6,495 matches
-
episcop Melchisedec aprecia că 1592 este anul înființării Episcopiei Hușilor, pe baza unui uric păstrat în copie, emis de cancelaria domnitorului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) și datat 1592. În acest act erau menționate satele pe care Ieremia Movilă le dăruiește Episcopiei: „Am dat și am miluit a noastră sfântă rugă, ce făcută noao (de) sfănta episcopie Huș(u)lui, unde este hramul a sfinților întru tot lăudaților apostoli Petru și Pavel cu aceste sate: satul Plopenii și satul Căzăecii și Rășăștii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în copie, emis de cancelaria domnitorului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) și datat 1592. În acest act erau menționate satele pe care Ieremia Movilă le dăruiește Episcopiei: „Am dat și am miluit a noastră sfântă rugă, ce făcută noao (de) sfănta episcopie Huș(u)lui, unde este hramul a sfinților întru tot lăudaților apostoli Petru și Pavel cu aceste sate: satul Plopenii și satul Căzăecii și Rășăștii și săliște Crețăștii și Spărieții, ce sânt la țin(u)t(ul) Fălciiului și Căcăcenii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a întocmit în timpul domniei lui Ieremia Movilă, însă datarea a fost stabilită între anii 1602-1604. Melchisedec nu credea că a fost o eroare a cancelariei domnești. El presupunea că Ieremia Movilă a datat actul în 1592, acesta fiind anul întemeierii Episcopiei, când în Moldova domnea Aron Tiranul (1592-1595), deși Ieremia Movilă a urcat pe tron în 1595. Istoriografia recentă susține că Episcopia Hușilor a luat ființă în timpul domniei lui Ieremia Movilă, adică după 1595 și înainte de 1599. Unii autori consideră că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o eroare a cancelariei domnești. El presupunea că Ieremia Movilă a datat actul în 1592, acesta fiind anul întemeierii Episcopiei, când în Moldova domnea Aron Tiranul (1592-1595), deși Ieremia Movilă a urcat pe tron în 1595. Istoriografia recentă susține că Episcopia Hușilor a luat ființă în timpul domniei lui Ieremia Movilă, adică după 1595 și înainte de 1599. Unii autori consideră că „data cea mai probabilă a inaugurării episcopiei trebuie căutată între 15 septembrie și 15 octombrie 1598”. Dar Scrisoarea patriarhului Meletie Pigas
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1592-1595), deși Ieremia Movilă a urcat pe tron în 1595. Istoriografia recentă susține că Episcopia Hușilor a luat ființă în timpul domniei lui Ieremia Movilă, adică după 1595 și înainte de 1599. Unii autori consideră că „data cea mai probabilă a inaugurării episcopiei trebuie căutată între 15 septembrie și 15 octombrie 1598”. Dar Scrisoarea patriarhului Meletie Pigas din 3 noiembrie 1598 arată demersul lui Ieremia Movilă către Patriarhie, prin care ceruse recunoașterea Mitropoliei Moldovei ca arhiepiscopie și necesitatea înființării unei noi episcopii. Nicolae
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
inaugurării episcopiei trebuie căutată între 15 septembrie și 15 octombrie 1598”. Dar Scrisoarea patriarhului Meletie Pigas din 3 noiembrie 1598 arată demersul lui Ieremia Movilă către Patriarhie, prin care ceruse recunoașterea Mitropoliei Moldovei ca arhiepiscopie și necesitatea înființării unei noi episcopii. Nicolae Iorga a evidențiat argumentul politic ce a stat la baza înființării ei: după răscoala lui Aron Vodă împotriva turcilor, alături de Mihai Viteazul în cadrul Ligii Sfinte (1595), o parte din ținuturile cuprinse în raialele turcești au fost alipite Moldovei (Chilia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
i-a chemat înapoi prin protopopul Teodor; se pare că a revenit în scaunul de la Huși, căci nu a fost înlocuit, cum s-a întâmplat cu alți ierarhi (mitropolitul Moldovei, episcopii de Roman și Rădăuți). Deși data exactă a întemeierii Episcopiei nu are importanță esențială, căci se cunoaște perioada de început a activității ei spirituale, istoria impune cunoașterea datelor precise pentru a face judecăți de valoare argumentate. După Melchisedec, și Nicolae Iorga s-a ocupat de istoria acestei instituții. El a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a ocupat de istoria acestei instituții. El a studiat în traducere actul de danie datat incomplet: 71- (fără unitate în cifra anului și fără însemnarea de lună și de zi), prin care Ieremia Movilă dăruia „«noului» său lăcaș de rugăciune, Episcopia, cu hramul Sf. Petru și Pavel, satele pe care le avuse până atunci el însuși, Domnul, în hotarul Hușilor: Plopenii, Cozienii, Roșieștii, siliștea Crețeștii și Spăriații, precum, și, peste Prut, în ținutul Lăpușnei, satul Căcăcenii”. Sintagma „noului său lăcaș de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care le avuse până atunci el însuși, Domnul, în hotarul Hușilor: Plopenii, Cozienii, Roșieștii, siliștea Crețeștii și Spăriații, precum, și, peste Prut, în ținutul Lăpușnei, satul Căcăcenii”. Sintagma „noului său lăcaș de rugăciune” arată că domnitorul și-a asumat fondarea Episcopiei, că faptul se petrecuse de curând, căci înzestrarea unui așezământ de către fondatorul ei se făcea chiar la începutul activității, în cazul nostru dania fiind din „hotarul” târgului, din vechea proprietate domnească. Pe baza unui document emis de același domnitor, datat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din „hotarul” târgului, din vechea proprietate domnească. Pe baza unui document emis de același domnitor, datat 12 mai 7114 (1606), comparând mărturiile boierilor și prezența pârcălabilor Crâstea, Gherman și Manole, Nicolae Iorga a remarcat că prima „întăritură de moșii pentru episcopia de Huși trebuie pusă în primăvara sau vara anului 1606, în orice caz nu înainte de sfârșitul lui Iunie, când Ieremia-Vodă își mântui viața. De oare ce însă actul din 12 Maiu 1606 are ca Mitropolit pe Teodosie Barbovschi, pe Ioan
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
precum și mirul. Nicolae Iorga atrăgea atenția asupra faptului că Meletie Pigas a plecat la Alexandria înainte de a se fi luat o hotărâre și de a se fi pus în scris tomos-ul patriarhal pentru eparhia Hușilor. Cert este că, odată întemeiată, Episcopia Hușilor s-a bucurat de sprijinul deplin al Mitropoliei Moldovei, al domnitorilor, care s-au succedat la conducerea Țării Moldovei, și al boierimii, care i-au făcut treptat mari și importante donații și privilegii de natură socia-juridică și economică. Printre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erau crimele, pe care le judeca domnia. După ce a fost ridicată în rang, biserica episcopală din Huși a beneficiat și ea de privilegii speciale, pentru locuitorii așezați în „sloboziile” mănăstirești, precum și cei din satele, proprietăți ale Mitropoliei Moldovei și ale Episcopiilor de Roman, Rădăuți și Huși. În documentele păstrate, se prevedeau adeseori nu numai scutiri de natură economică, ci și de natură judiciară: poslușnicii să nu fie judecați de pârcălabi, de paharnicul al doilea sau de către alți judecători. Numai poslușnicii care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
făceau vinovați de crime sau furturi trebuiau judecați de către Divanul domnesc. Un mare vornic, pe nume Lupul, care poate fi chiar Vasile Lupu, viitorul domn al Moldovei (1634-1653), poruncea ureadnicilor de Bârlad să nu umble după deșugubinele locuitorilor din satele Episcopiei de Huși, ci numai să le înscrie într-un catastis pe care să i-l trimită. Marele vornic urma să trimită la fața locului delegați care aveau să cerceteze pe cei în cauză, „după greșala lor”, și să le facă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu dreptate”. Deci, dregătorii locali, „pre cuvinte și menciuni să nu facă mai mult val” (anchetă, n.a.). Ulterior, unii egumeni au primit dreptul de judecată asupra „furilor” (hoților) sau a tâlharilor, alteori dreptul a revenit pârcălabilor de Fălciu. În satele Episcopiei de Huși, în prima jumătate a secolului al XVII-lea, pârcălabii puteau judeca pe criminali și pe tâlhari, rămânând în competența episcopului doar bătăile și alte pricini de minimă importanță. Domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658) scria din Roman, la 3 noiembrie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
judeca pe criminali și pe tâlhari, rămânând în competența episcopului doar bătăile și alte pricini de minimă importanță. Domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658) scria din Roman, la 3 noiembrie 1653, pârcălabilor din Fălciu și dregătorilor din târgul Huși, să scutească satele Episcopiei Huși de gloabe, de bătăi și pârâturi, și „să aibă treabă numai pentru morți de om sau alte deșugubine, furi sau tâlhari”. Marii vatavi apar și ei menționați ca dregători în documentele legate de Episcopie. La 26 octombrie 1666, Iliaș
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgul Huși, să scutească satele Episcopiei Huși de gloabe, de bătăi și pârâturi, și „să aibă treabă numai pentru morți de om sau alte deșugubine, furi sau tâlhari”. Marii vatavi apar și ei menționați ca dregători în documentele legate de Episcopie. La 26 octombrie 1666, Iliaș Alexandru (1666-1668) scria marilor vătafi, pârcălabilor de ținut și „dregătorilor de prin târguri” că episcopul de Huși îi reclamase, pentru că judecând călugării, „preoții și casele lor, feciorii și năimiții și poslușnicii”, își depășeau atribuțiile și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Alexandru (1666-1668) scria marilor vătafi, pârcălabilor de ținut și „dregătorilor de prin târguri” că episcopul de Huși îi reclamase, pentru că judecând călugării, „preoții și casele lor, feciorii și năimiții și poslușnicii”, își depășeau atribuțiile și încălcau dreptul de judecată acordat Episcopiei. Deci, până în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, se constată o limitare treptată a atribuțiilor judecătorești ale șoltuzului și pârgarilor în favoarea Episcopiei. La 20 mai 1617, Mitrofan, episcop de Huși, arăta că un proces de adulter al unui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
casele lor, feciorii și năimiții și poslușnicii”, își depășeau atribuțiile și încălcau dreptul de judecată acordat Episcopiei. Deci, până în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, se constată o limitare treptată a atribuțiilor judecătorești ale șoltuzului și pârgarilor în favoarea Episcopiei. La 20 mai 1617, Mitrofan, episcop de Huși, arăta că un proces de adulter al unui locuitor din oraș fusese judecat de către o altă instanță decât biserica, deși era o cauză de imoralitate, iar gloaba pentru răscumpărarea „vinii” s-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de către o altă instanță decât biserica, deși era o cauză de imoralitate, iar gloaba pentru răscumpărarea „vinii” s-a plătit înaintea episcopului, a șoltuzului, a pârgarilor și a altor „oameni buni și bătrâni”, ce fuseseră martori, după dreptul cutumiar. Judecata Episcopiei nu era întotdeauna „dreaptă și curată”, iar zvonurile privind abuzurile clerului au ajuns și la urechile domnitorului. Antioh Cantemir (1695-1700, 1705-1707) îl admonesta, în plin Divan, pe episcopul Varlaam de la Huși: „Popo! Ce nu giudeci dreptu când îți vin cărțile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o manieră care nu mai putea fi ignorată nici de voievozi, nici de papă. Bula papală din 1439 menționa că populația din Moldova aparținătoare acestei religii devenise suficient de numeroasă în 1391, când papa Bonifaciu al IX-lea înființase, pe lângă Episcopia catolică de la Siret, întemeiată în 1371, o altă episcopie la Bacău. Când și în ce împrejurări s-au așezat catolicii în aceste locuri? La începutul secolului al XV-lea, după începerea persecuției husiților (1410) și mai ales după războaiele husite
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de voievozi, nici de papă. Bula papală din 1439 menționa că populația din Moldova aparținătoare acestei religii devenise suficient de numeroasă în 1391, când papa Bonifaciu al IX-lea înființase, pe lângă Episcopia catolică de la Siret, întemeiată în 1371, o altă episcopie la Bacău. Când și în ce împrejurări s-au așezat catolicii în aceste locuri? La începutul secolului al XV-lea, după începerea persecuției husiților (1410) și mai ales după războaiele husite (1420-1434), s-a produs deplasarea lor treptată spre centrul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Frata (Galați, 24 aprilie 1630), a apărut prima cifră: „La Huși sunt vreo 80 de case, cu o biserică frumoasă și au un preot de mir”. În 1632, Biserica ortodoxă din Moldova era alcătuită din arhiepiscopatul de Suceava și trei episcopii (Roman, Huși și Rădăuți), subordonate Patriarhiei Ortodoxe de la Constantinopol („aceștia sunt sub ascultarea patriarhului schismatic grec de la Constantinopol despre care se spune că este și calvin”). „La Huși - notează preotul, în continuare - sunt vreo 120 de case, care <sunt> de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
obiceiurile românilor. Pe toți aceștia îi considera catolici, unguri ori sași, dar recunoștea că printre ei trăiau și români. După ce a cunoscut așezămintele pe care urma să le păstorească, episcopul Marco Bandini și-a exprimat dorința de a muta sediul Episcopiei catolice de la Bacău la Iași, în capitala țării, aproape de domnitor și cu posibilități mai mari de a activa eficient, dar papa nu a fost de acord. A încercat să întemeieze un colegiu iezuit la Iași, însă mitropolitul Varlaam s-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
importanța acordată la o ceremonie oficială episcopului de Huși: „În dreapta domnului primul loc îl ocupa mitropolitul, al doilea episcopul de Roman, al treilea episcopul de Rădăuți, al patrulea cel de Huși, toți schismatici.” Așadar, după mitropolitul Varlaam (1632-1652), erau înșirați episcopii <Evloghie> de Roman (1642-1648), <Sava> de Rădăuți (1631-1658) și <Ghedeon> de Huși (1633-1656), episcopatul de Huși aflându-se pe locul al III-lea, după cel de Roman și Rădăuți, în ierarhia Bisericii Ortodoxe din Moldova la mijlocul secolului al XVII-lea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ierarhia Bisericii Ortodoxe din Moldova la mijlocul secolului al XVII-lea. Despre românii ortodocși („schismatici”), episcopul noteză că aveau trei biserici, dar una episcopală: două de lemn și una de piatră, „la care se cască o crăpătură și aproape de ruină este episcopia”. Locuitorii târgului erau valahi, dar mult mai mulți unguri („et in omnibus priores, unde infimam etiam partem oppidi Valachis inhabitandam concessere”), lucru puțin probabil. „Dregătorii - scrie Bandini - se succed astfel că, dacă un an este jude un ungur, în celălalt
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]