5,557 matches
-
la ritualurile de înmormântare sau să vadă acele sicrie descoperite și scene incompatibile cu viața lor, chiar dacă ei sunt foarte curioși. 21 Ca peste tot în viață, în creșterea și educarea copiilor, greșelile părinților sunt determinate și de căderea în extreme: răsfățul neglijarea abuzul. 22 Părinții care vor să-i ajute pe copii la lecții trebuie să țină seama de faptul că primul și cel mai important lucru este ca și copilul să înțeleagă ce învață și de ce. Pentru aceasta, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
mașinărie de făcut copii. Emanciparea socială a femei din ultimul secol a schimbat situația doar din punct de vedere social, nu și din punctul de vedere al ideii de feminitate. În ieșirea femininului din frustrările sociale, se cade, uneori în extrema cealaltă, străduindu-se să-și însușească o serie de manifestări și caracteristici masculine. Astfel, sub infatuarea emancipării, elementul feminin se modifică, alunecând spre polul masculinizării, bravând cu elemente de tipul: ce "femeie-bărbat" este ea... Făcând astfel să se diminueze din
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
faptul că Itelson a găsit în jurul lui "specimene anodine și insignifiante de sinopsie", pe când Gruber a avut privilegiul examinării unui caz unic în istoria științei, cu referire expresă la Neculai Beldiceanu 6. Flournoy declară că se situează la mijlocul celor două extreme, sperând în șansa de a întâlni într-o zi un subiect la fel de extraordinar ca cel al profesorului din Iași, ale cărui cromatisme descrise ridică cele mai grave probleme în comparație cu "mizerabilele fotisme" și scheme decolorate care au constituit pâinea sa cotidiană
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
mult cu cât noi nu suntem atât de răi ca el, pentru a fi capabili de crimele sale, și să ne fie teamă de un sfârșit atât de funest. Trebuie deci de găsit o cale de mijloc între aceste două extreme, prin alegerea unui om care să nu fie nici complet bun, nici complet rău și care, dintr-o greșeală sau slăbiciune omenească, să ajungă într-o nenorocire pe care nu o merită." (Discurs despre Tragedie) Dacă Corneille consideră Cidul drept
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
insensibilității, se exprimă principii noi. În această operă care îmbracă forma dialogului filosofic drag lui Diderot, unul din cei doi protagoniști, numit când "Cel Dintâi", când "omul cu paradoxul", declară, în mod provocator: "Ceea ce-i face pe actori mediocri este extrema lor sensibilitate; iar lipsa absolută de sensibilitate îi pregătește pe actorii sublimi". El îl opune în mod constant pe comediantul "din fire", care se încrede în sensibilitatea lui, celui care muncește neobosit pentru rolurile sale. "Ceea ce-mi întărește opinia
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
37 al liberalilor radicali, al greco-bulgărimii și al evreilor, la Caragiale, care sancționează viciile nației prin "înghimpare"38, la autorul Florilor de mucegai care se folosește cu predilecție de registrul "putrefact-excremențial"39, până la "fratricidul lingvistic"40 concretizat atât în revistele extremei drepte, cât și în cele prin care comuniștii apelau la imaginarul "castrator și violator" împotriva așa-numiților "dușmani ai poporului". În afara disputelor pamfletare cu substrat politic, de un mare interes sunt cele pe teme literare, pentru care exemplul cel mai
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de neuitat decât corespondenții lor din lumea reală"8, în viziunea lui Ibrăileanu, sau dimpotrivă "paiațe automate, [...] păpuși reduse la o singură formulă energică"9, din perspectiva lui Lovinescu. Majoritatea aserțiunilor critice referitoare la personajul caragialian sunt polarizate la aceste extreme. Astfel, Mihail Dragomirescu aprecia: "Atât de viu trăiesc oamenii dramaturgului și atât de complet, că, pentru descrierea celui mai neînsemnat dintre ei, ai putea să faci o monografie. Fiecare rezumă în sine viața omenească cristalizată într-o formă particulară și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
apel la fantezie, ci reflectă cea mai cruntă realitate. În acest sens putem vorbi de apropierea scrierilor lui Teodor Mazilu de satira prin intermediul absurdului practicată de Caragiale, observând în acealași timp și delimitarea acestora de maniera ionesciană de abstractizare și extremă generalizare, de minimă ancorare în realitatea concret-istorică, socială și politică. În altă ordine de idei, cel mai vizibil aspect care leagă proza și dramaturgia lui Teodor Mazilu deopotrivă de viziunea lui Caragiale și a lui Eugen Ionescu asupra absurdului, ține
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al lui Lévi-Bruhl, funcționalismul lui Malinowski, structuralismul lui Claude Lévi-Strauss, viziunile istorice integrative ale școlii franceze a Analelor sau chiar psihanaliza lui Freud (pe care Eliade îl consideră ultimul mare pozitivist, deși acesta se considerase un Mare Iluminat 62). Această extremă raționalistă, evoluționistă sau utilitaristă, creează evident și reacții contrare prompte, mai cu seamă din "tabăra" romanticilor. În plin tumult raționalist (deși poate că romanticii ar prefera termenul de "delir", acesta nu se pretează la asocierea cu câmpul semantic al conceptului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
despărțit de celălalt fără o scădere sensibilă a densității și a posibilității de înțelegere."149 Prin urmare, analiza unui mit pornind de la un sistem de explicare aprioric nu poate duce decât la eroare. De altfel, în abordările mitului, există două extreme, "care se întâlnesc în punctul de impact al teologiei bigote cu ateismul bigot: una mitul este forma exprimată a revelației divine, alta mitul este născocirea operată de teologi întru menținerea ordinii ecleziastice printre credincioși"150. În mit poate fi sesizată
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
entitățile naționale revendicându-se prin astfel de artificii discursive chiar din preistorie (deși există momente fondatoare și în contemporaneitate, precum cel de-al Doilea Război Mondial, cu tripla sa autoritate fondatoare, a consolidării democrațiilor occidentale simultan cu compromiterea soluțiilor de extremă dreaptă, legitimarea comunismului și superioritatea morală a evreilor).328 Dincolo de pasionatele încleștări ideologice, națiunea rămâne în mare măsură o construcție mitologică, "proiecția în concret a unei ideologii", o artificialitate modernă, care pare legitimată fiindcă aduce de departe mituri fondatoare (dar
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
trei mari romantici ai secolului XX, Jung, Eliade și Campbell. Toți trei au determinat atât fascinația adulatoare cât și oprobriul publicului și al specialiștilor, atât prin opera cât și prin biografia lor. Acuzați tustrei de conservatorism, chiar de simpatii de extremă dreaptă, și chiar de antisemitism, au fost de asemenea apărați cu patimă, stabilirea adevărului rămânând de nenegociat. Pe de altă parte, însăși opera și traseul intelectual și biografic al celor trei oferă baza speculațiilor și fantasmelor. Dacă Jung este acuzat
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
faptului că deși Dubuisson își argumentează riguros demonstrația, explicitând acuzele aduse lui Eliade de penetrare a ideologiei în discursul științific, la rândul său autorul francez schimbă unitatea de măsură în studiul dedicat lui Dumézil, care de asemenea manifestase simpatii față de extrema dreaptă și față de Germania nazistă, faptul fiind trecut cu vederea, ceea ce denotă preferințe subiective (dacă nu din nou ideologice). În orice caz, receptarea lui Mircea Eliade în Occident este încă o manifestare a "efectului Dracula", adică a perceperii periferiei ca
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
construiește puterea femeii din narative particulare ale naționalității, dar o face voalat, neamestecând sferele public/națiune/masculin și privat/sexualitate/feminin.792 Pe de altă parte, Wonder Woman deschide seria super-eroinelor erotizate (unele chiar pornografic), dar cu sexualitate controlată, reconciliind extremele, emițând mesaje genizate echivalente și elaborând o "mitologizare a sexualității pentru publicul adolescent masculin", servind astfel fantasmele erotice ale adolescenței.793 Trupul lui Wonder Woman (un body-project pentru tinerele fete) este "simbol al spațiului public tradițional masculin și al celui
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a clasei de mijloc (conform căreia succesul urmează muncii asidue) era pusă sub semnul întrebării. Eroul care se naște în acest context, chemat să impulsioneze societatea și să își ofere exemplul personal indivizilor demoralizați și deziluzionați nu se naște din extremele politice precum în alte culturi, cu precădere europene (în ciuda eforturilor intelectualilor stângiști de a impune o viziune comunitarianistă radicală sau ale celor de dreapta, blindați în ideologie de sorginte fascistă). El este americanul însuși, excepțional nu atât datorită puterilor sale
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
p. 14. 444 Ibid., p. 16. Otto Best susține că antieroul este diferit atât de eroul pozitiv, cât și de cel negativ: el duce la absurd calitățile tipice ale eroului pozitiv, fără să treacă în registru negativ sau comic, este "extrema absurdă a eroului", "continuarea acestuia în neant", și "permite un evantai psihologic mai variat decât registrul convențional al comportamentului eroic". ibid., p. 17. 445 Ibid., p. 15. Ideea este preluată de către Borbely de la Gottfried Salomon. 446 Ibid., p. 29. Ulterior
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dădea din cap ca un cocostârc care bea apă, fără să priceapă ceva, spunând: - Atâta cât mă duci mintea, Cucoani Griguță! Atâta pricep! - Și, doar, sâmța el însuși pe cei doi dușmani dintr-însul; lucidul și visătorul... cele două capete extreme neîmpăcate ale firii omenești. A trăit puțin...și, cât a trăit s-a luptat necontenit cu această îndoită fire a lui. O fată prea tânără, prea frumoasă și prea vitează, ca ruptă din inima codrului, l-o prăpădit!... Fanachi asculta
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
propriul trup, ca o nălucă, Îmi fac cuțit din dorul meu de ducă, Tăindu-mi drumuri prin anamorfoză. Nu îmi mai simt nici pulsul, de o vreme, În urma mea se cern elucubrații, Conflicte, amănunte, declarații, Frânturi de viață dusă la extreme. Iubita mea, mi-e dor nebun de tine, Ca și cum ne-ar fi despărțit o moarte, Ca și cum eu aș fi în altă parte Și-o lume subterană m-ar reține. 10 iulie 2011 Să mi te dai... Să mi te urci
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
De fapt, uitarea e sfârșitul tuturor zbuciumelor. Ești atât de uitat, că mi se pare câteodată că nici n-ai existat. 19 noiembrie 1964 Ce mult aș vrea să plec la Polul Nord! 1 decembrie 1964 (marți) Râsul și plânsul, la extremele lor, au aceleași hohote În lumină prea multă sau În Întunericul cel mai negru ești la fel de orb... Când m-ai cutremurat cu fiorul iubirii, n-am știut că același tremur Îmi va da și ura... Te urăsc, Martin. 2 decembrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
odată ce mi se spusese, de multe ori, ce făcusem în timpul aventurilor mele nocturne, indiferent cât de inocent era, invariabil, ideea în ansamblu m-a speriat foarte tare. Faptul că trupul meu putea acționa independent de mintea mea conștientă era o extremă a pierderii controlului. Cine era băiatul care mergea? Dacă acțiunile sale nu existau în mintea mea, atunci care parte din el eram eu, sau care parte din mine era el? Oare aveam aceeași personalitate sau acest alter ego era Mr.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
geometric, dar tu ai chiulit de la oră și acum stai ca un bou În fața locului geometric. Ar fi bine dacă ai fi puternic, te-ar pune căpitan la huștiuluc În ora de sport sau pivot la handbal. Așa stai pe extremă și strigă la tine să fugi repede În apărare. Ar fi bine să fii om mare. Așa ești doar elev. După ce-ți scoți uniforma, nici măcar elev nu mai ești. Parcă ai fi pionier. A fost frumoasă viața ta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Mașina mi se oprise pe neașteptate, pe strada pustie mărginită de câmpia arsă de soare și murdară și de câteva hale industriale. Mersesem prin soare să ajung la cele câteva blocuri care se vedeau în depărtare, aflate în zona aceea extremă de periferie. Era acum șaisprezece ani, în primele zile din iulie. Am intrat în bar transpirat și foarte prost dispus. Am comandat o cafea și un pahar cu apă și am întrebat unde puteam găsi un mecanic. Ea stătea aplecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
seama că erau absolut intenționate, de la primul până la ultimul cuvânt. Cursivul ăsta nu-i decât pantomima scrierilor, voința de-a înlocui în ele prin gest ceea ce nu se exprimă prin accent și intonație. Și uită-te, dragă Víctore, la ziarele extremei drepte, ale așa-numitului integrism, și-ai să vezi cum abuzează de cursive, de capitaluțe, de majuscule, de semnele mirării și de toate expedientele tipografice. Pantomimă, pantomimă, pantomimă! Iată simplitatea mijloacelor lor de exprimare sau mai degrabă iată părerea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
totuna? — Da; dincoace de natural e totuna cu dincolo de el, după cum dincolo de spațiu e totuna cu dincoace de el. Vezi linia asta? - și trase o linie pe o hârtie -. Prelungește-o de la un capăt și de la celălalt până la infinit și extremele se vor întâlni, se vor închide la infinit, unde se află totul și totul se leagă. Orice dreaptă e curba unei circumferințe cu rază infinită și care se închide la infinit. Deci e totuna dincoace de natural și dincolo de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de vorbă cu el ca de la om la om? Sau să-i fac cunoștință cu șoferul meu de taxi? Îi trecu prin minte să se așeze la birou și să compună un apel scurt, dar bine simțit, către „vulturii“ de extremă dreapta. Să le propună În ziarul Haaretz două-trei linii generale, un nou consens național parțial. Un fel de Înțelegere Între cei ponderați și elementul dur, nedus la biserică, ce poate ar fi În stare să digere retrocedarea unor teritorii, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]