3,954 matches
-
pe care nimeni nu a avut pretenția să le nege, Veșmântul Îi Îngăduie purtătorului să se deplaseze În siguranță. Constă din sectoare metalice, care sugerează scafandrul, cavalerul medieval și balanța de farmacie, nu fără a lansa scânteieri rotative, care Îl enervează pe pieton. Emite clinchete discontinue, care țin locul unui claxon plăcut. Două școli pornesc de la baroneasa de Servus, care Își dă (conform unei persoane perspicace) cel mai de soi consimțământ pentru a doua. Prima e a străzii Florida; cealaltă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ezitare și scrupule; numismatul să-și păstreze monedele, iar vânzătorul de hârtie - terfeloagele. Istoria e o injecție cu energie, un suflu dătător de viață. Intensificând potența, istoricul Încarcă cernelurile; farmecă, exaltă, dă curaj, Însuflețește; nici vorbă să calmeze sau să enerveze; cuvântul nostru de ordine este să respingem hotărât ceea ce nu Întărește, ceea ce nu-i pozitiv, ceea ce nu-i laur.“ Sămânța a Încolțit. Astfel, distrugerea Romei de către Cartagina e o sărbătoare nelucrătoare, ținută Începând din 1962 În Tunisia; tot astfel, anexarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mare Îndemânare vorbele, cu revere impecabile. Undeva nu prea departe, Silvina, soția lui Bioy, pictează ascultând muzică la fonograf: „După un timp - i-a povestit Borges lui Sorrentino - ne-am dat seama că unele discuri ne tăiau elanul sau ne enervau, erau piese de Debussy sau Wagner. În schimb, altele ne transmiteau un soi de entuziasm, ajutându-ne să lucrăm, și am observat că erau piese de Brahms.“ Mare parte dintre cele mai izbutite și mai originale pagini scrise de Bioy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ar putea ca toate navele de la suprafață să fie nevoite să se deplaseze În porturi adăpostite din Tonga. — Adică, vom rămâne izolați aici? — Pentru 24-48 de ore. Asta n-ar fi o problemă - avem autonomie deplină - dar pe Spaulding Îl enervează ideea de a lăsa civilii jos, fără sprijinul de la suprafață. De aceea vreau să știu ce gândiți. Vreți să rămânem aici, să continuăm explorarea astronavei sau să plecați? — Rămânem. Categoric! spuse Ted. — Beth? — Am venit aici pentru a cerceta forme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Norman. MANIFESTĂRILE SUNT MICI ȘI NU SE EXTIND DINCOLO DE ENTITĂȚILE VOASTRE, DAR MANIFESTĂRILE SUNT NOI PENTRU MINE. ELE SUNT O BUCURIE PENTRU MINE. Despre ce tot vorbește? Întrebă Harry. MANIFESTĂRILE TALE, HARRY. — Ce manifestări, pentru numele lui Dumnezeu! — Nu te enerva, Îl preveni Norman. Stai liniștit. ÎMI FACE PLĂCERE ASTA, HARRY. MAI FĂ O DATĂ. Norman Își zise: „Oare citește emoțiile? Consideră cumva emoțiile noastre ca manifestări? Dar asta n-ar avea sens“. Jerry nu le putea citi gândurile, era deja stabilit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Ba da. Pentru tine ăsta e un joc. Este un sport. NU, NU ESTE. — Ba da, este, spuse Norman, și Încă un sport stupid. Chiar vrei să te contrazici cu el În felul ăsta? Întrebă Harry. Ai putea să-l enervezi. Nu cred că lui Jerry Îi place să fie contrazis. „Cred și eu că nu“, Își zise Norman. Apoi, cu glas tare: — Ei bine, trebuie să-i spun lui Jerry adevărul despre propriul său comportament. Nu face nimic interesant. ZĂU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
subțire intra În baza conului, iar un altul ieșea de acolo. Acesta din urmă se Întindea pe fundul noroios până la conul următor, unde erau tot două cabluri: unul intra și altul ieșea. — Pleacă de-acolo, Norman. Mă faci să mă enervez. Un cablu intră, altul iese. Beth legase conurile În serie, ca pe niște beculețe În pomul de Crăciun. Desfăcând un singur fir, Norman putea dezamorsa toată linia de explozibile. Întinse brațul și strânse cablul cu degetele Înmănușate. — Norman! Nu trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
rămînă, propria noastră suferință devine uriașă, se umflă și acoperă întreaga lume. Viața neagră. Nici un chin nu e mai mare ca al nostru. Îi spun Doctorului care a abordat din nou acel calm și indiferență psihiatrică ce pe mine mă enervează: „-Fără durere n-am putea face dovada prezenței noastre pe această lume. Și cel mai mare noroc vine să fie faptul că, pentru propria noastră tortură nu există nici o mîngîiere. Organismul se apără de alinare. Orice consolare l-ar face
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
la un nume. M-am gândit, am spus în timp ce buza de sus începea să-mi tremure. Dar m-am gândit la ele cu James. Și nu mi s-ar părea corect să folosesc unul dintre numele alea. Judy se cam enervase pe mine. Dar eram din nou pe punctul de a izbucni în lacrimi, așa că Judy n-a mai spus nimic. Pentru mine n-am luat mai nimic. Cu excepția câtorva cărți despre copii. De ce să mă mai sinchisesc, m-am gândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
sfert de oră, da? i-am spus înlăcrimată mamei. — Da, mi-a răspuns ea. —La fiecare cincisprezece minute, am accentuat eu. Da, a zis ea. —N-o să uiți? am continuat eu îngrijorată. Nu, mi-a răspuns mama începând să se enerveze. — Da’ dacă te uiți la ceva la televizor și pierzi noțiunea timpului? i-am sugerat eu. N-o să uit! mi-a răspuns mama clar enervată. Știu cum să am grijă de un copil! M-am descurcat să cresc cinci producții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
liniștindu-mă câteva clipe. După care am început din nou să mă panichez. Dacă a murit? Dacă îmi murea fetița în noaptea aia? Tocmai atunci, asemenea unei oaze în deșert, am văzut un telefon public. Am tras mașina pe stânga, enervându-i pe șoferii din spate. Care-au început să mă claxoneze și să-mi strige tot felul de chestii, ticăloși fără inimă! —Mamă, am zis cu voce tremurândă. —Cine-i acolo? a întrebat ea. — Eu sunt, am spus simțind că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
cu el? M-am ridicat în capul oaselor. Eram plină de nervi. Ticălos nenorocit! Nu putea să facă așa ceva, nu? M-am forțat să mă calmez. N-aveam nici o dovadă că făcuse așa ceva și nu avea nici un sens să mă enervez din cauza unei chestii care poate că nici nu se întâmplase. Tot timpul trebuia să mă gândesc în primul rând la Kate. Ea era omul cel mai important din toată povestea respectivă. Voiam ca situația cu James să se desfășoare în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
urma după asta? Știam că aveai nevoie de mine, mi-a scuipat James. Tot timpul ai avut nevoie de mine. Dintr-un motiv sau altul. Cum să nu știu? Nu puteam decât să mă holbez la el. James nu se enerva prea des. Așa că în rarele ocazii când se enerva, aveam parte de un adevărat regal. Era de-a dreptul spectaculos. Dar nu și de data asta. Nu știam de unde provenea toată furia aia, dar mesajul pe care James părea hotărât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mi-a scuipat James. Tot timpul ai avut nevoie de mine. Dintr-un motiv sau altul. Cum să nu știu? Nu puteam decât să mă holbez la el. James nu se enerva prea des. Așa că în rarele ocazii când se enerva, aveam parte de un adevărat regal. Era de-a dreptul spectaculos. Dar nu și de data asta. Nu știam de unde provenea toată furia aia, dar mesajul pe care James părea hotărât să mi-l transmită era că eu fusesem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
eu înfierbântată. —Ba da, așa arată, a râs Helen. E cheală și grasă și n-are nici un dinte. —Taci din gură! i-am zis eu înfuriată. O să te audă. Copiii înțeleg lucrurile astea, să știi. E foarte frumoasă. —Nu te enerva, mi-a spus Helen cu blândețe. Nu înțeleg de ce ți-ai ieșit așa din pepeni. N-am zis nimic. Veștile astea mă șocaseră îngrozitor de tare. —A fost foarte haios, a continuat Helen. Adam a adus-o pe fată și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
fost foarte crudă. Știu. Dar nu m-am putut abține. Foarte nostim, Claire, a zis el. — În realitate n-a fost nostim, James, l-am corectat. N-a fost deloc nostim. —Uite ce e, mi-a spus începând să se enerveze. În felul ăsta nu ajungem nicăieri. Pe mine, una, nu mă deranjează, am spus, pentru că exact spre nicăieri ne îndreptăm. Ești foarte deșteaptă, Claire. Și foarte haioasă, m-a taxat el cu răutate. —Mulțumesc, i-am răspuns cu o politețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
celălalt corp aflîndu-se Într-o cu totul altă parte decît În camera unde ardea un bețișor din lemn de santal obținut cu greu, la schimb c-un set de poze cu actori. Fata era o melomană din Dudești. S-a enervat. M-a făcut tocilar. Din clipa aceea am devenit nostalgic. Au Început să-mi placă literatura, geniile inexplicabile, toamna. Toamna mi se părea adecvată nemuririi. În ea cad frunzele moarte. Păsărelele Își ascund ciocul la subsuoară. Plouă subțire. Miroase a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fraza. Poate se petrece același fenomen și cu alte lucruri, În ceea ce mă privește, Încă aștept. Văd c-am devenit tolerant, calm, Îi suport liniștit pe toți, lumea Îmi provoacă o Înțelegătoare somnolență și o Înțelegere somnolentă, nu mă mai enervează. Nu mă mai enervează nici lucrurile mărunte, cum ar fi de pildă tropăitul nocturn În zigzag al vecinului de deasupra. L-aș bate cu bîta. Însă la douăzeci de ani eram turbat, Întărîtarea tinereții - o parte livrescă, cealaltă genetică - justificîndu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
același fenomen și cu alte lucruri, În ceea ce mă privește, Încă aștept. Văd c-am devenit tolerant, calm, Îi suport liniștit pe toți, lumea Îmi provoacă o Înțelegătoare somnolență și o Înțelegere somnolentă, nu mă mai enervează. Nu mă mai enervează nici lucrurile mărunte, cum ar fi de pildă tropăitul nocturn În zigzag al vecinului de deasupra. L-aș bate cu bîta. Însă la douăzeci de ani eram turbat, Întărîtarea tinereții - o parte livrescă, cealaltă genetică - justificîndu-se prin povestiri morbide, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
duci să-ți Înscrii copilul la primărie, să ridici certificatul de naștere, te duci cu gîndul la celălalt certificat și ți se Înmoaie picioarele, ceri apă, funcționarul crede că ești beat, rîde, ai lacrimi În ochi, omul de la ghișeu se enervează, nu-l mai iei În seamă și pleci, logica nu te mai părăsește, ne răpim copiii din neant, paradis inițial, sau de oriunde-ar sta ei fără vină, oricum ceva lipsit de limite, de Început și de gravitație, ca să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să-mi deschidă zilnic cu șurubelnița cap cruce cutia de scrisori, strîmbîndu-se iritați cînd vedeau că nu primisem nici un plic. Mi-au Îndoit ușița de la cutie, acum nu mai era necesar s-o forțeze, spînzura În balamale, ceea ce i-a enervat și mai tare. Au Început să-mi dea telefoane obscene. Să-mi sune la ușă și să fugă, apoi au furat soneria și izbeau cu picioarele, să-mi bată În țevi, să-și dea găuri În pereți cu bormașina numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pletele Îngălbenite de conviețuirea cu natura, Învîrte supărat capu’ solului În mîna-i enormă răcnind spre legiuni ceva incomprehensibil, În germana acelor timpuri, care s-ar putea traduce totuși printr-un vă fut muma-n cur, mare greșeală, că s-a enervat generalul care-și iubea mama, luînd-o ad litteram, s-a postat În fața soldaților ce nu păreau să-și fi revenit din uimire, și le-a ținut un discurs scurt, În engleză, pentru aș umili și Învinge adversarul Încă din alocuțiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
naturii precum Indiana Jones, Războiul stelelor, Imperiul contraatacă, Jurasic Park sau altele, nenumărate, Începi să te-ntrebi cine le pune, criticii, revista TV, publicul, și cauți o scobitoare. Pe la sfîrșitul anilor ’40, același omniprezent Einstein, care-a Început să mă enerveze că-l tot citez, observa că tehnologia a luat-o cu mult Înaintea omenirii. Și nu văzuse Încă nimic, oare ce-ar mai observa acum, cînd după 60 de ani de viteză uluitoare tehnologia a ajuns cît un minuscul semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Încît să cadă el, nu copilașii. Apoi i se va da de mîncare În fața blocului, și va primi o insignă de partid la modă odată c-un bon perforat de loc de stat la coadă la locul de veci. Mă enervez și ca să mă dezenervez citesc primul număr din serialul lui Adrian Păunescu, „Procesul comunismului”, și aflu că „el n-a existat”. Comunismul. N-a existat decît Ceaușescu, care Își iubea cîinii, nevasta chimică și Păunescul. Altceva nici n-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
procedat foarte bine cînd a interzis videoclipul Justify My Love. Autorul articolului Începe științific, cu cîinii lui Pavlov, ne spune că Madonna are un trup frumos, amintește-n treacăt de societatea de consum, de lascivitate și erotism, le separă, se enervează că le-a separat, și dă În fraza „MTV a creat monstrul. Acum trebuie să-l hrănească”. Un alt ziarist se bucură și el de interdicția capodoperei de trei minute dar scrie, totuși, că Madonna face eforturi disperate ca să salveze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]