3,858 matches
-
151-154; Popa, Ist. lit., I, passim, II, 372-377; Mihai Pelin, „Artur”. Dosarul Ion Caraion, București, 2001; Behring, Scriit. rom. exil, 124-143; Silvian Floarea, Universul și noutatea poeziei lui Ion Caraion, București, 2002; Alex. Ștefănescu, Ion Caraioan, RL, 2003, 11; Manolescu, Enciclopedia, 123-128. L.H.
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Iancu Bidian, Cicerone Poghirc și Pavel Chihaia), JL, 1994, 17-20; Octavian Vuia, Întâlnire cu oameni și idei, postfață Nicolae Florescu, București, 1995, 81; Nicolae Florescu, Centrul Român de Cercetări de la Paris, JL, 1996, 33-38; Popa, Ist. lit., I, 762; Manolescu, Enciclopedia, 149-151. N.Fl.
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
Dimisianu, „Blocada” de Pavel Chihaia, RL, 2001, 28; Gheorghe Grigurcu, Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia, RL, 2001, 41; Cine ești dumneata, domnule Pavel Chihaia? (interviu cu Ileana Corbea și Georgeta Drăghici), JL, 2001, 21-24; Popa, Ist. lit., I, 283-285; Manolescu, Enciclopedia, 153-155. N.Fl.
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
155-157; Dicț. esențial, 151-154; Grigurcu, Poezie, I, 200-205; Popa, Ist. lit., II, 471-475; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 57-61; Manolescu, Lista, I, 76-84; Alex. Ștefănescu, Nina Cassian, RL, 2003, 13; Tudorel Urian, Zburdălniciile inimii și ale minții, RL, 2003, 47; Manolescu, Enciclopedia, 135-137. R.S.
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Popescu, Silvia Cinca, „Spargeți oglinzile”, RL, 1969, 17; Tudor Nicolescu, „Spargeți oglinzile”, CRC, 1969, 32; Mircea Iorgulescu, Silvia Cinca, „Zăpada nevăzută”, 1973, 19; Românii, 63-64; Tania Radu, Efectul lipsei de gravitate, LAI, 1993, 16; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 74-79; Manolescu, Enciclopedia, 155-156. T.R.
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
supuse unei judecăți de valoare cumpănite, unor interpretări întotdeauna la obiect. Cartea conține totuși câteva idei și intuiții surprinzătoare, dar și unele caracterizări subiective, limitative sau chiar aproximative. C. a mai colaborat la întocmirea volumului colectiv Profiluri literare (1972), a enciclopediei în două volume Literatura și arta Moldovei (1985-1986), a mai multor culegeri tematice. A prefațat numeroase ediții ale scriitorilor români clasici și contemporani, precum și pe cele ale unor reprezentanți ai literaturii universale. Ea [O istorie deschisă a literaturii române din
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
practică. Primul dintre autori se ambiționează să sintetizeze totalitatea teoriilor și a cercetărilor dedicate învățării într-o Mathetică (de la maqeiVn = „a învăța”, în gr.) înțeleasă ca o știință a învățării cu vocație universalistă. Al doilea autor năzuiește să elaboreze o Enciclopedie a metodelor utilă tuturor proceselor de influențare benignă a formării umane. Aceste perspective ne-au obligat să ne supunem unor exigențe metodologice severe. Teoriile învățării sunt expuse sintetic - dar respectând cu strictețe textele originale ale cercetătorilor, adesea pervertite de exegeți
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
criticului”, TBR, 1983, 241; Nicolae Manolescu, „Reflexe condiționate”, RL, 1983, 37; Gh. Grigurcu, „Reflexe condiționate”, F, 1984, 1; Vasile Chifor, „Reflexe condiționate”, VR, 1985, 12; Piru, Critici, 120-123; Țeposu, Istoria, 180-182; Dicț. scriit. rom., ÎI, 370-371; Petraș, Panoramă, 302-303; Manolescu, Enciclopedia, 345. F.M.
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
cu o delegație la împărăteasa Ecaterina a II-a la Petersburg, și sarcinile acestei eparhii. G. se impune în primul rând prin marea sa cultură (avea una din cele mai cunoscute biblioteci din Moldova, din care, se pare, nu lipsea Enciclopedia franceză), fiind și un spirit filosofic. Cunoștea franceza, limbă în care citea ziarele și literatură iluministă. El îmbină totodată preocupările cărturărești cu acțiunile politice dictate de sentimentele sale patriotice. Interesat de învățământ - prin 1770 încerca, fără izbândă, să diminueze, în favoarea
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
istoriei, între politică și literatură, ST, 2001, 10-11; Cornel Moraru, Lărgirea canonului estetic, VTRA, 2002, 1-2; Ileana Marin, Planurile glisante ale discursului istoric la Sorin Alexandrescu, CL, 2002, 8; Solomon Marcus, Sorin Alexandrescu în oglinda Occidentului, OC, 2002, 126; Manolescu, Enciclopedia, 36-39. M.S.
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
Bălțătescu, Sergiu. (1999). Modele ale percepției calității vieții. Calitatea vieții, vol. 10, 3-4, 179-185. Bălțătescu, Sergiu. (2003). Abordări psihosociale ale satisfacției și fericirii. Calitatea vieții, vol. 13, 2. Bălțătescu, Sergiu. (2007). Calitatea vieții. În Cătălin Zamfir și Simona Stănescu (coord.), Enciclopedia dezvoltării sociale. Iași: Editura Polirom. Chelcea, Septimiu. (2004) Metodologia cercetării sociologice. Metode calitative și cantitative. București: Editura Economică. Chelcea, Septimiu, Mărginean, Ioan, Cauc, Ioan. (1998). Cercetarea sociologică - metode și tehnici. Deva: Editura Destin. Chelcea, Septimiu (2005). Opinia publică despre criminalitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a contracara fluxurile de migrație și așa mai departe. Migrația este un fenomen cu fațete multiple, care nu pot fi înțelese doar dacă se face referire la considerațiile demografice ce constituie nu mai mult de o singură variabilă. Dicționarele și enciclopediile definesc migrația drept circulația oamenilor sau animalelor dinspre o zonă spre alta. Cauzele circulației pot varia, dar, în general, ele apar din necesitatea de supraviețuire. Prin definițiile universal acceptate, cuvântul „migrație” nu poate fi folosit cu referire la călătoria zilnică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
American Heritage definește conceptul brain drain ca pierderea forței de muncă intelectuale și tehnice prin deplasarea acestui tip de forță de muncă către medii geografice, economice și profesionale mai favorabile (The American Heritage Dictionary of the English Language, 2006). În Enciclopedia Britannica, conceptul brain drain reprezintă migrația oamenilor educați sau a specialiștilor dintr-o țară, sector economic sau domeniu către alta, de obicei, pentru o mai bună remunerare sau condiții de viață mai bune (http://www.britannica.com/). Conceptul brain drain
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de o politică demografică în România? Calitatea Vieții XII, 1-4. Vlăsceanu, Lazăr, Zamfir, Cătălin. (1998). Dicționar de sociologie. București: Editura Babel. Voinea, Maria. (1978). Familia și evoluția sa istorică. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Voinea, Maria. (2005). Familia contemporană. Mică enciclopedie. București: Editura Focus. ***, Anuarul demografic al României 2006. București: Editura Institutului Național de Statistică. ***, România în cifre 2006. București: Editura Institutului Național de Statistică. www.alternative sociale.ro Viața științifică UNFPA, Fondul ONU pentru Populație Conferința Internațională Populația României - încotro
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
deficitară și sub raportul difuzării sale profesioniste în străinătate, neputând intra astfel într-un dialog competitiv cu realizările altor culturi europene. Ea nu dispune încă de instrumentele de lucru necesare pentru a se cunoaște și prezenta pe sine, nu are enciclopedii, tratate, dicționare pe domenii, mari sinteze (Marino, 1996, 208-219). Or, lucrarea dlui Schifirneț este tocmai o astfel de sinteză, ce readuce în dezbaterea actuală una dintre cele mai importante teorii prin care elitele noastre culturale au interpretat critic procesul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
veacului al XX-lea și până în 1982 prestigiosul premiu, fiecare nume în parte fiind ilustrat cu câte un fragment reprezentativ din operă. În almanahul editat după doi ani, literatura ocupă cele mai multe pagini. La rubrica „Pentru albumul dumneavoastră”, sub genericul O enciclopedie a poeziei de dragoste, sunt reunite texte din 30 de poeți ai lumii, de la Lucrețiu și Ovidiu până la Nichita Stănescu și Evgheni Evtușenko, traducerile fiind semnate de nume de rezonanță: Lucian Blaga, Maria Banuș, Ștefan Aug. Doinaș, Virgil Teodorescu, Petre
ALMANAH ENCICLOPEDIC „REALITATEA ILUSTRATA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285270_a_286599]
-
După clasele gimnaziale, când l-a avut profesor pe matematicianul și poetul Ion Barbu, și cele liceale la Liceul „D. Cantemir” din București, urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. În anii 1945-1946 a lucrat la Enciclopedia României, în colectivul condus de Dan Botta. Din 1956 a fost bibliotecar la Liceul „Sf. Sava” din București. A debutat în anul 1932 în „Universul copiilor”. A mai colaborat la „Buna Vestire”, „Seara” (aici a fost, în perioada iulie-ianuarie 1943-1944
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
furnica prevederea, vulpea nedreptatea ("strâmbătatea"), leul puterea, șoimul mărinimia, dar și trufia, păunul trufia, unicornul (numit în una din edițiile românești "leocorn") nesocotința, lupul lăcomia, liliacul curvia ș.a.m.d. Multe dintre aceste valori morale respectă tradiția impusă prin Fiziolog, enciclopedii și bestiare, dar altele contrazic cu totul această variantă. Cazul cel mai frapant este cel al unicornului, căci aceleiași fabule ultracunoscute, conform cărei fiara este prinsă cu ajutorul unei fecioare, i se acordă o interpretare în răspăr: licorna nu ar mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reprezintă o oglindă uneori îngroșată și deformantă a propriei naturi, imaginea sau caricatura pasiunilor sale, virtuților și viciilor sale. De aceea bestiarul creștin, pe care îl putem numi bestiar moralizator, după exemplul Bibliei moralizatoare, trebuie considerat mai puțin ca o enciclopedie zoologică decât ca un complement al Oglinzii morale"37. Ce ne rămâne de făcut este să încercăm să explicăm această permutare esențială, care privește și definește perfect întreaga gândire medievală. Ce reprezintă, prin urmare, un animal pentru omul medieval? Sigur
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Dar nu evidența, nu contactul direct este cel care creează imaginea animalului. În această operație, mult mai important este imaginarul, care este influențat de scrierile religioase, de interpretările Bibliei, de Fiziolog și de toate bestiarele care l-au copiat, de enciclopediile medievale și de tot ceea ce înseamnă interpretare a naturii, a animalului în speță, apoi ca simbol al unei intenții divine, ba chiar ca semn al unei manifestări divine. Ceea ce contează pentru omul medieval nu este comportamentul real al animalului, care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
comportamentale, a virtuților pe care un bun creștin trebuie să le cultive și a viciilor de care trebuie să se țină departe. Cert este că diferitele variante ale acestei lucrări au influențat decisiv nu doar scrierile de cult, ci și enciclopediile medievale și lucrările similare care au luat naștere prin imitație: Philippe de Thaon, Gervaise, Pierre de Beauvais, Guillaume le Clerc de Normandie, Brunetto Latini, maestrul lui Dante și chiar Richard de Fournival, cu o perspectivă vizibil laică, redactează bestiare versificate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
redactează bestiare versificate sau nu, care se țin aproape de modelul impus de Fiziolog, extinzând uneori comentariul moralizator. Dar esențialul aparține acestei scrieri grecești de început de mileniu, care își pune amprenta asupra unei imense culturi europene vreme de secole. Marile enciclopedii medievale nu rămân nici ele străine de această influență, exercitând, la rândul lor, o influență asupra întregii gândiri de până la Renaștere (care preia, cel puțin în arta heraldică și în cea a emblematicii, modelul medieval); Isidor din Sevilla, cu ale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
universale), Albertus Magnus (De animalibus), Huigh de Foilloy (Aviarium), Hildegard von Byngen (Physica) resimt cu toții influența Fiziologului, chiar dacă oferă lucrări mai elaborate, mai sistematizate. De fapt, întreaga cunoaștere medievală privitoare la lumea animală se bazează pe aceste surse: Biblia, Fiziologul, enciclopediile, scrierile și omiliile sfinților părinți. Merită să ne oprim puțin asupra unei lucrări de mare autoritate, cum este De doctrina christiana a Sfântului (sau, după caz, Fericitului) Augustin. În partea a treia a tratatului său, marele teolog menționează, printre altele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lăsând neatinsă extensia. Sau cel puțin așa pare că înțelege să facă sau și face, de fapt, fără prea multe preocupări taxonomice"62. Dintre rinocerul pe care îl contemplă și unicornul despre care știe atâtea legende, care este întipărit în "enciclopedia" lumii sale, Marco Polo este mai dispus să creadă în cel din urmă. Omul medieval, obișnuit de bestiare și de reprezentările care abundă în spațiul său familiar, crede în existența acestor animale și tinde să considere că un animal necunoscut
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aceleași categorii. Dar este aceasta o ipoteză corectă? Când medievalii vedeau în bestiare animalele imaginare alături de animale cunoscute, făceau ei o distincție atât de clară?"63 Desigur că nu, de vreme ce ambele categorii, care în ochii noștri par distincte, beneficiau, în enciclopedii, tratate de morală, bestiare, în fine, în iconografie de un tratament egal. Dar autoarea pune punctul pe i analizând câteva dintre lucrările la care am făcut și noi referire mai sus. Enciclopediile medievale erau redactate de oameni ai Bisericii. Prin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]