3,188 matches
-
1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de coloană vertebrală, inclusiv traumatismele gâtului cu interesarea căilor aeriene superioare, traumatisme toracice cu pneumotorax cu presiune sau tamponadă, traumatisme abdominale cu afectarea organelor abdominale, cu abdomen acut și/sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174542_a_175871]
-
1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de coloană vertebrală, inclusiv traumatismele gâtului cu interesarea căilor aeriene superioare, traumatisme toracice cu pneumotorax cu presiune sau tamponadă, traumatisme abdominale cu afectarea organelor abdominale, cu abdomen acut și/sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181980_a_183309]
-
1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de coloană vertebrală, inclusiv traumatismele gâtului cu interesarea căilor aeriene superioare, traumatisme toracice cu pneumotorax cu presiune sau tamponadă, traumatisme abdominale cu afectarea organelor abdominale, cu abdomen acut și/sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179079_a_180408]
-
1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de coloană vertebrală, inclusiv traumatismele gâtului cu interesarea căilor aeriene superioare, traumatisme toracice cu pneumotorax cu presiune sau tamponadă, traumatisme abdominale cu afectarea organelor abdominale, cu abdomen acut și/sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179080_a_180409]
-
1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de coloană vertebrală, inclusiv traumatismele gâtului cu interesarea căilor aeriene superioare, traumatisme toracice cu pneumotorax cu presiune sau tamponadă, traumatisme abdominale cu afectarea organelor abdominale, cu abdomen acut și/sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181978_a_183307]
-
1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de coloană vertebrală, inclusiv traumatismele gâtului cu interesarea căilor aeriene superioare, traumatisme toracice cu pneumotorax cu presiune sau tamponadă, traumatisme abdominale cu afectarea organelor abdominale, cu abdomen acut și/sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181982_a_183311]
-
1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de coloană vertebrală, inclusiv traumatismele gâtului cu interesarea căilor aeriene superioare, traumatisme toracice cu pneumotorax cu presiune sau tamponadă, traumatisme abdominale cu afectarea organelor abdominale, cu abdomen acut și/sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181984_a_183313]
-
ale obturatorului marelui pectoral, circumflexului, ale centrilor motori ai bicepsului crural, ai semitendinosului și ai semimembranosului, ai reprezentărilor spinale, ai mușchilor gambei, ai mușcilor perineului și rectului, ai sternocleidomastoidianului, ai lanțului simpatic cervical, ai ramurii descendente a hipoglosului și a facialului. O parte din aceste cercetări au fost efectuate la București, altele au fost continuate la Iași, fiind menționate în tratate de prestigiu de Sano, Lewandowschi,, Leyden și Goldscheider, Notnaghel, Testut, Van Gehuchten, Hudovering, Kosaka, Marinescu, Dejerine, Thomas etc. și contribuind
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cas de hoquet. 1937, nr. 1, 2. 63. Prof. Dr. L. Ballif et Dr. Briese M. Un cas de paralysie obstétricale du plexus brachial, tyje Duchenne-Erb. 1937, nr. 1, 2. 64. Prof. Dr. L. Ballif et Dr. Briese M. Spasme facial et causalgie du bras droit chez une vieille femme. 1937, nr. 1, 2. 65. Prof. Dr. L. Ballif et Dr. Caraman Z. Sclérose en plaques chez deux soeurs. 1937, nr. 3, 4. 66. Prof. L. Ballif et Ungureanu I. Modifications
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
poils chzes le rats soumis au traitement thyroïdien et thyroxinique. 1935, nr. 1. 7. Dr. Cahane Mares et Dr. Cahane Tatiana. Sur certaines modifications de la pituitaire d'une épileptique avec aménorrhée (Étude anatomo-clinique). 1937, nr. 1-2. 8. Caraman Z. Diplégie faciale accompagnée de névralgie et paralysie des trijumeaux et névralgie cervico-occipitale. 4-e Anneé, nr. 5-6-7. 9. Caraman Zoé. Tremblements encéphalitiques limités à des régions circonscrites. Mai, 1924, nr. 3. 10. Caraman Zoé. Érythème pellagroïde chez deux idiots. Iunie 1924, nr. 3
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cas de syndrome parkinsonien et pseudo-bulbaire post-encéphalitique ches les mêemes malades. 4-e Année, nr. 3-4. 8. Dérévici M. et Smilovici L. Maladie de Raynaud et poaralysie générale. 1935, nr. 2. 9. Dérévici M. et Smilovici L. Un cas de paralysie faciale avec résection méningée. 1935, nr. 1. 10. Dr. Dérévici M., Dr. Huditza St. et Drd. Smilovici I. Considération sur la pathogénie de la perencéphalie. 1937, nr. 1-2. 11. Dr. M. Dérévici, Dr. Eug. I. Ionescu et Drd. L. Smilovici. Étude anatomo-pathologique
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
temă distinctă a comunicării nonverbale, lucrarea este o colecție de studii, cercetări și abordări teoretice ale fenomenului. Cititorul va Întâlni teme care explică comportamentul nonverbal al actorilor În viața de zi cu zi, ca atractivitatea feței feminine, fața și expresiile faciale, vestimentația sau comunicarea nonverbală În conduita simulată, dar și studii și abordări teoretice de interes mai larg, public: mcdonaldizarea comunicării nonverbale, comunicarea nonverbală În perspectiva sociologiei dramaturgice sau ochii și privirea În afișele publicitare. Momentul de apariție a lucrării Comunicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Erving Goffman, părintele dramaturgiei sociale. Ca un adevărat manager al impresiei, actorul social trebuie ca, În relațiile sale cu ceilalți, să acorde un rol important pe lista sa de „Cum să-mi realizez obiectivele?” comunicării nonverbale: limbajul trupului, Îmbrăcămintea, expresiile faciale. Autorul se oprește asupra relației student-profesor din perspectiva comunicării nonverbale, un tip de relație specială, de care sunt preocupați numeroși cercetători din Întreaga lume. Rolurile În comunicarea student-profesor cunosc o dinamică aparte, și unul, și celălalt schimbând rolurile pe parcursul desfășurării
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Fujimori aparțiea unui grup etnic neînsemnat. Cu toate acestea, în contextul dezaprobării pe scară largă a elitei peruviene predominant albe, originea etnică a lui Fujimori s-a dovedit a fi "mai degrabă un atu decât un impediment", căci "trăsăturile sale faciale, experiența de imigrant și originile modeste îl făceau să semene mai mult cu vechea populație mestizo din Peru și cu majoritatea indigenă, decât o făceau cele ale europenizatului Vargas Llosa" (Roberts, 1995: 78). Pentru mulți peruvieni originile etnice ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pacientului și că interpretarea sa predomină asupra conținutului discursului. Terapeutul - Vom începe programul nostru de expunere. Iată care este prima etapă: intrarea în zona comercială a unui supermarket. Vă puteți imagina scena? Pacienta - Da. (Pacienta își închide ochii, mimica sa facială rămâne neutră). Terapeutul - Concentrați-vă asupra zonei comerciale. Observați magazinul de telefoane de la stânga. Pacienta - Da... (Pacienta rămâne cu ochii închiși și mimica sa rămâne neutră). Terapeutul - Sunteți sigură că reușiți? (Terapeutul așteaptă mai multe manifestări non verbale din partea pacientei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asupra zonei comerciale. Observați magazinul de telefoane de la stânga. Pacienta - Da... (Pacienta rămâne cu ochii închiși și mimica sa rămâne neutră). Terapeutul - Sunteți sigură că reușiți? (Terapeutul așteaptă mai multe manifestări non verbale din partea pacientei, el interpretează neutralitatea mimicii sale faciale ca pe o evitare sau o evadare. El se gândește că aceasta nu se expune cu adevărat). Pacienta - (deschizând ochii și privindu-l pe terapeut) - Reușesc foarte bine, încep să resimt anxietatea... Terapeutul trebuie deci să clarifice non-verbalul pacientului. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
poate să-și stăpânească un surâs, situație care îl obligă pe interlocutor să se confrunte cu o disonanță între ceea ce pacienta spune și arată, și care constituie o sursă de disconfort. Animatorii o invită pe Doamna B. să identifice mușchii faciali și corporali implicați în exprimarea angoasei. Apoi, ei îi cer Doamnei B. să exerseze armonizarea limbajului său corporal și verbal în timpul ședințelor de grup. Descrierea emoțiilor Activitatea de învățare continuă prin însușirea capacității de a numi cât mai exact posibil
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
permite detașarea, pentru un anumit timp, de emoția negativă. O bucată de gheață ținută în mână produce senzații fiziologice care concurează cu cele produse de emoția negativă. Practicarea de exerciții de afișare a unui surâs schițat pe jumătate modifică expresia facială și contrabalansează expresiile faciale asociate trăirilor emoțiilor negative. Doamna B. constată faptul că senzațiile fiziologice pe care i le procură bucata de gheață ținută în mână îi permit să contracareze accesele de furie pe care le resimte atunci când este confruntată
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anumit timp, de emoția negativă. O bucată de gheață ținută în mână produce senzații fiziologice care concurează cu cele produse de emoția negativă. Practicarea de exerciții de afișare a unui surâs schițat pe jumătate modifică expresia facială și contrabalansează expresiile faciale asociate trăirilor emoțiilor negative. Doamna B. constată faptul că senzațiile fiziologice pe care i le procură bucata de gheață ținută în mână îi permit să contracareze accesele de furie pe care le resimte atunci când este confruntată cu un refuz. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comunice amantului trebuințele și sentimentele sale într-o manieră asertivă. Terapeutul și pacienta lucrează cu atenție asupra modului în care Doamna B. își va exprima, într-o manieră non-verbală, emoțiile: terapeutul o filmează pe Doamna B., apoi analizează împreună expresiile faciale utilizate. In continuare, Doamna B. își exersează competențele în cadrul unor jocuri de rol în prezența terapeutului. In timpul acestui travaliu terapeutic, terapeutul păstrează mereu în minte patru întrebări care orientează intervenția sa - Comportamentele vizate fac parte din repertoriul persoanei? In
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
afecțiuni caracterizate prin modificări inflamatorii și imunologice ale țesutului conjunctiv, ceea ce determină afectarea în multiple organe și țesuturi. Originea termenului de lupus eritematos provine de la cuvântul latin "lupus" = lup și cuvântul grecesc "eritro" = roșu. Termenii fac referire la aspectul erupției faciale. Boala are incidență maximă în intervalul de vârstă 15-35 de ani și predomină la sexul feminin (x 9 comparativ cu bărbații). În mod particular debutul are un vârf de incidență în cursul sarcinii. Afecțiunea este influențată de rasă, fiind mai
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
conțin cuvintele respective: Cămașa este pe masă./ Cămașa este pe masa din cameră./ Cămașa este pe masa din camera fratelui. În situația în care apare nevoia de a-i înțelege pe ceilalți, trebuie să acorde atenție formei buzelor și expresiei faciale a celor care vorbesc pentru a distinge cuvintele și a percepe mesajul corect. Deci, apare un schimb absolut inedit în sensul că limbajul trupului (ce include și limbajul mimico-gestual), folosit de deficienții de auz, este cel pe care-l urmăresc
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
surditate profundă au manifestat destul de des cunoașterea semnelor din limbajul mimico- gestual al cuvintelor greșit notate/ exprimate, însă nu au fost capabili să le pronunțe și să le scrie corespunzător. În acele momente, neputința de a vorbi, exteriorizată prin mimica facială, era mult mai apăsătoare și importantă decât pragmatismul lor de a apela la limbajul semnelor. Mai precis, au solicitat ajutorul pentru a li se dactila sau măcar pronunța cuvintele pentru a le identifica prin labiolecturare, confirmându-se ideea conform căreia
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
MORFOLOGIA ȘI ANATOMIA C CHIROPTERELOR 1.1. Morfologie Chiropterele au corpul alcătuit din cap, trunchi ș și coadă, iar de trunchi sunt prinse membrele anterioare și membrele posterioare. Capul Este alcătuit dintr-o parte craniană mai voluminoasă și o parte facială cu un bot vizibil. G Gâtul este relativ scurt. Gura este mărginită de buze, iar împrejurul nărilor tegumentul rămâne nud, formând rinarium-ul. La unele chiroptere, tegumentul din jurul nărilor se cutează formând foițele nazale (formațiuni foliacee) ca niște pliuri, în grosimea
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Perișori speciali denumiți vibrize se găsesc și la lilieci, aceștia prezintă în teaca lor un filet nervos care formeaz în teaca lor un filet nervos care formează o rețea în jurul rădăcinii părului. Vibrizele se găsesc localizate în regiunea capului - vibrize faciale sau în regiunile terminale ale picioarelor - vibrize tarsiene. Peri senzitivi scur vibrize tarsiene. Peri senzitivi scur vibrize tarsiene. Peri senzitivi scur vibrize tarsiene. Peri senzitivi scurți se găsesc ș și pe pavilioanele urechilor sau pe membrana alară. Cheratina perilor unor
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]