4,858 matches
-
Orientali în zona munților vulcanici Călimani și Gurghiu străbătută de valea zgomotoasă a Mureșului, care formează la poalele munților un pitoresc defileu. Localitatea se învecinează la nord cu comuna Șaru Dornei din județul Suceava, situată dincolo de platoul Călimanilor, în partea estică cu localitatea Stânceni județul Mureș, cuprinsă în defileul Mureșului și Toplița din județul Harghita, iar în sud cu comunele Ibănești și Hodac județul Mureș, partea vestică este mărginită de cea de-a treia localitate Răstolița, cuprinsă în defileul Deda -Toplița
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
altfel și moșia unde era așezat se numea Strâmba, primită ca loturi la reforma agrară din 1864, a lui Alexandru Ioan Cuza. Moșia era comună cu a satului Betegi, ale cărei limite-hotar le-am arătat la satul Betegi. În partea estică a satului a mai existat un cătun de câteva case numit Chelușeii ( probabil de la călușari?!), care cu timpul, pierzându-li-se neamul, a dispărut. Cătunul Răiculești așezat între moară și dispensarul comunal, își are obârșia în comunele Icoana și Băliganu
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
Dobrești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Dobrești (reședința) și Furești. Comuna se află la marginea estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile Râului Grecilor (un afluent al Cârcinovului). Este străbătută de șoseaua județeană DJ702, care o leagă spre sud de , și Topoloveni (unde se termină în DN7) și spre nord-est de și mai
Comuna Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/300621_a_301950]
-
Hârtiești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Dealu, Hârtiești (reședința), Lespezi și Lucieni. Comuna se află în marginea estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile râului Argeșel. Este străbătută de șoseaua națională DN73D, care o leagă spre sud de , , Mioveni și (unde se termină în DN73) și spre nord de , și (unde se termină în DN72A
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
Leordeni este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Baloteasca, Băila, Bântău, Budișteni, Cârciumărești, Ciolcești, Ciulnița, Cotu Malului, Glâmbocata, Glâmbocata-Deal, Glodu, Leordeni (reședința), Moara Mocanului și Schitu Scoicești. Comuna se află în marginea estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malul stâng al Argeșului. Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de București. La Ciulnița, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ702C, care duce spre nord la . Tot din
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
Matau (1017 m) închide spre sud depresiunea Câmpulungului dintre Râul Târgului și Argeșel și spre nord depresiunea Jugur - Poenari, constituind totodată una din frumusețile naturale ale localității. Comuna Mioarele are coordonatele geografice 45°15’ latitudine nordică și 25°39’ latitudine estică. Cu o suprafață de aproximativ 32 km pătrați, comuna este formată din urmatoarele sate: Localitatea Mioarele se învecinează cu: Structura geologică este variată, dealul Mățău fiind format din conglomerate stabile, pe când partea de răsărit, către Argeșel, este afectată de alunecari
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
regiunea Argeș, primind la un moment dat denumirea de "Mioarele". În 1968, a trecut la județul Argeș. În comuna Mioarele se află situl arheologic de interes național reprezentat de curțile boierești din punctul „Hobaia”, la 200 m sud de extremitatea estică a satului Suslănești, cuprinzând rămășițele unei biserici și ale unei incinte din secolele al X-lea-al XI-lea. Tot de interes național sunt și trei cruci de piatră din satul Mățău, monumente istorice memoriale sau funerare: cea din cartierul
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
Sătic este un sat în comuna Rucăr din județul Argeș, Muntenia, România. Satul are cam 200 de locuitori și este situat pe valea superioară a Dâmboviței, între culmile estice ale Munților Iezer-Păpușa și Piatră Craiului. Situat în bazinetul depresionar omonim, bazinet format prin eroziune diferențiala. Săticul este cunoscut de localnici ca având trei zone distincte: "Cojocaru", lângă Valea lui Ivan, "Săticul de Sus" între valea Largă și Valea Clăbucetului
Sătic, Argeș () [Corola-website/Science/300642_a_301971]
-
Slobozia face parte din punct de vedere administrativ-teritorial din județul Argeș , județ situat în partea central-nordică a Câmpiei Române, fiind situată în extremitatea sud-estică a județului. Localitatea aflată în studiu se găsește situată destul de aproape de meridianul de 25 grade longitudine estică , ce taie țara noastră aproximativ pe jumătate. Din punct de vedere matematic , comuna Slobozia este încadrată în următoarele coordonate : meridianele de 25 grade , 10 minute , 30 secunde și 25 grade , 18 minute, 30 secunde longitudine estică și paralelele de 44
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
de 25 grade longitudine estică , ce taie țara noastră aproximativ pe jumătate. Din punct de vedere matematic , comuna Slobozia este încadrată în următoarele coordonate : meridianele de 25 grade , 10 minute , 30 secunde și 25 grade , 18 minute, 30 secunde longitudine estică și paralelele de 44 grade , 28 minute , 30 secunde și 44 grade , 34 minute , 30 secunde latitudine nordică . Hipsometric , cea mai mare parte a teritoriului studiat se află situat între izohipsele de 155 m și 170 m. O mică parte
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
România. Numele localității - CERNU, nume ce ar veni, conform izvoarelor slave, de la pârâul care străbate satul: APĂ NEAGRĂ- CERNU. Satul face parte integrantă a comunei Poduri, fiind situat pe partea dreaptă a Tazlăului Sărat, cuprinzând și zona geografică din versantul estic al culmei Berzunți. Că unitate de relief este cotata că zona deluroasa, cu panțe înclinate, ce au altitudine între 350 m - 550m. Temperatura medie anuală în jur de 7-8°C, cu precipitații în jur de 900 mm anual, cu predominarea
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. La Răcăciuni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ252E, care duce spre est la Pâncești traseul drumului european E85 (DN 2) la cca 25 km de municipiul Bacău, la limita estică a Dealurilor Subcarpatice (Culmea Petricica) și pe malul drept al râului Siret. Tot din DN2, la Răcăciuni se ramifică șoseaua județeană DJ206B care duce spre vest la Parava și Gura Văii. Prin zona de vest a comunei trece șoseaua județeană
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
Motoșeni (în trecut, și Ursa Motoșeni) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bâclești, Chetreni, Chicerea, Cociu, Cornățelu, Fântânele, Fundătura, Gura Crăiești, Motoșeni (reședința), Poiana, Praja, Rotăria, Șendrești și Țepoaia. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județul Vaslui, în valea râului Zeletin, în zona confluenței cu Dobrotforul. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o leagă spre nord de Răchitoasa, Colonești și Izvoru Berheciului și spre sud de Glăvănești și Podu
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
și Valea Seacă. Comuna se află în zona centrală a județului, imediat la sud de municipiul Bacău, pe malul drept al Bistriței și Siretului, la confluența celor două râuri care se află în lacul de acumulare Galbeni, aflat la limita estică a comunei. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. Lângă Nicolae Bălcescu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ252D, care o leagă spre est de Tamași. Prin partea de vest a comunei trece și șoseaua
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
Cincora Ianăș Vizan, existente încă în anii ‘30 ai secolului XX. Tarlalei de pădure „Dumbrava" i se mai zicea Bude sec (XX). Satul Livadia este așezat pe lunca Văii Streiului și are în împrejurimi priveliști minunate: • spre vest, vederea versanților estici ai Munților Retezat (vedere spre Vârful Tulișa, spre Valea râului Bărbat și culmea Balea), • spre sud, priveliștea minunată a Munților Parâng având în față dealurile Merișor și Bănița, • spre est, versantul de vest cu păduri și dealuri ai Munților Șureanul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Valea coboară acoperind zona de tranziție dintre culme și culoarul Siretului, precum și terasele corespondente și lunca de pe dreapta acestuia. În partea vestică a satului, pădurile acoperă dealurile, iar în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor Localitatea se află la aproximativ 18 km de Adjud și aproximativ 38 km de Bacău, pe șoseaua națională DN2. Rețeaua hidrografică este formată de pârâul Valea Seacă. Satul, care se învecinează la nord
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
sate): Mândrișca, Valea Seacă și Pălămida. El este așezat de-o parte și de alta a drumului principal (DJ 119D) pornit de la pădure spre DN2, cu puține ulițe laterale în raport cu lungimea sa care depășește 10 km. Satul Mândrișca are extremitatea estica de-a lungul DN2 pe o lungime de cca. 1 km, cea mai mare parte fiind dispus la vest de DN2 pe o lungime de aproximativ 2 km în lungul DJ 119D. În partea de sud-est se află satul Pălămida
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
scăzut continuu începând cu anii 1960, după ce râurile care o alimentau au fost deturnate de proiectele sovietice de irigație. În 2007, marea a ajuns la 10% din mărimea sa inițială, fiind divizat în patru lacuri - Aralul Mic (de Nord), bazinele estic și vestic din fostul lac Aralul Mare (de Sud), și un lac mai mic între Aralul de Nord și cel de Sud. În 2009, lacul estic din bazinul Aralului Mare a dispărut, iar lacul vestic s-a retras într-o
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
din mărimea sa inițială, fiind divizat în patru lacuri - Aralul Mic (de Nord), bazinele estic și vestic din fostul lac Aralul Mare (de Sud), și un lac mai mic între Aralul de Nord și cel de Sud. În 2009, lacul estic din bazinul Aralului Mare a dispărut, iar lacul vestic s-a retras într-o fâșie îngustă în extremitatea vestică a fostului Aral Mare.. Adâncimea maximă a Aralului Mic este de 42 de metri (în 2008). Imagini din satelit publicate de
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
fâșie îngustă în extremitatea vestică a fostului Aral Mare.. Adâncimea maximă a Aralului Mic este de 42 de metri (în 2008). Imagini din satelit publicate de NASA în august 2014 au arătat că pentru prima oară în istoria modernă, bazinul estic al Mării Aral s-a uscat complet. În locul său acum se află deșertul Aralkum. În 1960 avea suprafața de 68,5 mii kmp (de 2 ori mai mare decât Republica Moldova) și adâncimea maximă de 69 m, fiind, alături de Lacul Victoria
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
mare parte a teritoriului, malurile Mării Caspice sunt joase și netede. În partea de nord, acestea sunt tăiate de deltele fluviilor Volga și Ural, sunt joase și mlăștinoase, iar apa este acoperită în multe locuri cu tufișuri și verdeață. Țărmul estic este dominat de maluri calcaroase, după care se întind pustiuri și semipustiuri. Malurile cele mai calcaroase sunt semnalate pe țărmul de vest în regiunea peninsulei Abșeron (în ) și pe țărmul de est în regiunea golfului Kazah (în ) și „Kara-Bogaz-Gol”-ului
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
Cele mai mari peninsule ale Mării Caspice: În Marea Caspică se găsesc cca 50 insule de dimensiuni relativ mari, suprafața totală a cărora este aprox. 350 km². Cele mai mari insule: Cele mai mari golfuri ale Mării Caspice: Pe țărmul estic se află un lac salin - Kara-Bogaz-Gol, care până în 1980 era un golf-lagună a Mării Caspice, unită de ea printr-o strâmtoare îngustă. În anul 1980 a fost construit un dig care despărțea Kara-Bogaz-Gol-ul de Marea Caspică, iar în 1984 - o
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
rusesc, Derbent, ambele așezate pe țărmul vestic al Mării Caspice. Oraș-port al Mării Caspice se consideră și Astrahan, care nu se află pe țărmul mării, ci în delta Volgăi, la 60 km de țărmul nordic al Mării Caspice. Pe coasta estică a Mării Caspice este situat orașul-port kazah Aktau, mai la sud de Kara-Bogaz-Gol și pe malul nordic al golfului Krasnovodski (în ) se află orașul turkmen Turkmenbași (în ), vechiul Krasnovodsk (în ). Din Iran, cel mai mare oraș aflat pe țărmul mării
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
medie lunară variază între -8 - -10 °C în regiunile nordice și +8 - +10 °C în cele sudice, iar vara între +24 - +25 °C în regiunile nordice și +26 - +27 °C în cele sudice. Temperatura maximă a fost înregistrată pe coasta estică: +44 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații alcătuiește 200 mm, de la 90 - 100 mm în regiunile secetoase până la 1700 mm în regiunea malului subtropical sud-vestic. Evaporarea apei de pe suprafața mării este cca 1000 mm pe an, cel mai intensiv proces
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
sud-estul regiunii Transilvania. El îngloba și vechea Țară a Bârsei. Până la reforma administrativă din anul 1925, teritoriul județului a corespuns vechiului comitat omonim. Avea o suprafață de 1.491 km². Ulterior, teritoriul său a fost mărit. Teritoriul lui cuprindea partea estică din actualul județ Brașov și sudul județului Covasna de astăzi. Se învecina la vest cu județele Făgăraș și Muscel, la nord cu județul Trei Scaune, la est cu județul Buzău, iar la sud cu județele Prahova și Dâmbovița. Până la reforma
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]