5,420 matches
-
Pentru fiul ei s-ar lăsa tăiată în bucăți. Profitând de încurcătura ei, Cléa o împinge pe pat și-i suspendă deasupra un cerc de care atârnă fâșii de pânză colorată. Trebuie să compună, în acest cerc, un mozaic din fâșiile de pânză, după un model dat. Ah! Mozaicurile, altădată încercase să alcătuiască mozaicuri... Când? Odinioară, de mult... Haide, în cinci minute ești gata. Dar abia a ieșit Cléa și ea își dă seama că nu se mai poate mișca. Brațele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
știe, a doua oară. Se lasă noaptea și nu poate citi. Vrea să se întoarcă, dar e beznă. Nu mai știe unde se află. Negru absolut. Cum se face că a căzut iar în capcana întinsă de Cléa? Cercul cu fâșii de pânză este, ca și ieri, atârnat deasupra patului, iar alături vede ceva nou, o masă de biliard cu bile care trebuie împinse într-o gaură. Practic imobilizată, se zbate și geme. Calvarul durează mult. Și pe urmă, același ritual
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și cultivat, discutau des despre muzică. Într-o dimineață, soarele își arătă, în sfârșit, ochiul tulbure, ca după o pileală, dar decalat față de acoperișul casei vecine. Trecuse ceva timp de la sosirea lui în Bugaz... Ceața stătea să se destrame în fâșii largi, ziua se anunța frumoasă. Ieși în curte. Motea, care-l aștepta, dădu fuga să-i deschidă poarta mare. O înhăță, o săltă în brațe ca pe o pană și o învârti de două ori în aer, înainte s-o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pericol din toate părțile, îi corespunde, valea adâncă între munți, un alt tip de refugiu decât ostrovul, înconjurat nu de pericole, ci de zidul de apărare reprezentat de bariera muntoasă și oferind nu resursele limitate sau inexistente ale unei mici fâșii de pământ pe apă, ci rodul unor grădini și livezi, plasate între poieni pline de culoare. „Imaginea, spune Daniel-Henri Pageaux în tratatul său de Literatură Generală și Comparată, este expresia , literară sau nu, a unui ecart semnificativ între două realități
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
rîndurile căreia se află și tînărul căpitan de Gaulle. Trupele poloneze sînt dotate cu material modern și în vara lui 1920, sovieticii sînt nevoiți să se retragă. Pînă la urmă, un tratat semnat în 1921 permite Poloniei să anexeze o fîșie de aproximativ 150 de km, populată cu ucrainieni și cu bieloruși. Astfel, în 1920 apare clar faptul că pe un teritoriu micșorat în urma anexărilor și a mișcărilor de emancipare ale popoarelor alogene, ofensiva îndreptată împotriva noului regim a eșuat. Pentru
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de 24 de ceasuri. În urma mea Doicescu, uitându-se în dreapta și în stânga, ca nu cumva să se compromită, intra buzna după mine. Și intram în odaia care, bineînțeles, era cufundată în întunerec. De unde bani pentru gaz? Parcă revăd scena. O fâșie din lumina lunii albea, în parte, odaia. Eu rupeam în două pâinea care-mi ardea degetele și dedeam o jumătate lui Doicescu. Fiecare stând pe marginea patului său, mâncam în tăcere și cu lăcomie pâinea care fumega și care la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Marea Neagră; dacă însă România dorește a obține încă oarecari localități în cari elementul român s-ar afla, dacă nu în majoritate, cel puțin destul de compact, plenipotențarii Rusiei au oarecare latitudine pentru o asemenea combinațiune. De la Rașova până la Silistra este o fâșie de pământ pe care populațiunea română este destul de numeroasă, și Excelența Sa crede că în triunghiul ce pleacă de la răsărit de Silistra spre a atinge fruntaria actuală ar putea să fie consimțită o oarecare sporire de teritorii de către guvernul său. Principele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cea mai veche artă marțială. În Japonia de azi, întrecerile au loc pe un ring circular ce poartă denumirea de „dahyo”. Perimetrul ringului este marcat cu saci umpluți cu paie de orez. Îmbrăcămintea luptătorilor constă în chiloți confecționați dintr-o fâșie de mătase rezistentă cu lungimea de 9 metri și lățimea de 60 cm, învârtită în jurul șoldurilor. Când se organizează un concurs, luptătorii Sumo sunt întâmpinați de un Comitet de primire. Înainte de a intra în ring, acești luptători, venerați de japonezi
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
mănânc iarbă. Câți ani ai, Părinte? Am nouăzeci și trei. Când am auzit, mi-a pierit graiul, Între timp s-a sculat ca să-mi aducă puțină apă și am văzut că Își târăște piciorul stâng, care era Înfășurat cu niște fâșii. Ce ai la picior, Părinte? l-am Întrebat. A căzut o piatră de pe acoperiș și m-a lovit, mi-a răspuns. Atunci m-am gândit să-l Întreb dacă nu cumva are vreo cameră În plus În care să stau
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
avea probleme de sănătate. Cu toate acestea, atletul lui Hristos, Trifon, Întru toate prăznuia și astfel simțea bucuria ce o simțeau Sfinții Mucenici. Pântecele, intestinele sale, toate Îi erau distruse, afară de sufletul său cel sănătos și strălucitor. Avea și niște fâșii Întinse pe o sârmă, pe care le usca și iarăși le lua, deoarece mereu ieșeau spume din intestinele lui. Firește, nu le putea spăla, pentru că mâinile Îi tremurau, dar și apa era departe, cam la 300 de metri. Acolo Într-
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În aceleași locuri, am Încercat să folosesc cleiul de pește și clei de oase, În loc de clei de iepure, dar nu a fost eficient, deoarece au apărut cracluri În zonele Învecinate cu cele restaurate, operațiune care a fost reversibilă fiind aplicate fâșii de tifon Îmbibate În apă călduță. Expert - restaurator Maria Nimerciag 2. CATAGRAFII [Ținutul Vasluiului. Tablă de oamenii ținutului dupe cum s-au scris la velet 1774 iuli 5. Ocolul Fundului] Frenciucii a dumnealui paharnicului Râșcan [Birnicii] 1. Ștefan Cârpăveche 2
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
toți erau tică loși, obișnuiți cu felurite treburi murdare. Cu un stăpân ca Eglord, mai mult ca sigur că nu erau la prima fărădelege. Urcară pe un drumeag Îngust, prin pădurea Întunecoasă. Deasupra se vedea din când În când o fâșie de cer, care mai Întâi se Înroși, apoi se Întunecă. În sfârșit, razele misterioase ale unei strălucitoare luni pline Începură să arunce umbre și pete difuze peste frunzișul pădurii. În acea clipă, Hugo le porunci oamenilor să se oprească. Descălecară
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Sandu), fratele meu mai mic decât mine, împărțeam cealaltă jumătate din perna care a rezultat prin operațiunea chirurgicală de înjumătățire a sacului inițial întreg. Pentru a nu dormi cu fața direct pe fața zgrunțuroasă a sacului, mama a căutat o fâșie de molton pe care a însăilat-o pe "fața" sacului așa încât acum aveam fiecare dintre noi o pernă. Mircea cu Lică și eu cu Sandu. Mai rămâneau mama, sora noastră Țuki (Oltea), și fratele nostru mezin, Bebi (Florin). Pentru sora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Butu a ridicat capacul de lemn și l-a pus jos. A introdus mâna în vas și a extras un calup de brânză. A așezat calupul de brânză, din care se scurgea un fel de zăr, de saramură, pe o fâșie de pânză albă. A pus din nou capacul pe putinică, dar de această dată cu mânerul spre interior. Pe suprafața plană acum, bătrânul a așezat cu grijă calupul de brânză și a început să-l tranșeze. Mai întâi l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
noastre interne cu prora spre un optimism realist, combatant și mobilizator strigând cu toată convingerea: "FIAT LUX!" "Să fie lumină!", așa precum corăbierii disperați și muribunzi, care după furtuni înspăimântătoare și cu proviziile de apă epuizate, bănuind la orizont o fâșie de uscat, murmurau încrezători în destinul lor: "Pământ! Pământ!" Și am adus lumină. Am adus lumină în sufletul nostru, în privirea și conduita noastră, în relațiile interumane și sociale, în munca la fermă și în activitățile noastre cotidiene. Prin intelectualii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
apără poetul local. N-am nici o lețcaie în buzunar ca să fi plătit clopotarii Sătmarului...! Moartea observă că arabescurile mânerului seamănă cu niște cârpe: încercă să-și tragă înapoi mâna de pe cuțit, dar pânzele cleioase i se înfășurară pe degete precum fâșiile de pe trupul muribunzilor. Icni, se smulse și sări în apele Someșului bolborosind printre reziduurile orașului și cioturi de rădăcini. Poetul local țâșni de pe bancă fredonând: "De la crâșmă am venit... Tra la la ... Din pământ ne naștem În pământ ne vom
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
rădăcinile pomilor. Se organizează reuniuni cu fermierii. Pe la ora 18 intrăm Într-o zonă denumită zonă rea, Bad Land, cu un teren neproductiv, cu un miros greu de sulf. Ocupă o suprafață Însemnată și pe hartă e Înfățișată ca o fâșie ce se Întinde din Dakota de nord, prin Dakota de sud. Un grup de lucrători muncește la amenajarea terenului pentru o viitoare șosea. Acești lucrători fac parte din corpul civil de șomeri ce primesc o subvenție de la stat, atâta timp cât nu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nu erau altceva decât cercuri iscate din bătătorirea pământului de câtre masculii ce se Învârteau În jurul turmelor de femele și viței pentru a le apăra de fiarele sălbatice. Mâncarea bine conservată de indieni o constituie așa numitul pemmican, obținut din fâșii de carne uscată la soare, sau la fum, până se Întăreau. Era apoi pisarea, până se făcea pulbere fină, asezonată cu diferite condimente. Conservarea avea loc În burdufuri de piele de bizon, astupate la gură cu grăsime de bizon. Exemplu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mâine / dorm paznicii / numai gâștele și cocoșii / îmi descoperă urmele / dorm paznicii / vin vremuri de glorie / era geografiei a apus / deși eu dintr-o țară în alta trec / nu mă mai mișc / ci doar calota craniană / luminează brusc dea lungul fâșiei...” În paginile de „teorie, critică și istorie literară semnează: Ștefan Hoștiuc, „Gaston Bachelard: între instinctul imaginii și reveria anagogică II”; Lora Bostan, Brândușa Grigorco „Proza bucovineană din secolul al XIX-lea , începutul secolului XX”. La „Colaborări din celălalt veac” - Mihai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
satului Răpujineț”. * În Glasul Bucovinei din perioada 18 noiembrie-26 noiembrie 1926, în documentarul „Țara Șipenițului, Teodor Balan scrie printre altele: „În urma Tratatului de pace, România este obligată să cedeze Poloniei o bucată de pământ situată în N.E. Bucovinei. O dată cu această fâșie de pământ ce ar urma să treacă în proprietatea polonilor se vor înstrăina satele Babin, Prelipce și Zvineace. Ar mai trebui să se ia teren și de la comunele Ștefaniuca și Criceatec. ... Țara Sepenicului a fost situată la nord de Țara
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
diminuează optimismul, el încheie scriind: „Dacă momentele naționale și drepturile istorice comunicate aici nu vor fi considerate atunci să ni se permită nouă, pe care trecutul îi interesează în aceeași măsură ca prezentul, să vărsăm o lacrimă în momentul când fâșia de pământ românesc descrisă mai sus se va înstrăina.” De cel puțin 60 de ani, după 1940, românilor din Țara Sepenicului, dar și celor din România-mamă, încorsetați de diplomația timpului, nu le-au rămas decât... să tot verse lacrimi. * „... Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
numai acest prezent, rar și cu dificultate conștientizat, fugace precum argintul viu și adeseori insuportabil - un prezent care nu e făcut pentru noi, umanii! -, numai această trăire fulgurantă poate da semne reale despre existență și despre noi Înșine, așa cum o fâșie bruscă de lumină, bruscă și iute dispărută, poate pune În evidență o făptură care străbate un culoar Întunecat, un obiect, o pasăre. Acest prezent ne extrage, tocmai, din prezent, din cel fals sau aparent, mâzga vie și aparent consistentă pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
rezolvare à la longue, nici pentru indivizii care o practică, și nici pentru colectivitate. (Sigur, argumentul este - și el e Îngrijorător! - că această fugă, exil generalizat, ce pleacă din diferitele părți ale globului spre țările - puține, altfel, sau spre Îngusta fâșie a Europei occidentale! - este un fenomen de masă al secolului care s-a sfârșit și al celui care Începe. Să fie oare motivată doar de cele două invocate: teroarea polițienească sau mizeria economică?!... Nu știu, dar aceasta este o altă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
altul”, evreu sau țigan, pentru a-și etala „superioritatea”! Reiau Încă o dată, până la sațietate, o idee expusă mai sus: unirea tuturor Românilor Într-un stat unitar și puternic - „rupând” din poalele mantiilor celor trei mari imperii, total antagonice, nu numai fâșii importante de teren, dar și „populații” care au „servit”, secole, sau drept sclavi aproape, ai unor bei sau grofi, sau hatmani sau, pur și simplu, ca producători „pasivi” de bunuri și forțe de muncă sau de luptă - este un fapt
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Cetatea Albă, ca și În nord, În județul Hotin, majoritatea o aveau ucrainenii și rușii. Reanexată de Uniunea Sovietică În 1940, Basarabia a fost divizată, sudul și nordul revenind Ucrainei, iar partea centrală, căreia i s-a alăturat și o fâșie pe malul stâng al Nistrului (Transnistria), cu populație În bună măsură tot românească, a format Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, În cadrul imperiului sovietic, devenită, odată cu destrămarea acestuia, În 1991, independentă, sub numele de Republica Moldova. Astăzi, există În consecință două Moldove: regiunea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]