un atom excitat determină
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
a Institutului Politehnic București un curs de "Filozofia Istoriei" și un curs de "Istorie Contemporană". Rezultatele activității sale de cercetare sunt validate de: — 67 articole științfice publicate ca autor sau co-autor în reviste internațtionale prestigioase cum sunt: IEEE Transactions on Electron Devices, IEEE Electron Device Letters, Solid State Electronics, Japanese Journal of Applied Physics, International Journal of Electronics, Electronics Letters, Sensors and Actuators, Solar Cells, Solar Energy Materials, Electron Device News; la multe dintre acestea a fost (din 1984) consultant permanent
Andrei P. Silard () [Corola-website/Science/307152_a_308481]
-
București un curs de "Filozofia Istoriei" și un curs de "Istorie Contemporană". Rezultatele activității sale de cercetare sunt validate de: — 67 articole științfice publicate ca autor sau co-autor în reviste internațtionale prestigioase cum sunt: IEEE Transactions on Electron Devices, IEEE Electron Device Letters, Solid State Electronics, Japanese Journal of Applied Physics, International Journal of Electronics, Electronics Letters, Sensors and Actuators, Solar Cells, Solar Energy Materials, Electron Device News; la multe dintre acestea a fost (din 1984) consultant permanent. — 38 comunicări științifice
Andrei P. Silard () [Corola-website/Science/307152_a_308481]
-
autor sau co-autor în reviste internațtionale prestigioase cum sunt: IEEE Transactions on Electron Devices, IEEE Electron Device Letters, Solid State Electronics, Japanese Journal of Applied Physics, International Journal of Electronics, Electronics Letters, Sensors and Actuators, Solar Cells, Solar Energy Materials, Electron Device News; la multe dintre acestea a fost (din 1984) consultant permanent. — 38 comunicări științifice la conferințe internaționale (SUA, Japonia, Canada, Germania, UK). — peste 50 lucrări științifice publicate în reviste românești; majoritatea în Revue Roumaine des Sciences Techniques, Serie Electro-technique
Andrei P. Silard () [Corola-website/Science/307152_a_308481]
-
cu evaluarea nerelativistă, în aproximația dipolară electrică, a amplitudinii de împrăștiere elastică a fotonilor de atomul de hidrogen în starea fundamentală. Calculul nerelativist a fost extins pentru a include retardarea, conducând la descrierea nerelativistă completă a împrăștierii Compton de un electron atomic din pătura K. Aproximația dipolară a fost apoi folosită în studiul împrăștierii Compton din pătura L. Rezultatele acestor lucrări (printre care confirmarea existenței unei divergențe infraroșii, prevăzută de electrodinamica cuantică, și punerea în evidență a unei rezonanțe în spectrul
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
intensități laser extrem de înalte, Gavrilă și colaboratorii au trecut la metode neperturbative (1984), bazate pe așa-numita "High-Intensity High-Frequency Floquet Theory (HI-HFFT)". Aplicarea acestor metode, la intensități arbitrare dar pentru frecvențe laser mai înalte decât frecvențele tipice de legare a electronului în atomi, a dus la descoperirea unor efecte neașteptate. Într-un câmp cu polarizare liniară, atomul de hidrogen prezintă fenomenul de "dihotomie atomică": distribuția de sarcină electrică, sferic simetrică în starea fundamentală neperturbată, se scindează în doi lobi de sarcină
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
separați atunci când ea oscilează antrenată de câmpul laser. Într-un câmp cu polarizare circulară, distribuția de sarcină ia forma unui tor cu axa de simetrie orientată după vectorul de propagare și trecând prin centrul atomului neperturbat. Pentru atomii cu doi electroni, ca H, se prevede o distorsiune puternică și apariția unor noi stări legate, induse de câmpul laser, așa-numitele "light-induced excited states". În prezența câmpului laser apar fenomene exotice (a căror existență este imposibilă în absența câmpului): un proton poate
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
distorsiune puternică și apariția unor noi stări legate, induse de câmpul laser, așa-numitele "light-induced excited states". În prezența câmpului laser apar fenomene exotice (a căror existență este imposibilă în absența câmpului): un proton poate lega mai mult de doi electroni, creându-se ioni negativi de hidrogen cu sarcină multiplă, relativ stabili. Sunt de așteptat și noi proprietăți ale moleculelor. În câmpuri superintense probabilitatea de ionizare a atomului este modificată în mod contraintuitiv, ducând la efectul de "stabilizare atomică": cu cât
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
Norris Russell a propus ca în loc de a fi cauzată de un nou element, linia de 500.7 nm se datora unui element familiar în condiții nefamiliare. Fizicienii au arătat în anii 1920 că într-un gaz la densități extrem de mici, electronii pot popula niveluri de energie excitate metastabile în atomi și ioni care la densități mai mari ies din starea de excitație datorită coliziunilor. Tranzițiile de electroni de la aceste niveluri în ionul de oxigen (O sau OIII) dau naștere liniei de
Nebuloasă planetară () [Corola-website/Science/307281_a_308610]
-
Fizicienii au arătat în anii 1920 că într-un gaz la densități extrem de mici, electronii pot popula niveluri de energie excitate metastabile în atomi și ioni care la densități mai mari ies din starea de excitație datorită coliziunilor. Tranzițiile de electroni de la aceste niveluri în ionul de oxigen (O sau OIII) dau naștere liniei de 500.7 nm. Aceste linii spectrale, care pot fi văzute numai în gaze cu densitate foarte mică, sunt numite linii interzise. Astfel observațiile spectroscopice au arătat
Nebuloasă planetară () [Corola-website/Science/307281_a_308610]
-
nici-o linie transformată în sistem tripolar. În India, o linie a fost modificată pentru a lucra în sistem bipolar. Efectul de descărcare Corona este rezultatul apariției de ioni în fluide neutre, cum este aerul atmosferic, sub influența câmpurilor electrice puternice. Electronii sunt smulși din elementele componente ale aerului neionizat, și ionii pozitivi sau electronii sunt atrași de conductori în timp ce particulele încărcate de aceeași polaritate sunt respinse. Acest efect poate produce pierderi de putere însemnate, să creeze interferențe sonore sau de radiofrecvență
Linie de înaltă tensiune în curent continuu () [Corola-website/Science/308619_a_309948]
-
pentru a lucra în sistem bipolar. Efectul de descărcare Corona este rezultatul apariției de ioni în fluide neutre, cum este aerul atmosferic, sub influența câmpurilor electrice puternice. Electronii sunt smulși din elementele componente ale aerului neionizat, și ionii pozitivi sau electronii sunt atrași de conductori în timp ce particulele încărcate de aceeași polaritate sunt respinse. Acest efect poate produce pierderi de putere însemnate, să creeze interferențe sonore sau de radiofrecvență, să genereze compuși toxici cum ar fi oxidul de azot și ozonul, și
Linie de înaltă tensiune în curent continuu () [Corola-website/Science/308619_a_309948]
-
inflamabil, cu viteză ridicată de ardere. Pentru sudare se folosește flacăra primară (nucleul flăcării). Temperatura ridicată a flăcării este asigurată de arderea cu oxigen. Este un prodeceu de sudare prin topire la care sursa de energie este un fascicol de electroni. Acesta se realizează prin descărcarea într-un spațiu vidat, denumit tun de electroni, a unei energii sub forma unui fascicul de electroni, comandată cu ajutorul unor lentile electromangnetice necesare pentru focalizarea și deplasarea fascicolului de electroni pe suprafața materialelor de sudat
Sudare () [Corola-website/Science/308632_a_309961]
-
flăcării). Temperatura ridicată a flăcării este asigurată de arderea cu oxigen. Este un prodeceu de sudare prin topire la care sursa de energie este un fascicol de electroni. Acesta se realizează prin descărcarea într-un spațiu vidat, denumit tun de electroni, a unei energii sub forma unui fascicul de electroni, comandată cu ajutorul unor lentile electromangnetice necesare pentru focalizarea și deplasarea fascicolului de electroni pe suprafața materialelor de sudat. Denumit neștiințific Sudarea cu laser. Sunt o familie de procedee de sudare la
Sudare () [Corola-website/Science/308632_a_309961]