4,829 matches
-
și s-au înălțat de pe pămînt sub ochii mei; cînd au plecat ei, au plecat și roțile cu ei. S-au oprit la intrarea porții Casei Domnului spre răsărit; și slava Dumnezeului lui Israel era sus deasupra lor. 20. Erau făpturile vii, pe care le văzusem sub Dumnezeul lui Israel lîngă rîul Chebar, și am băgat de seamă că erau heruvimi. 21. Fiecare avea patru fețe, fiecare avea patru aripi, și sub aripile lor era ceva ca o mînă de om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Dumnezeu: "Iată, voi aprinde un foc în tine, care va mistui orice copac verde și orice copac uscat: nimeni nu va putea stinge flacăra aprinsă, și totul va fi ars de ea, de la miază-zi pînă la miază-noapte. 48. Și orice făptură va vedea că Eu, Domnul, l-am aprins, și nu se va stinge nicidecum!" 49. Eu am zis: "Ah! Doamne, Dumnezeule! Ei zic despre mine: Omul acesta face întruna la pilde!" $21 1. Și Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
voi nimici cu desăvîrșire din mijlocul tău pe cel neprihănit și pe cel rău. 4. Pentru că vreau să nimicesc cu desăvîrșire din mijlocul tău pe cel neprihănit și pe cel rău, sabia Mea va ieși din teacă, pentru ca să lovească orice făptură, de la miază-zi pînă la miază-noapte. 5. Și orice făptură va ști că Eu, Domnul, Mi-am scos sabia din teacă, și nu se va mai întoarce înapoi în ea. 6. Și tu, fiul omului, gemi! Cu rărunchii zdrobiți, și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
neprihănit și pe cel rău. 4. Pentru că vreau să nimicesc cu desăvîrșire din mijlocul tău pe cel neprihănit și pe cel rău, sabia Mea va ieși din teacă, pentru ca să lovească orice făptură, de la miază-zi pînă la miază-noapte. 5. Și orice făptură va ști că Eu, Domnul, Mi-am scos sabia din teacă, și nu se va mai întoarce înapoi în ea. 6. Și tu, fiul omului, gemi! Cu rărunchii zdrobiți, și cu amărăciunea în suflet, gemi sub privirile lor! 7. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
erau o mulțime de copaci pe amîndouă părțile. 8. El mi-a zis: "Apa aceasta curge spre ținutul de răsărit, se coboară în cîmpie, și se varsă în mare și vărsîndu-se în mare, apele mării se vor vindeca. 9. Orice făptură vie, care se mișcă va trăi pretutindeni pe unde va curge rîul, și vor fi o mulțime de pești; căci ori pe unde va ajunge apa aceasta, apele se vor face sănătoase, și pretutindeni pe unde va ajunge rîul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
convins fiind că văzutele atârnă de cele nevăzute, că inefabilul, diafanul, suavitatea și imponderabilul determină volumele, substanța și greutatea, că, vorba Chinezului, „forma vasului de pinde de golul din el“ și că, deci, ascuțimea simțurilor rotunjește armonia gândirii și cumințenia făpturii. Pe urmă - le-am mai spus frumoșilor mei (acneici) adolescenți cărora le etalam virtuțile bătrânului „gnothi se avton“ -, după incursiunea autoscopică în ADN, musai să vă întrebați care dintre simțuri vă guvernează. Uite, eu am observat, prin ani, că, de unde
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
farmecul reflecției - exact ca dansatorul și fotbalistul cu gleznele, ca violonistul și pictorul cu mâinile, ca tenorul și soprana cu gâtlejul, ca zugravul cu bidineaua sau ca țăranul cu hârlețul și sacii. Meseria ta, a noastră, e duhul. Iar cu făpturi de-o așa eterică întrupare (firește că nu de mine este vorba întâi de toate!) nu ține să te-atingi cu cizma și cazmaua. Cum poți, tu, Stat român, să-mi ceri să mai predau cu dulce seninătate, la școală
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de monumentalitate agravează înmiit orice puseu de litofobie, dacă mi se permite termenul. În plus, văd în textul lui Reuben Fowkes că la Budapesta există un Parc al Statuilor, unde-și dorm somnul de veci, în mută soli da ritate, făpturi de piatră și marmură altminteri anta gonice. De ce nu ne-o fi dat și nouă Dumnezeu așa un gând? Așa se face că am scos apoi din raft o carte pe care mult regret că nu am comentat-o la
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
care cunoști starea sănătăței mele, îți poți închipui această lovitură amară la ce stare a trebuit să mă reducă, sunt atât de slabă că abia pot cugeta și mai nu pot lega o idee de alta, însă astfeli e nenorocirea // făpturei noastre omenești că nici macar nu putem fi lung timp nenorociți, toate zilnic să pierd încet, încet, tabloul trist și dureros să tot îndepărtează și parcă mi[-i] groază când gândesc că va veni o zi în care durerea mea de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
le-am auzit rostite de el suna cam așa: Cui îi place, bine. Cui nu, tot bine. Dar ce sau cine anume putea să placă sau să nu placă? De bună seamă că însuși prietenul nostru. Vă mărturisesc că asemenea făpturi dintr-o bucată mă atrag. Când ai meditat vreme îndelungată asupra omului, fie obligat de meserie, fie din vocație, ți se întâmplă uneori să te simți cuprins de-o adevărată nostalgie pentru primate. Căci ele, cel puțin, n-au gânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
ori lăsați lucrurile în voia lor, dar de pe urma unor asemenea sărituri nefăptuite rămâi uneori cu o ciudată oboseală. Noapte bună! Cum? Vorbiți, de acele doamne ce se arată la ferestre? E visul, domnule, visul cu cheltuială puțină, călătoria în Indii. Făpturile acestea se parfumează cu mirodenii. Intrați, ele vor trage perdelele și veți începe să plutiți. Zeii coboară peste trupurile goale și insulele gonesc, nebune, cu pletele de palmieri zbătându-se în vânt. Încercați. Ce înseamnă un judecător-penitent? Văd că v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
deplin mulțumit de sine însuși, sentiment care de altminteri nu se vădea decât în purtarea lui sociabilă și fericită, și cred că veți fi de acord că am dreptate să vorbesc, cu toată modestia, de o viață izbutită. Da, puține făpturi au fost mai aproape de natură decât mine. Acordul meu cu viața era total, aderam la ea cu toată ființa mea, fără a refuza nimic din ironiile, din măreția și din servituțile ei. Mai cu seamă carnea, materia, fizicul, într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
s-o spun, ales. Ales între toți, pentru acea îndelungă și stăruitoare reușită. Sentimentul acesta era, la urma urmei, rezultatul modestiei mele. Refuzam să pun asemenea reușită doar pe seama meritelor mele și nu puteam crede că îmbinarea într-o singură făptură, a unor calități atât de felurite și de mari, se putea datora numai întâmplării. De aceea, trăind fericit, mă simțeam, într-un anume fel, îndreptățit la fericire printr-un decret superior. Când vă voi spune că nu eram credincios, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
spirit, nemaiștiind face față consecințelor mâniei mele. În schimb, singurul meu gând era cum să mă răzbun, să lovesc și să înving, ca și cum adevărata mea dorință n-ar fi fost să mă știu cea mai inteligentă și cea mai generoasă făptură de pe pământ, ci numai să pot bate pe cine-mi place, să fiu cel mai puternic și asta la modul cel mai elementar. Adevărul e, și dumneavoastră o știți prea bine, că orice bărbat inteligent visează să fie gangster si
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
În ciuda aparențelor, eram deci mai demn în viața mea particulară, chiar ― și mai cu seamă ― atunci când mă purtam așa cum v-am spus, decât în avântatele mele tirade profesionale despre nevinovăție și dreptate. Cel puțin, văzându-mă cum mă port cu făpturile omenești, nu mă mai puteam înșela asupra adevăratei mele firi. Nici un om nu e ipocrit în plăcerile lui ― oare am citit asta undeva sau am gândit-o singur, scumpul meu compatriot? Când priveam, astfel, dificultatea cu care mă despărțeam definitiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
putință, să existe pentru mine, veșnic disponibile, lipsite de o viață independentă, gata să răspundă oricând chemării mele, sortite sterilității până în clipa în care aș fi binevoit să le binecuvântez cu lumina mea. Spre a trăi eu fericit, trebuia ca făpturile alese de mine să nu trăiască deloc. Sau, mai bine-zis, ele urmau să-și primească viața de la mine, doar la mari răstimpuri și după bunul meu plac. Vă rog să mă credeți: nu simt nici o mulțumire povestindu-vă toate acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
de simplu pe cât crezusem. De ce zâmbiți? Adevărul acesta nu-i chiar atât de elementar pe cât pare. Atât doar că numim adevăruri elementare adevărurile pe care le descoperim în urma tuturor celorlalte. Analizându-mă îndelung, am izbutit să văd duplicitatea profundă a făpturii omenești. Am înțeles atunci, tot căutând prin amintiri, că modestia mă ajută sa strălucesc, umilința să înving și virtutea să asupresc. Făceam războiul cu mijloace pașnice și căpătam, prin mijloace aparent dezinteresate, tot ce râvneam. De pildă, niciodată nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
mine și în jurul meu, căci totul mi se înfățișa doar ca un joc amuzant sau neplăcut. Există, într-adevăr, strădanii și convingeri pe care nu le-am înțeles niciodată. Am privit întotdeauna cu mirare și cu oarecare neîncredere acele ciudate făpturi care muncesc pentru bani, pe care pierderea unei situații le face nefericite sau care se sacrifică, dându-și importanță, pentru prosperitatea familiei. În schimb, îl înțelegeam mai bine pe acel prieten care-și pusese în gând să nu mai fumeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
sunt eu? Un cetățean-soare, dacă e să judecăm după orgoliul care mă însuflețește, un țap desfrânat, mânios ca un faraon, trândav ca un rege. N-am omorât pe nimeni? încă nu, e adevărat. Dar n-am lăsat oare să moară făpturi vrednice de toată iubirea? Poate că da. Și poate că sunt gata s-o iau iar de la început. În timp ce omul acesta ― priviți-l, și vă veți convinge ― nu va mai săvârși niciodată nimic din ce a săvârșit. Și acum încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
atare deprindere? Adevărul e ca n-am pierdut-o câtuși de puțin și că am rămas doar un veleitar al pasiunii. Am făcut făgăduieli în dreapta și în stânga. Am contractat iubiri simultane, așa cum, odinioară, avusesem legături multiple. Am nefericit mai multe făpturi chiar decât pe timpul splendidei mele indiferențe. V-am spus că papagalul meu, în culmea disperării, a vrut să facă greva foamei? Din fericire am sosit la timp și m-am resemnat să-i țin mâna până în ziua în care l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
fost dăruită nemurirea unei maimuțe desfrânate, nu-mi mai rămânea decât să-mi procur succedanee de nemurire. Fiindcă doream viața veșnică, mă culcam cu târfe și beam nopți întregi. Dimineața, bineînțeles, simțeam în gură gustul amar al condiției mele de făptură muritoare. Dar ore în șir plutisem, preaferice, la mari înălțimi. Voi îndrăzni oare să vă mărturisesc? Îmi amintesc încă și acum cu duioșie de nopțile când mă duceam într-un local sordid ca să mă întâlnesc cu o dansatoare care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
orașului se aude înăbușit, fluviul pare că începe să curgă spre deal. Rătăceam la acea oră pe străzi. Știu, ceilalți rătăcesc și acum. Rătăcesc, prefăcându-se că se grăbesc către nevasta obosită, către casa severă... Ah! prietene, știți ce înseamnă făptura singuratică rătăcind prin marile orașe?... Mă simt cât se poate de stânjenit că trebuie să vă primesc culcat. N-am mare lucru, doar puțină febră, pe care mi-o îngrijesc cu rachiu de ienupăr. Sunt învățat cu asemenea accese. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
presupune că, judecându-vă la adevărata dumneavoastră valoare, trec peste ele repede tocmai pentru ca să le remarcați mai bine? Fapt e că până la urmă m-am dus în Tunisia, unde o prietenă săritoare îmi găsise de lucru. Prietena aceasta era o făptură foarte inteligentă, care făcea film. M-am dus după ea la Tunis și nu i-am cunoscut adevărata meserie decât în zilele care au urmat debarcării Aliaților în Algeria. În aceeași zi a fost arestată de nemți, și eu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
unei asemenea situații. Cu cât mă învinuiesc, cu atât sunt mai îndreptățit să vă judec și, mai mult decât atât, vă silesc să vă judecați singur, ceea ce mă ușurează într-o și mai mare măsură. Ah! dragul meu, suntem niște făpturi ciudate și nefericite, și dacă ne vom da cât de cât osteneala să ne amintim felul cum am trăit, vom vedea că avem destule pricini de a ne mira și de a ne scandaliza de noi înșine. Încercați. Voi asculta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
decât eu și de pe care pot să-i judec pe toți ceilalți. Uneori, foarte rar, când noaptea e într-adevăr frumoasă, aud un râs depărtat și îndoiala mă cuprinde din nou. Atunci strivesc tot ce mă înconjoară, întreaga lume cu făpturile ei, sub greutatea propriei mele infirmități, și iată-mă din nou însănătoșit. Voi aștepta, așadar, oricât va fi nevoie, să veniți să mă salutați la "Mexico-City". Luați de pe mine această pătură, vreau să respir. O să veniți, nu-i așa? Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]