3,189 matches
-
frumoase. Va face studii de specializare pentru lucrul în frescă la Paris, la Academia Baudoin. Are expoziții personale la Paris (1928), New York (1924), participă la expoziția mondială de la New York din 1939. Înainte de cel de al doilea război mondial pictează în frescă cele două săli ale Palatului Sfântului Sinod, sala de ședințe a Primăriei de Verde și Sala Muzeului de la Palatul Regal. Lucrează în frescă și în mozaic la Institutul de arhitectură (1938), Salonul gării Mogoșoaia (1939), frescă exterioară la Institutul de
Olga Greceanu () [Corola-website/Science/329828_a_331157]
-
participă la expoziția mondială de la New York din 1939. Înainte de cel de al doilea război mondial pictează în frescă cele două săli ale Palatului Sfântului Sinod, sala de ședințe a Primăriei de Verde și Sala Muzeului de la Palatul Regal. Lucrează în frescă și în mozaic la Institutul de arhitectură (1938), Salonul gării Mogoșoaia (1939), frescă exterioară la Institutul de istorie "Nicolae Iorga" După războiul al doilea mondial, pictează biserici și face pictură murală, amintind aici mozaicuri exterioare la biserica Antim din București
Olga Greceanu () [Corola-website/Science/329828_a_331157]
-
război mondial pictează în frescă cele două săli ale Palatului Sfântului Sinod, sala de ședințe a Primăriei de Verde și Sala Muzeului de la Palatul Regal. Lucrează în frescă și în mozaic la Institutul de arhitectură (1938), Salonul gării Mogoșoaia (1939), frescă exterioară la Institutul de istorie "Nicolae Iorga" După războiul al doilea mondial, pictează biserici și face pictură murală, amintind aici mozaicuri exterioare la biserica Antim din București (1949). În 1974 va avea o mare retrospectivă la sălile Dalles, cu patru
Olga Greceanu () [Corola-website/Science/329828_a_331157]
-
actuală. Biserica a fost construită începând din 1700 după planurile lui Johann Martin Gumpp cel Bătrân pentru a înlocui o clădire mai veche în stil gotic. Cele două portaluri au uși sculptate, interiorul fiind caracterizat prin numeroase decorațiuni din stuc. Frescele au fost repictate după bombardamentele din cel de-al doilea război mondial. În altarul principal confecționat în 1705 se află integrat un crucifix gotic (datând de prin anul 1500). Paroh al acestei biserici este din 17 septembrie 2006 preotul romano-catolic
Spitalskirche (Innsbruck) () [Corola-website/Science/328024_a_329353]
-
de Dumnezeu Născătoarea și ." Fecioria Mariei în timpul conceperii lui Iisus este un subiect fundamental în , de obicei reprezentată prin Buna-Vestire a Mariei de către Arhanghelul Gabriel că va rămâne însărcinată prin puterea Duhului Sfânt și va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Frescele ce conțin această scenă au în o vechime seculară. Cea mai veche astfel de frescă ce conține anunțarea Mariei de către Arhanghelul Gabriel datează din secolul IV și poate fi găsită în din Roma. Fecioria Mariei chiar și după nașterea lui
Pururea Fecioară Maria () [Corola-website/Science/328049_a_329378]
-
de obicei reprezentată prin Buna-Vestire a Mariei de către Arhanghelul Gabriel că va rămâne însărcinată prin puterea Duhului Sfânt și va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Frescele ce conțin această scenă au în o vechime seculară. Cea mai veche astfel de frescă ce conține anunțarea Mariei de către Arhanghelul Gabriel datează din secolul IV și poate fi găsită în din Roma. Fecioria Mariei chiar și după nașterea lui Iisus este o prezență obișnuită în arta creștină în ambele biserici ortodoxe, răsăriteană și orientală
Pururea Fecioară Maria () [Corola-website/Science/328049_a_329378]
-
aurit este o lucrare a lui Nikolaus Moll, ce datează de pe la 1724. Amvonul este sprijinit de personificări ale celor trei virtuți teologice: credința (un înger cu o cruce), dragostea (un îngerul care-și arată inima), nădejdea (înger cu o ancoră). Frescele de pe plafon sunt pictate de Cosmas Damian Asam, iar stucatura a fost realizată de Egid Quirin Asam. Iconografia a fost realizată în stil baroc. Portretul Sfintei Fecioare Maria cu copilul Isus din altarul central este opera pictorului Lucas Cranach cel
Domul din Innsbruck () [Corola-website/Science/328104_a_329433]
-
20 de camere cu standarde înalte de servicii. Pentru a păstra tradițiile istorice a castelului teutonic, hotelul a fost împărțit în 4 secțiuni: secțiunea Monastică, secțiunea Cavalerilor, secțiunea Vânătorilor și Închisoarea. Designul interior păstrează arhitectura castelului, și evidențiază unele din frescele autentice, pereții și podurile policrome, ușile gotice, cadrele ferestrelor, precum și criptele castelului. Restaurantul castelului, are de asemena un design gotic, și are capacitatea de 300 de clienți. Meniul conține bucate din bucătăria veche poloneză, precum și bucătaria nobilimii din acele timpuri
Castelul din Ryn () [Corola-website/Science/328130_a_329459]
-
în linie dreaptă, cu boltă în forma unei pivnițe în interior, cu o arcadă în mijlocul bisericii. Zidită pe la 1760 și ceva, de Mitropolitul Daniil al Proilaviei, cu banii adunați de către mama mitropolitului de la domnii țărilor românești; biserica a fost pictată, Frescele cari au suferit puțin din cauza umezelii, n-au fost renovate sau schimbate și sunt interesante prin faptul că ele reprezintă școala de pictură din Țările Românești din epoca brâncovenească, cu motive din arta bizantină.”" Mitropolia Proilaviei
Bisericile Mitropoliei Proilaviei () [Corola-website/Science/328186_a_329515]
-
biserica barocă bazată pe modele venețiene s-a intenționat să fie un simbol arhitectural al venerării Sf. Magnus. Întreaga biserică reprezintă un relicvar enorm. Pentru prima dată în arhitectura barocă din sudul Germaniei legenda sfântului local a inspirat suita de fresce din întreaga biserică. Comunitate de la acel moment a dorit ca noua biserică să stârnească invidia cunoscătorilor prin calitatea de operelor sale de artă. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, comunitatea a revenit la datoriile sale spirituale, intelectuale
Mănăstirea Sfântul Mang din Füssen () [Corola-website/Science/328189_a_329518]
-
mondiale, Costin Petrescu a pictat o serie de portrete ale unor personalități culturale, precum Gheorghe Lazăr, Vasile Lascăr și Dem I. Dobrescu. În decursul anilor a pictat circa 400 de portrete. Între 1925 și 1926 a ținut cursuri generale asupra frescei la Academia de Belle Arte din Lyon. Ca urmare a activității sale meritorii, fost distins cu titlul de „profesor de onoare” al Academiei de Belle Arte din Lyon. Cu toate că în vremea sa pictura murală monumentală se făcea în ulei, atunci când
Costin Petrescu (pictor) () [Corola-website/Science/328259_a_329588]
-
de „profesor de onoare” al Academiei de Belle Arte din Lyon. Cu toate că în vremea sa pictura murală monumentală se făcea în ulei, atunci când i s-a comandat o măreață lucrare monumentală pentru Ateneul Român, a ales să o realizeze în frescă, revitalizând astfel o veche tehnică. A lucrat aproximativ cinci ani la această pictură „al fresco”, iar la inaugurare, în 1939, aceasta era cea mai mare operă de artă efectuată până atunci în România. Lată de 3 metri și lungă de
Costin Petrescu (pictor) () [Corola-website/Science/328259_a_329588]
-
pictura murală monumentală se făcea în ulei, atunci când i s-a comandat o măreață lucrare monumentală pentru Ateneul Român, a ales să o realizeze în frescă, revitalizând astfel o veche tehnică. A lucrat aproximativ cinci ani la această pictură „al fresco”, iar la inaugurare, în 1939, aceasta era cea mai mare operă de artă efectuată până atunci în România. Lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află
Costin Petrescu (pictor) () [Corola-website/Science/328259_a_329588]
-
de 3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena. Este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României: În primii ani ai regimului comunist din România, fresca de la Ateneu, pictată de Costin Petrescu, a fost acoperită cu catifea roșie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în istoria României, și a stat ascunsă privirilor aproape două decenii, din 1948 până în 1966. Alte picturi murale de mari dimensiuni
Costin Petrescu (pictor) () [Corola-website/Science/328259_a_329588]
-
domnitorilor români din Evul Mediu și a fost realizată în ateliere vieneze. În prezent, este expusă la Castelul Peleș din Sinaia. A pictat și lucrări murale în clădiri publice, precum sala de consiliu de la Palatul Universul din București și o frescă în sala de festivități a fostului Colegiu Academic al Universității din Cluj, prin care se evocă marile personalități culturale ale românilor din Transilvania. Costin Petrescu a realizat și mozaicurile exterioare de la Ateneul Român din București. A decedat în București, la
Costin Petrescu (pictor) () [Corola-website/Science/328259_a_329588]
-
38. Casa din Strada Egalității, din Pitești, în care s-a născut și a trăit pictorul, a purtat multă vreme o plăcuță din marmură pe care scria: "În această casă s-a născut pictorul Costin Petrescu, 1872-1954, autorul lucrării „Marea Frescă a Neamului” de la Ateneul Român". Astăzi, plăcuța a dispărut. Deoarece casa nu a fost declarată monument istoric, Marian Anghelescu, noul proprietar, a obținut toate avizele pentru a demola parțial fațada și a supraetaja partea din spate a casei. În final
Costin Petrescu (pictor) () [Corola-website/Science/328259_a_329588]
-
câteva locații. Deși otomanii aveau să distrugă cele mai multe monumente de arhitectură în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, casele nobiliare ale căror ruine au fost scoase la lumină prin săpături arheologice la Sopron și în alte câteva locații, frescele și sculpturile descoperite la Esztergom sau Oradea demonstrează arta și arhitectura gotică înfloritoare a vremii. De asemenea, "Cronica Pictată" și alte documente decorate cu miniaturi demonstrează gradul înalt al măiestriei artistice al miniaturiștilor vremii. Bálint Alsáni, episcop de Pécs a
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
vechea primărie cu turnul primăriei, în paralel cu construcția catedralei Frauenkirche. În această versiune, turnul este reprezentat și în Schedelsche Weltchronik (cea mai veche cronică a orașului München) din 1493. În secolul al XVI-lea fațada a fost decorată cu fresce, iar turnul a primit o cupolă în formă de bulb de ceapă. În secolul al XIX-lea el a primit un vârf în stil gotic. În 1944 turnul a fost grav avariat de bombardamente, el fiind ulterior demolat. În 1972
Talburgtor () [Corola-website/Science/328357_a_329686]
-
anul 1934, biserica a fost refăcută din nou și din cauza a încă două cutremure. În anii 1975 - 1980 s-a renovat biserica complet interior. Cu această ocazie a fost adăugată friza continuă, cu 91 de ocnițe pictate cu sfinți. Autorul frescelor a fost Iosif Keber.
Biserica Popa Chițu () [Corola-website/Science/327558_a_328887]
-
să evidențieze calitățile arhitectonice ale monumentului. Lucrările începute în 1988 au consolidat clădirea prin injectarea de beton în partea sa superioară, fiind distruse astfel elementelw decorative ale fațadei, respectiv cornișa și brâurile de cărămidă pe care se aflau urme de frescă. În martie 2012, Vasile Pruteanu, președintele Consiliului Județean Neamț, declara că în luna următoare va fi analizat un proiect de hotărâre pentru finanțarea lucrărilor de refacere a monumentului arhitectural. În prezent, din Schitul Hangu nu au mai rămas decât biserica
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
de piatră înaltă. Pereții au fost făcuți foarte groși, ce le conferea o rezistență mare la orice atac. Fațadele exterioare sunt decorate cu ferestre mari arcuite în stil gotic. Într-una din sălile din castel, pot fi văzute până acum fresce din secolul XIV-XV. Partea de mijloc a jucat rolul sălii de banchete, deși cu o frescă deteriorată a Sf. Veronica. Sala a fost situată alături de biroul voievodului. Hambarele și galeriile defensive erau la ultimul etaj al părții de vest a
Drumul Castelelor Gotice () [Corola-website/Science/327972_a_329301]
-
orice atac. Fațadele exterioare sunt decorate cu ferestre mari arcuite în stil gotic. Într-una din sălile din castel, pot fi văzute până acum fresce din secolul XIV-XV. Partea de mijloc a jucat rolul sălii de banchete, deși cu o frescă deteriorată a Sf. Veronica. Sala a fost situată alături de biroul voievodului. Hambarele și galeriile defensive erau la ultimul etaj al părții de vest a castelului. Turnurile sunt acoperite cu arcade decorate de acoperișuri plate și ornamente. În beciurile din turnuri
Drumul Castelelor Gotice () [Corola-website/Science/327972_a_329301]
-
boltită în leagăn cu penetrații și nervuri din teracotă. Bolta urcă de pe console în formă de capete de bărbați cu mustață și femei cu gura întredeschisă. Vizibilă astăzi doar fragmentar, pe pereții longitudinali ai navei, dar și pe cel răsăritean, fresca acoperea întreaga biserică până imediat sub tavan. Portalul principal se află pe fațada vestică și este realizat în stil gotic târziu. În luneta acestuia este pictat pe un fond albastru-cobalt un simbol al sacrificiului, pelicanul care își hrănește puii cu
Biserica fortificată din Hărman () [Corola-website/Science/327014_a_328343]
-
nici ctitorii sfântului lăcaș, aparținătorii, cu siguranță, vechii familii cneziale locale, atestată în documente tardiv, în anii 1409-1411, printr-un Stanciu, jurat al districtului Hațeg, fiul lui Dionisie de Ostrov. Biserica trebuie să fi fost în vechime acoperită de frumoase fresce, dovadă cele câteva fragmente deteriorate, provenite atât din interiorul, cât și de la exteriorul lăcașului. De o parte și de alta a portalului, fațada apuseană era decorată cu picturi murale, distruse odată cu adosarea turnului-clopotniță. Capetele unui brâu decorativ, viu colorat, sunt
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
meșterului Ștefan. Din păcate, doar atât a mai rămas din vechea decorație exterioară, biserica fiind tencuită integral la sfârșitul secolului al XIX-lea. La interior, cu prilejul cercetărilor efectuate în anii 1995 și 1996, au fost recuperate câteva fragmente de frescă din naos, descoperite în spațiul cuprins între vechea intrare sudică și cea existentă astăzi, rezultat al tăierii în zid a ferestrei actuale. Aceste fragmente constituie dovada faptului că și interiorul bisericii fusese împodobit cândva cu frumoase fresce, asemănătoare, din punctul
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]