19,543 matches
-
Baaria", un oftat care pare adresat unei femei iubite, pentru ca spre final, îmbătrânit, despărțindu-se de fiul său pe un peron și întrebat de acesta asupra familiei sale, „De ce cred toți că avem un caracter urât?", el răspunde cu o frază care cuprinde întreaga Sicilie cu Baaria cu tot: „Poate că e adevărat, sau poate că ne credem în stare să îmbrățișăm tot pământul, dar mâinile ne sunt prea scurte!" Cu acest film, Tornatore tocmai acest lucru îl încearcă, să îmbrățișeze
Baaria, mon amour! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6296_a_7621]
-
părinților de succes noi dovezi și experimente. Astfel, în cadrul unui studiu realizat în 1996, Bargh (apud Ciccotti, 2007) a fixat în mintea unor persoane, care nu cunoșteau scopul real al studiului, conceptul de bătrânețe deoarece le-a pus să manipuleze fraze care conțineau cuvinte din acest spectru („riduri”, „păr alb”, „bătrân”). La finalul experimentului, participanții s-au îndreptat spre ascensorul care ducea spre ieșirea din clădire, doar că pe culoarul de acces, un cercetător le-a cronometrat timpul de care avea
Părinți de succes: Puterea cuvintelor asupra copiilor by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62977_a_64302]
-
ascensorul care ducea spre ieșirea din clădire, doar că pe culoarul de acces, un cercetător le-a cronometrat timpul de care avea nevoie fiecare participant pentru a ajunge la lift. Rezultatul a fost unul uimitor: persoanele care trebuiseră să manipuleze fraze care evocau bătrânețea au făcut pași mai mici și le-a luat mai mult timp să străbată această distanță prin comparație cu alte persoane care, deși participaseră și ele la experiment, nu fuseseră puse în situația de a manipula frazele
Părinți de succes: Puterea cuvintelor asupra copiilor by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62977_a_64302]
-
fraze care evocau bătrânețea au făcut pași mai mici și le-a luat mai mult timp să străbată această distanță prin comparație cu alte persoane care, deși participaseră și ele la experiment, nu fuseseră puse în situația de a manipula frazele în cauză. Explicația a fost una cât se poate de simplă, însă edificatoare pentru puterea pe care o au cuvintele asupra oricărei persoane: persoanele care avuseseră de-a face cu expresii despre bătrânețe își activaseră intern un stereotip și - fără
Părinți de succes: Puterea cuvintelor asupra copiilor by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62977_a_64302]
-
de la subiect la subiect, face totul ca să nu fie luat în serios." Thibaudet însuși: „Îmi plac aici, până la exaltare, dreptul, obligația de a nu alege, de a-mi păstra spiritul critic în starea de grație a jocului pur." Ar fi fraze bune ca moto-uri - deși, din când în când, aleg.
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6295_a_7620]
-
Cod civil, penal, de procedură civilă ne dă dreptul să-l aducem a doua zi după o zi nelucrătoare. Iar noi le-am adus în ultima zi de desfășurare a alegerilor, 20 ianuarie! În timp util (Art 1 din Regulament, frază a doua din Calendar - Anexă 2). Restul e o mascaradă ieftină, jocuri murdare ca să fim invalidați: încheierea alegerilor cu o zi mai devreme, printr-o operațiune - „validarea rezultatelor „ - care nu este prevăzută în Regulament; ignorarea contestațiilor de către Directorul General Interimar
Scandalul alegerilor din TVR ajunge la comisiile din Parlament () [Corola-journal/Journalistic/48677_a_50002]
-
despre recentul album: „Nu idei noi aștepți de la Leonard Cohen. Ce aștepți e să te adâncești în întunecimea unei voci și să contempli lucrurile esențiale: dorința și pierderea; eșecul și mântuirea; comedia înspăimântătoare a existenței și inevitabilul ei sfârșit.” Aceste fraze se potrivesc la fel de bine atât primului disc al lui Cohen, cât și celui mai recent. Continuitatea, unitatea, fascinanta monotonie a melodiei sunt probe de rezistență, nu semne ale atingerii limitelor creației. Cohen n-a dorit să facă altceva decât a
Vechimea, adâncul (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4873_a_6198]
-
serie de obiecții ce țin de forma actului normativ. El spune că a citit proiectul de lege și nu reușeste să înțeleagă cum e posibil să se strângă într-un act oficial "atâtea greșeli de ortografie", "atâtea formulări neglijente", "atâtea fraze eliptice", "atâtea formule goale de sens", potrivit NewsIn. Eurodeputatul dă și câteva mostre din actul normativ. Astfel în lege se regăsesc exprimări precum: "Practică judiciară a condus la un sistem de sistem (sic!) de salarizare neunitar", "în prezent sunt județele
Preda, despre legea privind salariile profesorilor: E plină de formule goale de sens şi de greşeli () [Corola-journal/Journalistic/48801_a_50126]
-
Charlemagne) își ascunde sub mantie neliniștea”; „Roland vede ginta blestemată, mai neagră decât cerneala și care n-are nimic alb în afara dinților”; „Înalți sunt munții și întunecoase văile, stâncile sunt bătute de furtuni și trecătorile, sinistre”. Schimbarea poziției epitetelor ritmează fraza. Câte un tablou pașnic apare surprinzător după dinamismul luptei: „(Charlemagne) adoarme, pradă oboselii. De-a lungul și de-a latul câmpului, francii au adormit și ei. Nici un singur cal nu mai izbutește să stea în picioare; toți rumegă culcați. Învață
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]
-
devoțiune e o cu totul altă discuție.) Sebastian în varianta Martei Petreu e, la urma urmelor, mai fascinant decât Sebastian în variantă proprie. În 2011, romanul Acasă, pe Câmpia Armaghedonului a făcut, și el, vâlvă. Un roman puternic, frisonant, extras frază cu frază dintr-o dramă, se vede cu ochiul liber, personală. Depășind-o prin scris, Marta Petreu a depășit totodată și alte câteva complexe ale literaturii române. Unul dintre ele, la care m-am referit, în trecere, într-o cronică
Demonstrație de forță by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4892_a_6217]
-
o cu totul altă discuție.) Sebastian în varianta Martei Petreu e, la urma urmelor, mai fascinant decât Sebastian în variantă proprie. În 2011, romanul Acasă, pe Câmpia Armaghedonului a făcut, și el, vâlvă. Un roman puternic, frisonant, extras frază cu frază dintr-o dramă, se vede cu ochiul liber, personală. Depășind-o prin scris, Marta Petreu a depășit totodată și alte câteva complexe ale literaturii române. Unul dintre ele, la care m-am referit, în trecere, într-o cronică de acum
Demonstrație de forță by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4892_a_6217]
-
nu li se potrivește, cel puțin pentru o vreme greu de prevăzut. Nouă? Noi, în două luntri, ca de obicei. Ni se potrivește democrația așa cum o bălmăjim noi. Montaigne: „Binele obștei cere să trădăm și să mințim, să ucidem.” Din fraze dintr-astea sunt făcuți marii autori. Te pun la zid. Știi că au dreptate, nu-ți vine să recunoști. Mă mândream și eu cu un lucru și încă nu unul de colea, că-i vorba de introducerea unui concept în
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4901_a_6226]
-
care îl conține, prin DVD-ul cu dialogurile, punerile în scenă și concertele înregistrate, prin numeroasele reproduceri de pagini de manuscris care îl ilustrează este o propunere de dialog între arte și creatori. Titlurile dialogurilor - „Despre creație”, „Despre prietenie”, „Despre frază”, „Despre spațiu” - dau o idee despre vastitatea și profunzimea temelor abordate. În același spirit merită remarcată partea de intertext a cărții: fiecare dintre cele șase părți are drept titlu un citat din Quignard, fie din Butes, fie din Scrieri despre
Regal Quignard by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4905_a_6230]
-
în Introducere: „Nu în scris, ci în citit și recitit îmi găsesc bucuria.” Succesiunea tapuscriselor, adnotate de mînă cu cerneală roșie, verde sau neagră și însoțite adeseori de grafica autorului, permite geneticianului dar și cititorului amator să urmărească traseul fiecărei fraze, deja densă la Quignard, pînă la formă ultimă, cea la care autorul nu mai are nimic de corectat/adnotat. Totul, ansamblul se modifică și el semnificativ sau imperceptibil cu fiecare adnotare sau suprimare. Cum bine spune textul de prezentare al
Regal Quignard by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4905_a_6230]
-
care surprinde scriitura caldă încă în procesul ei de modificare, ameliorare sau rearticulare. În cei cîțiva ani de scriitură un capitol dispare, un altul își schimbă locul, este luminat diferit printr-o altă ordonare sau imagine. Cu titlu de exemplu, fraza „Poeta Sappho și-a luat viața aruncîndu- se de pe stînca din Santa Maura”, care constituie conținutul fragmentului VIII, rămîne neschimbată în toate versiunile, dar acoperă în versiunea 22 capitolul VII, iar începînd cu versiunea 26, capitolul VIII, primele douăzeci și
Regal Quignard by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4905_a_6230]
-
de pe stînca din Santa Maura”, care constituie conținutul fragmentului VIII, rămîne neschimbată în toate versiunile, dar acoperă în versiunea 22 capitolul VII, iar începînd cu versiunea 26, capitolul VIII, primele douăzeci și două de versiuni, fiind scrise fără numerotarea capitolelor. Fraza care suferă mai multe modificări este poate cea mai sugestivă în raport cu titlul povestirii și sensul metaforic pe care îl dă Quignard acesteia: „Orice om care citește stă nemișcat. Orice om care gîndește pare să șovăie în această tăcere. Fie că
Regal Quignard by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4905_a_6230]
-
citește stă nemișcat. Orice om care gîndește pare să șovăie în această tăcere. Fie că citește, fie că gîndește, el este asemenea unui om care se pregătește să se arunce de pe faleza înaltă în adîncul apei.” Și iată și metamorfozele frazei socotite de noi cheie: „Butes este atras în mare și în moarte de cîntecul Sirenelor” (versiunea 3); „Butes este atras în mare și în moarte de spuma Afroditei și de cîntecul Sirenelor” (versiunea 4); apoi: „Butes este atras în mare
Regal Quignard by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4905_a_6230]
-
În timpul remanierii Guvernului, Emil Boc avea o frază preferată: ”remanierea se face, nu se discută. Astăzi, pe fondul schimbării acestuia de la Palatul Victoria, premierul și-a adaptat replica și a declarat că ''demisia se dă, nu se discută''. Demisia este un act unilateral de voință și când îl
Emil Boc: Demisia se dă, nu se discută () [Corola-journal/Journalistic/49072_a_50397]
-
pe înșiși ideologii partidului de faptul că nu se debarasaseră total de gândirea «dușmanilor», a capitaliștilor. Ei bine, deja în al treilea articol al meu, iute reprodus în Scînteia mare, am descoperit, cum spuneam, aproape din întâmplare, expresia perfect goală. Fraze, multe fraze, «idei», «concluzii», dar niciunde vreo fărâmă de conținut. Și asta, ca să vezi, îmi reușea tocmai mie care eram atât de mândru că sunt în întregime făcut numai din conținut și încă unul de mare clasă, apt să răstoarne
Explicații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4817_a_6142]
-
ideologii partidului de faptul că nu se debarasaseră total de gândirea «dușmanilor», a capitaliștilor. Ei bine, deja în al treilea articol al meu, iute reprodus în Scînteia mare, am descoperit, cum spuneam, aproape din întâmplare, expresia perfect goală. Fraze, multe fraze, «idei», «concluzii», dar niciunde vreo fărâmă de conținut. Și asta, ca să vezi, îmi reușea tocmai mie care eram atât de mândru că sunt în întregime făcut numai din conținut și încă unul de mare clasă, apt să răstoarne lucrurile acestei
Explicații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4817_a_6142]
-
consideră Tismăneanu, ferindu-se să comenteze fondul subiectului. Totuși, el face referiri la reacțiile stârnite de declarațiile președintelui. "Observ însă că în discuția publică pe acest subiect s-au înregistrat de acum numeroase derapaje, președintelui Traian Băsescu fiindu-i atribuite fraze și atitudini care nu îi aparțin", spune Tismăneanu.
Vladimir Tismăneanu: Îmi exprim rezervele faţă de stilistica exprimării preşedintelui la adresa Regelui () [Corola-journal/Journalistic/48235_a_49560]
-
capitolele nu se încheie cu ceea ce s-ar putea numi un cliffhanger , o situațielimită care să te invite să continui lectura. Vocea naratorului omniscient contribuie din plin la eșecul poveștii, având neplăcutul obicei de a anticipa la tot pasul acțiunea. Fraze de genul „Dacă ar fi știut X ce urma să se întâmple, atunci...” apar la tot pasul și lasă impresia unei literaturi care numai firesc nu curge. În plus, atrag atenția asupra statutului personajelor de ființe de hârtie manevrate de
Un râu la sud de Dunăre by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4830_a_6155]
-
stau sub semnul unei expieri acceptate, dorite, care invită la o nouă renaștere. Fiecare strofa a textului e introdusă de promisiunea repetiției, „Tell me again”, si continuată de marcă temporalității, „when”. În felul acesta, povestea se reia cu fiecare nouă frază muzicală, crescând și descrescând la infinit: „Tell me again/ When I’ve been to the river/ And I’ve taken the edge off my thirst/ Tell me again/ We’re alone & I’m listening/ I’m listening șo hard that
Vechimea, adâncul (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4835_a_6160]
-
apleacă și el, la rându-i, cu pârguita povară a creației sale de maturitate, creanga de aur plină de rod, a marii generații lirice afirmată în istoria literaturii noastre cu puțin înainte și după război.“ (p. 366) Gâlmele acestea de frază dulceagă căreia îi lipsește direcția unui gând dau grosul foiletonului. Papadima nu are concizie în expresie și nici concentrare în gând, de aici senzația că se înconjoară de arabescuri lexicale care au asupra cititorului un efect soporific: o plictiseală lucie
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
p. 254), ca și când autorul ar vrea să ne atragă mereu atenția să pășim încet, să ne mișcăm cu grijă, să nu stricăm misterul, dându-ne senzația că se întâmplă lucruri mari la fiecare pas. Concluzia lucrării - și una dintre puținele fraze inteligibile ale „studiului” - este că „opera sa (a lui V. Horia), în totalitate, este o demonstrație a incompletitudinii cognitive atât a raționalității, cât și a revelației” (p. 249), o idee care, începând cu Toma d’Aquino, care a enunțat-o
Scriitorul care își confunda cititorii cu o pălărie by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4856_a_6181]