3,170 matches
-
trei hectare o livadă. Dar de unde puieți? știam că locuitorii din Marineanca, majoritatea bulgari, aveau rădăcinile în comuna Cișmeaua Văruită, la 10-12 kilometri depărtare. De acolo veniseră moșii și strămoșii lor și tot de acolo își mai alegeau mirese unii flăcăi din Marineanca. Mai știam că de acolo se ridicaseră trei frați, Nicolaie, Gherasim și Chiril Constantinov - Atmajov, care își schimbaseră numele în Constantinescu. Cel mai mare dintre ei era inginer agronom, directorul pepinierelor de stat de la Istrița, județul Buzău. Ceilalți
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
din Bacău. Pe 25 iulie susțin examenul de sublocotenent iar pe 28 sunt mobilizat la partea activă cu gradul de sergent T.R. Pe 27 iunie a venit soția la Bacău. O avea pe Cezărica în brațe și alături cei doi flăcăi de șase și patru ani. Venise din Basarabia doar cu o valiză plină de scutece. Mi-a spus că în tren se vorbea despre cedarea Basarabiei Uniunii Sovietice. I-am interzis să mai spună cu voce tare așa ceva pentru a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Am mers și eu așa, pentru spectacol. Băieții jucau frumos dar prea îndârjit,oarecum nepotrivit cu starea de armonie pe care trebuia s-o ai la dansul de perechi. De vină era pârdalnica de pălincă din care, înfierbântați de mișcare, flăcăii mai luau câte o porție. Am chemat un bătrân și l-am rugat să mă ajute să ascund sticlele. - Or să ne omoare ăștia dacă află. - Nu-i bai. Altfel o să-i omoare băutura. și am ascuns sticlele. Le-au
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
am ascuns sticlele. Le-au căutat în mai multe rânduri și negăsindu-le m-am bucurat să văd că irișii ochilor au căpătat blândețe, gesturile au devenit mai așezate. La sfârșit, când au apărut și cele două sticle mau înconjurat flăcăii. - Sărut mâna, doamnă învățătoare. Să mai veniți la Horă. Războiul împotriva tifosului exantematic a mers până în 1945, prin iulie. Așa, printre multele întâmplări, am reușit să am și niște ore, o inspecție pentru gradul I la care a venit domnul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Din păcate Năstase Negru, directorul, refuza categoric să accepte locuirea noastră acolo. Mi-a spus că dacă mă înscriu la țărăniști am putea discuta. și abia după memoriul trimis prefectului am primit dreptul de folosință. Cu ajutorul mamei, a celor doi flăcăi de clasa a treia și a cincea, Coca și Petrișor, a învățătorului Alexandru Starșii, refugiat basarabean din 1940 am reușit să refacem clădirea. Eu nu aveam pe mine decât hainele militare cărora le-am scos epoleții iar mantaua am vopsit
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Cronologia unor sărbătoriri, evocări, reuniuni 1974 După trei decenii de teamă și tăcere gândul la Basarabia a fost simbolizat printr-o sculptură masivă așezată În lunca Siretului la intrarea În satul Scheia jud. Iași. Ea exprimă o horă cu 9 flăcăi și fete, fiecare reprezintă o provincie istorică a României Mari. Sculptura a lăsat un singur loc gol unde ar fi trebuit să fie cea de-a 10 -ea provincie - Basarabia. S-a numit “Hora Unirii Neterminată”. În loc de inaugurare, În condițiile
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
litere, nu cuvinte, nu expresii medicale, mi-ar trebui pentru aceste note. Poate că, de fapt, scrierea mea ar trebui s-o intitulez "Trompeta lui Burcea". Dar cine mai știe de dânsul, ce Floricuță l-a mai luat pe un flăcău mutilat? De când s-o fi prăpădit Burcea... * Mi-am propus ca în răstimpul în care voi fi la Câmpulung să nu pierd nici o oră, nici o clipă, să-mi aștern ceea ce am de spus, "pe curat", extrăgând din manuscrisul pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
viața mea. Știam că dincolo de Nistru era Răul. Seara, priveam fascinat la câmpia fără sfârșit. Vara, de dincolo, din adâncurile înfricoșătoare, se rătăceau adieri aromitoare de flori de câmp. Pe malul Nistrului, acolo, în lumina magică a lunii, se adunau flăcăi și fete, spălau caii și cântau în cor melodii atât de sfâșietoare și cu atâta patimă, chemându-se, pe patru voci, cu glasuri moi, răgușite, dure sau metalice, încât mă țineam treaz, până târziu, în zori. Ceilalți ai casei dormeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
supă de raci și o plimba pe iaz cu barca pe dama de companie a principesei Sturza. Pentru frumusețea aceea a plecat starețul pe jos, din mănăstire până la Botoșani, cu barba băgată sub mantie. Chiar șașa a fost bumbăcit de flăcăii care străjuiau nopțile pe șosea. Din pricina bărbii băgate sub guler, tineri l-au crezut jidov și l-au făcut zob, rostogolindu-l din unul în altul. Cuviosul Teoctist era fecior părintelui Petrea, cel dintâi diacon de mir care a slujit
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Nedumeriți, aceștia se uitau unii la alții așa că tot Sorin Gorovei a dat răspunsul: „chișătul boului”. Dacă nu mă înșel, în una din zilele anului 1948, el a intrat vesel în clasă și ne-a anunțat: - Flăcăi, am și eu flăcău. I se născuse, întârziat, dar mult așteptat vlăstarul, Ștefan Sorin. Meloman, profesorul dirija corul catedralei „Adormirea Maicii Domnului”. Chiar și la bătrânețe se 30 plimba pe Strada Mare, cu mâinile la spate, fredonând arii din opere. Era pe atunci foarte
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
sunt deschise de mâini nevăzute ca să sloboadă vite roșii ce se îndreaptă, rumegând, către prundurile apei. Din livada cu iarba necosită încă, pe cărare, urcă un bărbat tânăr, în trecere pe la otava în care, năimiți, au intrat cu coasele câțiva flăcăi. Își limpezește fața devale, la pârâu. E învățătorul ce apoi se îndreaptă către școala în care, într-o cămăruță, dorm nevinovat trei prunci care supun la grele încercări inima părinților. Un rictus sceptic față de veleitățile feciorului mai mare, de care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
traversau munții pe plai, călăuziți noaptea de stele iar ziua ascunzânduse printre stânci. În secuime există numele Hainal iar, la românii din Ghimeș, Hăineală. Deci tatăl popii din Palanca era un hainal din Dămuc, sat de dincolo, din ungurime. Fiind flăcău, el fugise de acasă ca să scape de arcanul celor care voiau să-l prindă la cătănie. La Habsburgi serviciul militar dura ani grei iar cătanele se rupeau de lumea din care plecaseră. Se întorceau ca niște oameni străini pe care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
care voiau să-l prindă la cătănie. La Habsburgi serviciul militar dura ani grei iar cătanele se rupeau de lumea din care plecaseră. Se întorceau ca niște oameni străini pe care nimeni nu-i mai recunoștea. Din astfel de pricină flăcăii treceau munții și se însurau în satele moldovenești. Fecior de hainal din Palanca, popa Toader a avut trei copii: pe Neculai, pe Alexandru și Ruxanda. Pe toți i-a purtat în școli, Neculai ajungând preot la Brusturoasa iar Alexandru și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ei prea cunoscută. Zamfira cu umedă "guriță", cu flori pe "sînișor" consultă luna asupra simțirii din "inimioară", când pasărea doarme cu capul "sub aripioară". Elena fusese o "frumoasă îngerelă cu albe aripioare", dătătoare de "plăceri încîntătoare" și "dulci sărutări". Doi flăcăi mușcă sânul a două fete și le sărută după numărul mărgelelor din salbă, apoi pleacă "cîntînd în poieniță", cu "salba-n chinguliță". Originalitatea lui Alecsandri nu s-a arătat în toată puterea decât târziu prin pe drept prețuitele Pasteluri. De
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și vestigiile celtice, vrednic corespondent al țărăncilor cu buciume și călușarilor cu zurgălăi. Monologul domină. Fata cuprinsă de întîile semne ale iubirii începe o jelanie în care implică, într-un cânt erotic universal, roata morii, plopii, lumea toată; părinții unui flăcău mort nelumit produc un bocet sistematizat, în care intră eresuri și explicații fantastice, într-un limbaj naiv, misterios. Câteodată criza erotică e încadrată într-un tablou de tehnică mai savantă, ca această seară eliadescă, apăsătoare ca o molimă, din Dragoste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
turdanul Pavel Dan (1907-1937). În cartoanele-studiu pentru o mare compoziție care au rămas, totul se învîrtește în jurul economiei agrare. În planul întîi sunt trei generații, reprezentate prin bătrânul Urcan, prin fiul său Simon și noră-sa Ludovica, în fine prin flăcăul Valer, feciorul Ludovicei, și tânăra lui nevastă, Ana lui Triloiu. Urcan nu și-a "întabulat" pământul pe numele lui Simion și acum nepotul său Valer umblă să ia averea peste capul tatălui, înlăturînd pe frați de la dreapta moștenire. LITERATURA FEMININĂ
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
repeta cu năduf. Spunea moș Dumitru: „într-o vară a început să scadă numărul găinilor din coteț. Nu erau nici pene nici sânge, pentru ca să dea vina pe vulpe sau pe dihor. Din discuțiile purtate cu vecinii, a dedus că un flăcău chefliu, când se întorcea noaptea de la chefuri, se abătea pe la cotețul moșului. într-o zi, moș Dumitru a aflat că flăcăul petrece la crâșmă și și-a propus să stea de pândă. Târziu în noapte, când toată lumea obosită de la muncile
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nici sânge, pentru ca să dea vina pe vulpe sau pe dihor. Din discuțiile purtate cu vecinii, a dedus că un flăcău chefliu, când se întorcea noaptea de la chefuri, se abătea pe la cotețul moșului. într-o zi, moș Dumitru a aflat că flăcăul petrece la crâșmă și și-a propus să stea de pândă. Târziu în noapte, când toată lumea obosită de la muncile agricole dormea, tânărul a venit la cotețul mo șului. Moș Dumitru a așteptat și când hoțul a dat să plece de la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cotețul mo șului. Moș Dumitru a așteptat și când hoțul a dat să plece de la coteț cu o găină strânsă la subț ioară, i-a ieșit în cale, la înjurat și s-a repezit să-i ia găina din mână. Flăcăul la repezit pe mo ș de a căzut jos și a plecat. Vaietele moșului au 22 trezit pe cei din casă, dar până au ieșit afară, hoțul dispăruse. A doua zi, mai supărat că la împins de a căzut la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
soților Vasile și Iordana a fost Scarlat. N-a vrut sau n-a putut să învețe carte. A fost dat să învețe o meserie. Nici la meserie nu s-a arătat sârguincios. A învățat meseria de cizmar. Când era cavaler, flăcău cum se zicea la noi, spunea cu fală: „sunt pantofar de București.” Bunicii i-au cumpărat calapoade și toate uneltele necesare acestei meserii, l-au aprovizionat cu talpă și piele pentru cizmărie, dar el nu s-a ținut de treabă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
prea aspră cu copii ei. Avea stare materială bună. N-a școlit nici unul dintre copii. Pe toți i-a făcut gospodari în satul Boarca. MAMA ILEANA A doua soră a tatei a fost „mama Ileana” căsătorită cu Ion Barbu, un flăcău din Gradiștea, frumos, voinic și harnic. A avut mulți copii. Ca temperament se asemăna cu sora ei Zamfira. Nu era însă zgârcită, dar avea limba tare ascuțită și, mai ales, când se inerva, ( și se inerva din temiri ceă cuvintele
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu cioculețele lor, o mâncau numaidecât.(...) Odată, prin iunie, când au venit țăranii să secere grâul, ăl mai mare dintre pui n-a alergat repede la chemarea mă-sii, și cum nu știa să zboare, haț! l-a prins un flăcău sub căciulă. Ce frică a pățit când s-a simțit strâns în palma flăcăului, numai el a știut; îi bătea inima ca ceasornicul meu din buzunar; dar a avut noroc de un țăran bătrân, care s-a rugat pentru el
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
secere grâul, ăl mai mare dintre pui n-a alergat repede la chemarea mă-sii, și cum nu știa să zboare, haț! l-a prins un flăcău sub căciulă. Ce frică a pățit când s-a simțit strâns în palma flăcăului, numai el a știut; îi bătea inima ca ceasornicul meu din buzunar; dar a avut noroc de un țăran bătrân, care s-a rugat pentru el: Lasă-l jos, mă Marine, că e păcat de el, moare. Nu-l vezi
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
pară că îi vede, frecventele bombăneli cu voce tare. Dar pînă acum, totuși, aceste urme nu depășiseră limitele a ceea ce putea fi considerat că este compatibil cu sănătatea. Dar acum, aproape sigur, acele limite au fost depășite. Observîndu-l pe ciudatul flăcău istovit umblînd pe străzi fără țintă, mormăind poate către sine, sau făcînd gesturi bruște, ori uitîndu-se la trecători, uneori cu ochi goi, și alteori cu priviri de obicei intense și luminoase, chiar și străinii nu se poate să nu îl
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
luminoase, chiar și străinii nu se poate să nu îl fi urmărit cu ochii, întrebîndu-se cine era și de unde venea. Dacă observatorul ar fi fost obișnuit cu comportamentele nebunilor, probabil că ar fi conchis imediat că în acest caz creierul flăcăului era afectat. Iar dacă observatorul ar fi avut capacitatea, cu această idee în minte, să își continue investigația mai departe pentru a fi sigur ce formă sau specie anume de nebunie pusese stăpînire pe băiat, acesta ar fi ajuns la
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]