3,509 matches
-
propunându-și o sarcină deloc lesnicioasă, anume aceea de a realiza "analiza retorică integrală", ceea ce este, cu adevărat, o noutate în eminescologie. Observație utilă în acest demers se dovedește a fi aceea referitoare la faptul că "gazetăria lui Eminescu exprimă frământările unei epoci" la care s-au referit, asupra căreia s-au pronunțat și alți gazetari într-un context revuistic/publicistic ce proba deja o anume tradiție. Așadar, Eminescu "nu vine pe un teren gol, ci construiește pe o temelie așezată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
De-a lungul activității didactice desfășurate la clasele primare am simțit nevoia de a pătrunde în cunoașterea personalității copiilor, de a găsi strategii inedite în cazuistica întâlnită. Toate aceste frământări m-au determinat să-mi împlinesc o veche dorință: de a studia psihologia. Astfel mi-am dat seama că în traiectoria vieții noastre se ivesc semne, apar momente care vor dinamiza elanul de viață într-o direcție neașteptată (sau sperată
De vorbă cu profesorul psihopedagog. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Mirela Pintilie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1847]
-
ceea ce propunea, pedagogul german urmărea să asigure, dacă nu evitarea influențelor exercitate de mișcarea socialistă, cel puțin atenuarea lor. Spre deosebire de alți teoreticieni ai educației din secolul XX care vor să lase impresia că se păstrează la o anumită distanță de frămîntările politice ale epocii lor, G. Kerschensteiner se manifestă deschis ca un pedagog antisocialist. Teoria educației cetățenești vizează direct integrarea tineretului muncitoresc în statul existent. Pentru a-și justifica atitudinea diferită pentru această categorie a tineretului, pedagogul german elaborează o teorie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Cu toate dificultățile prin care a trecut țara, deceniile trei și patru ale acestui secol s-au caracterizat printr-o puternică afirmare a științei, artei și literaturii românești; creațiile multor cărturari români din acea perioadă au trecut dincolo de granițele țării. Frămîntările politice interne, accentuate de evoluția situației internaționale, dominată de un proces de puternică manifestare a totalitarismului de stînga și de dreapta au împrumutat celor două decenii, cuprinse între primul și al doilea război mondial, o tensiune aparte, cu consecințe evidente
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
s-a realizat, a apărut necesitatea organizării unitare a școlii însăși, pe întregul teritoriu al țării. Problema reorganizării unitare a școlii românești a fost una din principalele teme ale dezbaterilor cu caracter cultural din primii ani ai deceniului al treilea. Frămîntările politice care reflectau puternicele contradicții economice și sociale n-au îngăduit nici atunci și nici în întreaga perioadă interbelică să se adopte o lege care să cuprindă toate gradele și tipurile de instituții școlare. În cursul celor două decenii au
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
învățămîntului preșcolar). Acestora li se adaugă revistele asociațiilor județene ale învățătorilor. Aproape n-a existat județ care să nu aibă o astfel de revistă chiar dacă apariția ei însemna uneori jertfe materiale din partea cîtorva inimoși dascăli. Într-o perioadă de adînci frămîntări politice, sociale și culturale, mișcarea pedagogică românească nu putea avea un caracter omogen. Dată fiind marea diversitate de opinii a celor care aspirau la "ameliorarea" școlii, se pune problema stabilirii unor criterii pentru gruparea acestora. Nu este locul să se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și a putea dobîndi slujba rîvnită. O altă cauză ținea de modul în care regimul burghez stabilea conținutul învățămîntului, impunînd generațiilor tinere prejudecățile și idealurile sale "reacționare". Generația de mîine este educată în spiritul ideilor de ieri; fiind ruptă de frămîntările "maselor populare", de marile probleme ale prezentului, tînăra generație era nepregătită pentru viață. În sfîrșit, cea de-a treia cauză folosirea unor metode necorespunzătoare în educație și instrucție constrîngerea și învățarea mecanică. Ilie Cristea voia, prin articolul său, să demonstreze
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
J. Dewey era supusă criticilor critici venite din variate direcții ale filosofiei educației iar forța de afirmare a progresivismului educației scădea, s-a redus treptat și intensitatea disputei dintre orientările amintite. Societatea americană însăși s-a așezat între timp, depășind frămîntările care au alimentat rivalitățile filosofice în planul educației. Disputa, se pare, a rămas numai ca o amintire. Teoria pedagogică americană în ansamblul ei a continuat să se dezvolte; astfel, în domeniul cercetării experimentale s-a ajuns la utilizarea celor mai
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a umplut de respect. Concludent este și fenomenul USA, care are o istorie nu mai lungă decât de circa 200 de ani, care are o populație formată din toate semințiile și religiile pământului, care are o mulțime de probleme și frământări interne, dar care la apariția unui pericol din afară împotriva țării, devin un bloc omogen de patrioți și de naționaliști americani. E destul să privești cum, oriunde s-ar afla ei, când se cântă imnul național și se înalță drapelul
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
spre sfârșit i s-au umezit puternic. A plecat într-o dimineață rece, cețoasă și mohorâtă de ianuarie, 3 ianuarie 1974. Și acum, după ani și ani aud ecoul timbrului său vocal: „Mariană, să nu uiți nimic, nimic din toate frământările noastre. Când vei uita, îți vei pierde rădăcinile și atunci ne vom pierde neamul.” Era bunica un om profund și deseori mă gândesc cât de mult și-a identificat existența cu neamul și comunitatea căreia i-a aparținut. Asemenea refrenului
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
că nu se cade să întârzii, unchiu Toma fiind prin excelență o persoană condițională, poate și-n virtutea profesiei sale. A doua zi spre seară am purtat o discuție cu amândoi și mi am dat seama că-mi cunoșteau toate frământările, însă pe fondul unei generozități moștenite și educate, discreția era cu atât mai mult precumpănitoare. Un singur lucru mi-a cerut nenea Toma, să-l anunț imediat ce voi afla rezultatul admiterii la facultate. Și-am făcut-o imediat. După ce s-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
habituale. Deși mama ne-a educat simțul datoriei în a respecta rânduiala creștin-ortodoxă și-a insistat de fiecare dată asupra celor mai importante repere, noi copiii le-am adaptat nevoilor noastre de suflet tocmai pentru că țin de patimile noastre, de frământările și eul fiecăruia. De pildă, Adi și-a fixat un gen de cutumă în a-i da tatălui nostru de pomană, alături de cele rânduite în mod obișnuit țigări și brichete. Odată, ne întorceam împreună de la cimitir și pe toată distanța
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de la intrarea în cămin. A stat cu mine și mi-a perfectat toate detaliile legate de cazare. Îi plăcea mult Iașiul, oamenii, locurile, dar mai ales tradițiile și seriozitatea învățământului ieșean. Când am ajuns la cămin, în „Pușkin 6”, căminul frământărilor noastre, cazarea era în plină desfășurare. Era căminul Facultății de Biologie Geografie-Geologie și al Facultății de Fizică. Întotdeauna se respecta același protocol în repartizarea „bobocilor”, etajul IV fiind ocupat de anul I. În cameră am fost cinci studente repartizate, din
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
între pulberi de stele, Jike s-a întâlnit cu tata și stau acum să savureze plăcerea unei țigări, așa cum o făceau în urmă cu 30 de ani. Din toată configurația traseului nostru universitar, din tot zbuciumul, trăirile noastre și desigur frământările noastre interioare, un episod unic mi-a rămas cel mai aproape de suflet și-l leg fără putere de tăgadă de imaginea și profesionalismul fără echivoc al regretatului domn profesor doctor Băcăoanu Vasile. Poate pe undeva structura mea, cu siguranță formatul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
povară a gestului incomplet” toată viața. Dintre toate colegele mele de facultate, cu Dana am păstrat o legătură viabilă, poate și pentru că distanța geografică în sine este mică, iar întâlnirile noastre se accesează mult mai rapid. Ea îmi cunoaște toate frământările și mi-a fost alături în acele momente decădere, ajutându-mă de fiecare dată să mă ridic, fiindu-mi sprijin și alinare. Adina a plecat departe, mult prea departe, însă reușim să păstrăm relația constantă, grație internetului și suplimentelor sale
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
puzzle-ului meu dumnezeiesc. Este un numitor grefat și statuat pe acele coordonate ce dau credit și potențial socio-valoric statutului de medic, aici gândindu-mă evident la profesionalismul acestor oameni. Ce-i deosebește însă? În mod cert specialitățile medicale, poate frământările lăuntrice, însă dincolo de toate și de tot, rămân oamenii, „oamenii puzzle-ului meu dumnezeiesc.” Nu există și n-am prefigurat o ordine în prezentarea domniilor lor, am respectat doar momentul întâlnirii pe această schemă de puzzle, așa cum mi-a rânduit-o
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
primar specialist neonatologie în cadrul Spitalului Municipal de Urgență Pașcani. Relația mea, a familiei mele cu doamna doctor vine în prelungirea celei socio-profesionale. Ne cunoaștem de aproape douăzeci de ani și sunt convinsă că doamna doctor îmi știe parte însemnată din frământările mele. A fost alături de mine și a deschis ușa sufletului meu zbuciumat atunci când timpul a cerut-o. Indice de personalitate, altruismul. Doamna doctor Tatiana Samoilă, medic primar specialist, interne, în cadrul Spitalului Municipal de Urgență, Pașcani. Ne-am cunoscut prin intermediul copiilor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Minulescu, amândoi În pas cu muzica militară, tăcuți și Înduioșați de amintirea copi lăriei noastre - voi Încerca acum, fără ifose istorice, să evoc câteva peisajii din pitorescul vieții de toate zilele a Bucureștilor din această primă jumătate de veac, cu frământările sale lu mești interesând mai mult istoria măruntă a moravurilor unei epoci, oricum, Îndepărtate În multe privințe, și cu ticurile prea personale, fizice și morale, ale unor contemporani de-ai mei, sau chiar ale mele, din acest mare și tragic
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din acea mahala a Gorganului și a Brezoianului plină de preotesele păcatului și [de] parcă n-aș fi avut șapte sprezece ani, vârstă când Începi, vezi bine, a-ți mirosi a catrință. Am rezistat astfel (nu mă-ntrebați cu ce frământări și refulări de Îndemnuri ale diavolului) acelor atracții morbide de care pătimesc Îndeosebi adolescenții În fața farmecelor pu trede ale femeilor consumate de boli și de viții ascunse, cum era teleleica de hangiță din fața primăriei, poamă bună, unealtă diavolească stând În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Europene, unde amândoi și au ascuțit condeiele; cei lalți colaboratori provenind fie de la Noua Revistă Română, fie de aiurea sau neînsemnând mare lucru, și dispărând fară urme. [...] În ajunul apariției Ideii Europene, În primăvara lui 1919, Dimitrie (Puiu) Ioanițescu, confidentul frământărilor mele reformatoare de după război, despre care pomenesc În Cartea a patra a acestor amintiri, Îmi spune că a ascultat la o adunare a Convorbirilor literare pe un tânăr poet, Emanoil Popescu, reci tându-și versurile de o calitate remarcabilă. A aflat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pași, să intre acum În marea presă de atunci, unde o disciplină - „mira culoasa disciplină“ sau „mecanizare“, În a căror putere de tămă duire scriitoarea nu credea și li se Împotrivea - ar fi salvat-o, poate, din toate Îndoielile și frământările. Cine m-a Îndemnat În acea minută - minuta care Închidea destinul ei -, cine și de unde am primit Îndemnul eu, Beldie, despre care stă scris undeva În Jurnal că sunt singurul care i am Înțeles „blestemul firii“ ei; cine m-a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ziua Judecății de Apoi?... ...Majoritatea faptelor mele de arme s-au situat, geograficește vorbind, pe litoral (28-29° long. est și 43-44° lat. nord), unde am fost atras mai mult decât spre munte, poate fiindcă priveliștea mării, gustul ei amar și frământarea ei neîncetată provoacă o imensă fascinație și seducție, vecine sau confun dându-se cu cele amoroase. „Marea va avea un freamăt deosebit asupra naturii tale“, Îmi spune iarăși horoscopul, [aflân du-mă] sub semnul lui Mercur În bun aspect cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
patimă amoroasă care transformă și Înalță femeia cu o repeziciune uimitoare, așa cum viermele se transformă În albă crisalidă și În fluture multicolor, a intuit cu o tresărire bruscă tabloul, În a cărui alegere eu pusesem la contribuție, cu Îndoielile și frământările minții noastre, lamura strădaniilor unei vieți Întregi de lecturi bune sau rele, de experiențe reușite sau ratate, de frecventări alese sau mediocre. Cariera unor femei ca aceasta, capabilă de asemenea intuiții quasi-geniale, este de foarte scurtă durată, Întunecată fiind curând
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
două mii de lei! Acesta e scopul industriei, reflectează stoicul Beldie (deși Îi bănui oarecare melancolie sau seninătate): să dea de lucru și să Între țină pe muncitor, reducând la minim câștigul capitalului. Dar pagubele? Dar uzura mașinilor? Dar gândul și frământarea care veghează asupra tuturor? Patronul? «Patronul nu e decât depozitarul unei mici flăcări de conștiință.» Ești, cu alte cuvinte, patron pentru că n-ai Încotro, pentru că te-ai născut cu sufletul ăsta dăruit grijilor, să rabzi nevoia pentru ca schela să nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
e ziua în care îți propui să te lași de alta. Decizia de a-ți schimba serviciul poți să o iei dintr-odată, la nervi, dar ca să începi să nu mai mănânci seara e nevoie de o lungă perioadă de frământări, de replieri, de discuții cu cei care au jurat de mai multe ori să nu mai mănânce după ora șase. După cum se vede, și nefăcutul are un început și un sfârșit. Pentru multă lume, slăbitul e o problemă mai mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]