11,529 matches
-
Articolul UNIC Se promulga Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 13/1997 privind transferul, cu titlu gratuit, al unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU ------------------
DECRET nr. 447 din 23 iulie 1997 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/1997 privind transferul, cu titlu gratuit, al unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118781_a_120110]
-
Articolul UNIC Se supune spre ratificare Parlamentului Acordul dintre România și Republica Federala Germania privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor de capital și protocolul-anexa, semnate la Bonn la 25 iunie 1996, și se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2
DECRET nr. 129 din 2 aprilie 1997 privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului dintre România şi Republica Federala Germania privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor de capital şi a protocolului-anexa, semnate la Bonn la 25 iunie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117784_a_119113]
-
Articolul UNIC Se aprobă Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13 din 29 aprilie 1997 privind transferul, cu titlu gratuit, al unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 29 aprilie 1997, cu următoarele modificări: 1. Titlul ordonanței de urgenta va avea următorul cuprins: "Ordonanța de urgenta privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil în proprietatea
LEGE nr. 139 din 24 iulie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/1997 privind transferul, cu titlu gratuit, al unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117825_a_119154]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 29 aprilie 1997, cu următoarele modificări: 1. Titlul ordonanței de urgenta va avea următorul cuprins: "Ordonanța de urgenta privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania" 2. Articolul 1 alineatul (1) va avea următorul cuprins: "Art. 1. - (1) Imobilul, compus din construcții, împreună cu terenul aferent, situat în București, Calea Victoriei nr. 174, sectorul 1, reprezentând fostul sediu al Ambasadei Germaniei în România până în anul 1944, se
LEGE nr. 139 din 24 iulie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/1997 privind transferul, cu titlu gratuit, al unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117825_a_119154]
-
avea următorul cuprins: "Art. 1. - (1) Imobilul, compus din construcții, împreună cu terenul aferent, situat în București, Calea Victoriei nr. 174, sectorul 1, reprezentând fostul sediu al Ambasadei Germaniei în România până în anul 1944, se transmite, cu titlu gratuit, în proprietatea Republicii Federale Germania." 3. Articolul 2 va avea următorul cuprins: "Art. 2. - Transmiterea nu afectează sarcinile cu care sunt grevate construcțiile sau valabilitatea contractelor de drept privat încheiate anterior în legătură cu aceste construcții." 4. Articolul 3 va avea următorul cuprins: "Art. 3. - Patrimoniul
LEGE nr. 139 din 24 iulie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/1997 privind transferul, cu titlu gratuit, al unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117825_a_119154]
-
data predării." 5. Articolul 4 va avea următorul cuprins: "Art. 4. - Transmiterea este scutită de orice taxe sau impozite, cu excepția taxelor necesare publicității imobiliare." 6. Titlul anexei va avea următorul cuprins: "Datele de identificare a imobilului care se transmite Republicii Federale Germania" Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 17 iunie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA IONESCU-QUINTUS Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din
LEGE nr. 139 din 24 iulie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/1997 privind transferul, cu titlu gratuit, al unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117825_a_119154]
-
Articolul UNIC Se ratifica Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind mormintele românești de război din Republica Federala Germania și mormintele germane de război din România, semnat la Bonn la 25 iunie 1996. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 4 septembrie 1997, cu respectarea prevederilor
LEGE nr. 170 din 4 noiembrie 1997 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania privind mormintele româneşti de război din Republica Federala Germania şi mormintele germane de război din România, semnat la Bonn la 25 iunie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117962_a_119291]
-
Articolul UNIC Se ratifica Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind mormintele românești de război din Republica Federala Germania și mormintele germane de război din România, semnat la Bonn la 25 iunie 1996. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 4 septembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE
LEGE nr. 170 din 4 noiembrie 1997 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania privind mormintele româneşti de război din Republica Federala Germania şi mormintele germane de război din România, semnat la Bonn la 25 iunie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117962_a_119291]
-
primul rînd de desființarea rămășițelor sistemului feudal. Unii liberali sloveni s-au implicat în evenimentele politice, cerînd unificarea ținuturilor locuite de conaționalii lor și înființarea unei provincii slovene în cadrul imperiului. Nutrind convingeri austro-slave, ei doreau transformarea monarhiei într-un stat federal, Slovenia urmînd să fie parte integrantă a acestuia. După 1849, naționaliștii sloveni s-au concentrat asupra introducerii limbii lor în educație și administrație. Influența catolică a rămas puternică. Partidul Clerical beneficia de loialitatea celei mai mari părți a populației rurale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și unit. Așa cum am menționat însă, mișcarea Junilor Turci își îndrepta eforturile în direcția consolidării și nu în cea a continuării dezmembrării Imperiului; liderii ei sprijineau otomanismul, nu drepturile naționalităților. Cu siguranță că ei nu intenționau să întemeieze o organizație federală. În relațiile lor cu liderii albanezi, Junii Turci erau puși în fața unor delimitări. Întrucît și ei reprezentau o mișcare laică, nu le venea ușor să apeleze la sprijinul albanezilor pe baza unității de religie. Contrarevoluția din 1909 exprima de fapt
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ale fiecărei națiuni în parte de exemplu, partidele croate ale lui Starčević și Frank, amîndouă susținînd unificarea a ceea ce ele considerau drept ținuturi croate, adică Croația, Slavonia, Dalmația și Bosnia-Herțegovina. Obiectivul lor era formarea unui stat național croat cu statut federal, dar pe perfect picior de egalitate cu Austria și Ungaria. Biserica Catolică urma să joace aici un rol important. Acești naționaliști croați aveau o atitudine dușmănoasă față de sîrbii ortodocși, pe care unii îi considerau pur și simplu drept croați renegați
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
slavii de sud de pe teritoriul habsburgic urmau să se unească cu sîrbii spre a forma un stat condus de dinastia Karagheorghevici. Nu a fost luată nici o hotărîre în privința organizării politice a acestuia, adică a problemei cruciale referitoare la alternativa administrației federale sau centralizate. Viitoarea constituție urma să fie elaborată de o adunare pe baza votului secret universal pentru bărbați prin vot. Acest pact era sprijinit de un comitet muntenegrean instituit la Paris și format tot din emigranți. Pe toată durata discuțiilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
vină în insula Corfu. Trumbić și colegii lui au purtat discuții cu liderii sîrbi între 15 iunie și 20 iulie. Problema fundamentală era întemeierea unui viitor stat, și se punea întrebarea dacă acesta trebuia organizat pe o bază centralizată sau federală. În cadrul tratativelor Pašić avea o poziție mai puternică, dat fiind că Trumbić și tovarășii lui nu sprijineau cu convingere opțiunea pentru soluția federală. Rezultatele acestor negocieri au fost incluse în Declarația din insula Corfu, proclamată în iulie 1917. În aceasta
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
întemeierea unui viitor stat, și se punea întrebarea dacă acesta trebuia organizat pe o bază centralizată sau federală. În cadrul tratativelor Pašić avea o poziție mai puternică, dat fiind că Trumbić și tovarășii lui nu sprijineau cu convingere opțiunea pentru soluția federală. Rezultatele acestor negocieri au fost incluse în Declarația din insula Corfu, proclamată în iulie 1917. În aceasta se stabilea că guvernul sîrb și Comitetul Iugoslav vor coopera în vederea instituirii unui stat iugoslav, care urma să fie o monarhie constituțională sub
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a destrămat într-adevăr în componentele ei naționale. Străduindu-se să-și mențină teritoriile în vechiul cadru, împăratul Karl, care îi succedase lui Franz Joseph în noiembrie 1916, a declarat în octombrie 1918 că Austria va fi reorganizată ca stat federal. În aceeași lună, organizațiile naționale cehe de la Praga au lansat o declarație de independență. Acțiuni similare au fost întreprinse în noiembrie și de conducerile revoluționare din Austria și Ungaria, unde au fost instituite guverne republicane. În fond, Imperiul se dizolvase
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
constituțional, viața politică a fost dominată de tema rivalității sîrbo-croate. Opoziția față de întregul sistem politic își avea centrul la Zagreb, fiind constituită din Partidul Țărănesc, Partidul Drepturilor și alte grupuri purtătoare de cuvînt ale celor care erau în favoarea unei structuri federale a statului. În martie 1923 au avut loc din nou alegeri. Cei mai puternici naționaliști din ambele tabere, Radić în Croația și Pašić în Serbia, au obținut victoria. Ca și mai înainte, partidele și candidații care sprijineau instituirea unui guvern
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
instituirea unui guvern centralizat au obținut aproape jumătate din locurile adunării. Delegații Partidului Țărănesc au continuat să refuze să participe la sesiunile acesteia. În iulie 1923, Radić a plecat din țară, încercînd să obțină sprijin străin în favoarea instituirii unui statut federal pentru Croația. În călătoriile sale el a vizitat în 1924 Uniunea Sovietică, participînd la al cincilea congres al Kominternului. La Moscova, el a aranjat afilierea Partidului Țărănesc la Internaționala Comunistă a țăranilor, sau Krestintern, care avea legături strînse cu Kominternul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sistemul constituțional se prăbușea, așa încît trebuia adoptat un alt sistem. Opoziția, reprezentată de Partidul Țărănesc condus de succesorul lui Radić, Maček, și de democrații avîndu-l în frunte pe Pribičević, cerea o remaniere totală a guvernului. Ea propunea un sistem federal bazat pe provinciile istorice, cărora urma să le fie acordată o autonomie aproape completă. Conform acestui plan, care semăna foarte mult cu Ausgleich-ul habsburgic, administrațiile locale urmau să fie subordonate autorității centrale doar în ceea ce privește politica externă, apărarea, cutuma și valuta
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
naționale. Relațiile italienilor cu facțiunile croate disidente și încurajarea lor de către aceștia erau bine cunoscute. În această situație, o soluție pentru problema croată constituia o necesitate imediată. Poziția croaților rămăsese neschimbată și fermă. Liderii lor politici cereau instituirea unui stat federal, nu a unuia centralizat. În 1937, blocul opoziției era alcătuit nu numai din Partidul Țărănesc Croat, ci și din cîteva partide sîrbești, în care intrau democrații și unele secțiuni ale radicalilor. Toate revendicau organizarea unei Adunări Constituante în vederea reorganizării instituțiilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de reprezentanți din diferite părți ale țării, avea o bază politică largă, dar forța dominantă era Partidul Comunist. Programul gen front popular anunțat la conferință chema la instalarea după război a unui guvern ales liber și, deosebit de important, la organizarea federală a statului. O a doua întrunire a avut loc în Bosnia, la Jajce, în noiembrie 1943. AVNOJ a fost declarat oficial drept noul guvern al Iugoslaviei; a fost numit un cabinet, iar Dr. Ivan Ribar a devenit președintele țării. Tito
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Deosebit de semnificativ era faptul că autoritatea guvernului în exil nu era recunoscută. Au fost organizate alegeri pentru stabilirea faptului dacă regele și miniștrii lui urmau să se întoarcă sau nu în țară, în cadrul cărora a fost încă o dată reafirmată organizarea federală. Existau deci două autorități iugoslave separate. În ciuda faptului că Aliații continuau să recunoască guvernul de la Londra, ajutorul militar era acordat partizanilor. În mai 1944, comandamentul german a lansat un atac aerian asupra cartierului general temporar al lui Tito de la Drvar
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
să anihileze organizațiile de partid și primele acțiuni ale partizanilor. În 1943, partizanii iugoslavi au încercat din nou să organizeze o mișcare de rezistență în Macedonia. Ei deciseseră între timp că regiunea urma să constituie parte integrantă a viitorului stat federal iugoslav. Ca să-și transpună politica în viață, partizanii au trimis un organizator capabil, Svetozar Vukmanović, cunoscut și sub numele de Tempo, ca să ia legătura cu grupurile macedonene, dar și cu unitățile de partizani din Grecia și Albania. Iugoslavii dețineau deci
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
aceste condiții și în ciuda acordului cu Šubašić, existau șanse mici ca liderii partizanilor să riște revenirea la vechiul sistem pluripartit sau să organizeze alegeri cu adevărat libere. Spre deosebire de celelalte state comuniste est-europene, Iugoslavia postbelică a fost organizată pe o bază federală (vezi harta 12). Într-o încercare de vindecare a urmărilor cîtorva conflicte naționale crîncene din perioada interbelică, statul a fost împărțit în șase republici: Bosnia-Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Slovenia. Au fost înființate în cadrul Serbiei două provincii autonome: Kosovo
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cedării acestei zone Albaniei, era destul de evident că, din momentul în care vor pune mîna pe puterea politică de la Belgrad, regimul partizanilor va insista asupra menținerii granițelor iugoslave antebelice. Chiar dacă era dispus să acorde majorității albaneze unele drepturi în cadrul statului federal, Tito nu era în nici un caz adeptul "autodeterminării" atunci cînd era vorba de cedarea unui teritoriu iugoslav. Problema avea să rămînă un punct de fricțiune între cele două state. RĂZBOIUL PARTIZANILOR Așa cum am văzut, în timpul celui de-al doilea război
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
reprezenta o uniune a celor trei "triburi", adică sîrbii, croații și slovenii, sau era într-adevăr bazat pe o naționalitate iugoslavă. La început, macedonenii nu erau considerați drept o entitate separată. O conferință din 1923 a partidului a acceptat poziția federală și a fost chiar de acord cu faptul că națiunile componente aveau dreptul să instituie state separate. Cu toate că macedonenii și muntenegrenii nu erau puși pe același plan cu cele trei popoare dominante, ei erau de asemenea priviți ca fiind victime
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]