10,535 matches
-
a fost bazat pe grupuri corporate și pe modelul de descendență uniliniar. Nici tipurile de aranjament marital nu erau atât de severe, destinarea partenerului conjugal din faza de copilărie fiind rară. Și ceea ce e foarte important, pentru faptele antisociale (crime, furturi etc.), individul în cauză era tras la răspundere, mai degrabă decât grupul domestic în întregime sau alți membri ai lui. Aceste caracteristici s-au potrivit mult mai bine exigențelor muncii industriale decât configurațiile din alte culturi. W. Goode (1970) susține
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ales: „Dacă vei Împrumuta bani fratelui sărac din poporul Meu, să nu-l strâmtorezi și să nu-i pui camătă”. Vaticanul a arătat clar că nu se opune unui preț corect, dar consideră profitul un câștig indecent și, prin urmare, furt. După cum afirmă Sfântul Toma de Aquino: Banii au fost inventați special pentru a face schimburi. Astfel că modul principal și corect, de a folosi banii este pentru a plăti În tranzacții comerciale obișnuite. Prin urmare, rezultă că, În principiu, nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și ale naturii, detestând nu numai incestul, adulterul și omorurile inevitabile, dacă toate femeile ar fi comune, dar care ne interzic În mod expres să furăm sau chiar numai să dorim bunul altcuiva”8. Bodin le reamintea cititorilor săi că furtul este interzis de Dumnezeu. De ce ar include Dumnezeu porunca „Să nu furi” dacă el nu intenționa să Îmbrățișeze conceptul de proprietate privată? se Întreba Bodin. Bodin continuă să remarce că familia - o instituție naturală - este clădită pe proprietatea privată iar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
El a scris: „Cel mai mare inconvenient În eliminarea cuvintelor al meu și al tău, este că ruinăm fundamentul tuturor comunităților, care au fost formate În principal pentru a stabili fiecărui om ce este al lui și pentru a interzice furtul”10. Scrierile lui Bodin au străpuns valul Biserică/Stat care Înfășurase Europa de la căderea Imperiului Roman. Într-un timp când gândirea dominantă vedea statul drept păstrătorul credinței, Bodin a Îndrăznit să pledeze că misiunea fundamentală a statului era În realitate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
suplimentat în viitor - sau a și fost deja. 2. Ajutorarea altuia ca proces decizional stadialtc "2. Ajutorarea altuia ca proces decizional stadial" Acordarea ajutorului în situațiile de urgență (emergență), cum ar fi accidentele de mașină, atacarea unei persoane pe stradă, furtul dintr-un magazin, a constituit tema predilectă în psihologia socială (cu deosebire în cea americană), întrucât e vorba despre un timp relativ scurt de observat, intervine clar variabila independentă și se pot înregistra cu destul de multă precizie efectele acestei intervenții
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
oameni de rând pun pe seama globalizării pieței de muncă și, în consecință, a imigrației masive multe rele care se petrec în țările occidentale, printre care, desigur, creșterea infracționalității de toate felurile. Dar, la condiții asemănătoare de migrație, șomaj, dezvoltare economică, furtul de autoturisme în anii ’90 era în Franța de 11,4 la mie, pe când în Germania doar de 3,2 la mie. Sunt în joc factori de legislație, valoarea și mecanismele asigurării, precum și unii factori foarte circumstanțiali și locali (Cohen
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conceptului de agresivitate instrumentală. În asemenea cazuri, nu mânia provocată de cineva determină reacția de violență, ci pur și simplu faptul că prin agresare se obține un beneficiu. Diferite sporturi sunt exemple ilustrative, dar și actele propriu-zis antisociale, cum sunt furturile, escrocheriile, crimele comandate etc. O formă particulară de agresivitate instrumentală este cea numită de Levine și Campbell (1972) conflict realist de grup. Aceasta se întâmplă atunci când grupuri sociale de mai mică sau mai mare întindere sunt în competiție pentru o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și prin probabilitatea mai mare de a declanșa un răspuns agresiv, și deci de a duce la o escaladare a violenței. De reținut este faptul că nu orice agresivitate este comportament antisocial, după cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. (Cele mai multe furturi, de pildă, au loc în lipsa posesorului de bunuri sau fără știrea acestuia.) Agresivitatea neintenționată nu este antisocială. În acest caz, marea problemă este însă că nu întotdeauna ea se dezvăluie, fără echivoc, ca atare. În numeroase împrejurări, indivizii sau grupurile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că în anumite regiuni din SUA unde s-a introdus pentru prima dată televiziunea - și unde alți factori au rămas semnificativ neschimbați - nu s-a înregistrat o creștere a comportamentelor violente antisociale frecvent prezentate de programele TV, cum ar fi furturile de mașini, jafuri, tâlhării (Henningan et al., 1982). Majoritatea rezultatelor studiilor concrete ce privesc relația dintre expunerea la violență și comportamentul agresiv par să îndreptățească, așadar, afirmația lui R. Liebert (1989), potrivit căreia violența mass-media are un mare efect asupra
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
bani din casă, celălalt neagă că ar fi făcut acest lucru și astfel primul încetează să mai discute cu el pentru... 30 de ani. La capătul acestei perioade, un străin vine în magazin și le mărturisește că el a înfăptuit furtul și, mustrându-l conștiința, s-a hotărât să le restituie banii; comunicarea între frați se restabilește); - defensiva perceptivă - când cineva ne atacă sistemul perceptiv, negăm, evităm, dezvoltăm „rezistențe”; - intervenția celei de-a treia părți în sens manipulativ în conflict - A
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
întreagă, atunci cînd avea să fie terminată, scriitorul și-a dat seama că unele cărți ce nu erau încă gata de publicare îi fuseseră sustrase pentru a fi difuzate (un caz destul de frecvent în lumea antică); a vrut să denunțe furtul și să renunțe la publicare, dar, la insistențele prietenului său Aureliu, episcop al Cartaginei, s-a hotărît să revadă partea deja compusă și să termine lucrarea, rescriind partea a doua a cărții a douăsprezecea și adăugînd altele trei, fără să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
figurile maternă și paternă. Lipsa afectivității sau iubirea prost Înțeleasă, de a oferi copilului tot ce are nevoie, material, răsfățul, cu alte cuvinte, poate face din copilul pașnic În primii ani de viață un delincvent la adolescență, capabil de minciuni, furt, bătaie, consum de droguri. În familiile În care unul dintre părinți este violent, repercusiuni sunt mai ales În ceea ce Îl privește pe copil, el fiind cel mai fragil și influențabil. Copilul-victimă tinde fie să se victimizeze, să fie o persoană
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
elevii, contribuind astfel, la pacea socială. Concluzii Comportamentele agresive sunt din ce În ce mai dese În școală, ca oglindă a modelului oferit de societate prin intermediul mass-media. Agresivitatea nu Înseamnă doar comportament agresiv acut de genul Înjurăturilor, bătăilor, distrugerilor de obiecte, ci și minciună, furt, denigrarea demnității umane, bârfa, zvonistica. Cauzele sunt multiple, de ordin ereditar, familial, social și de multe ori agresivitatea copilului determină agresivitatea adultului și intervențiile nepotrivite, care mai apoi duc la amplificarea nivelului de agresivitate. În momentul apariției recompensei, de orice
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
simtă valorizat și important. Personalitatea profesorului este factor extrem de important În ameliorarea agresivității elevilor. Profesorul trebuie să reprezinte un model pentru elevii săi. Profesorul trebuie să colaboreze cu părinții, cu specialiștii, iar acolo unde este cazul, chiar și cu autoritățile (furtul, consumul de droguri). Profesorul de religie trebuie să abordeze problema agresivității din perspectivă creștină, promovând iubirea față de semeni, iertarea și pacea.
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
le pregătiseră cu atâta grijă. Marele vornic Vintilă Florescu (a fugit în Ardeal după ce furase un mic tezaur al lui Basarab cel Tânăr; n-a păstrat el prețioasele obiecte, i le-a dat lui Laiotă Basarab, dar trădarea însoțită de furt rămâne, mai cu seamă că Vintilă Florescu era „om de casa” lui țepeluș) a fost înmormântat, probabil 17, la Mănăstirea Garseni, zidită de cei din neamul său, ori, poate, la Tismana; tot în țara Românească, pomenitul deja Radu Buzescu a fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
respectivă Îi iei ceva pe care Îl resimte din punct de vedere moral, ca Încorporat ei. Este un gest de deposedare și orice deposedare este, ca act castrator, gestul care „rupe ceva” din persoana care posedă un lucru. Spre deosebire de dar, furtul are o altă semnificație psiho-morală. Prin furt iei pentru tine fără a da nimic În schimb. Mobilul furtului nu este iubirea, ca În cazul darului, ci dorința de frustrare a celuilalt, proiecție mascată a urii, pe care Încerci să o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
resimte din punct de vedere moral, ca Încorporat ei. Este un gest de deposedare și orice deposedare este, ca act castrator, gestul care „rupe ceva” din persoana care posedă un lucru. Spre deosebire de dar, furtul are o altă semnificație psiho-morală. Prin furt iei pentru tine fără a da nimic În schimb. Mobilul furtului nu este iubirea, ca În cazul darului, ci dorința de frustrare a celuilalt, proiecție mascată a urii, pe care Încerci să o refulezi. Cel care fură nu este capabil
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
gest de deposedare și orice deposedare este, ca act castrator, gestul care „rupe ceva” din persoana care posedă un lucru. Spre deosebire de dar, furtul are o altă semnificație psiho-morală. Prin furt iei pentru tine fără a da nimic În schimb. Mobilul furtului nu este iubirea, ca În cazul darului, ci dorința de frustrare a celuilalt, proiecție mascată a urii, pe care Încerci să o refulezi. Cel care fură nu este capabil de iubire. Actul În sine urmărește de a intra În posesiunea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin aceasta o tendință inconștientă de contra-frustrare a celorlalți. Prin această atitudine psiho-morală, Eul Își compensează propriile sale frustrări din trecut, proiectându-și eșecurile asupra celorlalți, prin frustrarea acestora. Formele cele mai frecvente ca manifestare În sensul acesta sunt gelozia, furtul și violul. Deși aparent diferite ca formă, Între aceste atitudini și manifestări psiho-morale există o Înrudire apropiată. Toate sunt legate de un sentiment de frustrare veche și permanentă pe care Eul persoanei respective Îl resimte. Gelozia se manifestă ca o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau situații castratoare anterioare. Gelozia este o anxietate legată de pierderea sau separarea de partener, de concurența permanentă de care este amenințată persoana geloasă de către ceilalți, În care vede concurenți superiori ei. Dacă gelozia este o experiență psiho-morală dominant interioară, furtul este un act exterior, direct, care violentează individul. Sunt două situații: Furtul orientat către o anumită persoană, În scopul prejudicierii acesteia de către partenerul său, În scopul inconștient și automat de a-l frustra. Persoana care fură de la un partener al
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
separarea de partener, de concurența permanentă de care este amenințată persoana geloasă de către ceilalți, În care vede concurenți superiori ei. Dacă gelozia este o experiență psiho-morală dominant interioară, furtul este un act exterior, direct, care violentează individul. Sunt două situații: Furtul orientat către o anumită persoană, În scopul prejudicierii acesteia de către partenerul său, În scopul inconștient și automat de a-l frustra. Persoana care fură de la un partener al său se descarcă emoțional-afectiv, proiectând asupra acestuia propriile sale frustrări pe care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
scopul prejudicierii acesteia de către partenerul său, În scopul inconștient și automat de a-l frustra. Persoana care fură de la un partener al său se descarcă emoțional-afectiv, proiectând asupra acestuia propriile sale frustrări pe care i le atribuie. În cazul acesta furtul are semnificația psiho-morală, paradoxal, de reparație a unor frustrări. Furtul la Întâmplare, sau neorientat anume asupra unei persoane, are semnificația compensării unei frustrări. Forma cea mai sublimată este regăsită, În planul sociocolectiv, În actul de confiscare a bunurilor persoanelor bogate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
automat de a-l frustra. Persoana care fură de la un partener al său se descarcă emoțional-afectiv, proiectând asupra acestuia propriile sale frustrări pe care i le atribuie. În cazul acesta furtul are semnificația psiho-morală, paradoxal, de reparație a unor frustrări. Furtul la Întâmplare, sau neorientat anume asupra unei persoane, are semnificația compensării unei frustrări. Forma cea mai sublimată este regăsită, În planul sociocolectiv, În actul de confiscare a bunurilor persoanelor bogate pentru a fi distribuite celor sărace. Bogăția este considerată ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pedeapsă legată de acesta. Minciuna este expresia nesiguranței, a nesincerității În relațiile interpersonale, dar și incapacitatea de a avea relații sufletești și morale pozitive, de deschidere și apropiere sinceră, de dăruire reciprocă. În sensul acesta, minciuna este corelată moral cu furtul. Calomnia este atitudinea care constă În deteriorarea imaginii unei persoane, a reputației acesteia din punct de vedere moral, social, profesional etc. La originea acestei acțiuni stă un complex de inferioritate față de persoana calomniată, dorința de a o frustra, de a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
starea anterioară acestor evenimente. Este un act de catharsis prin care, În final, conștiința morală este purificată. Trebuie subliniat caracterul particular al actelor de reparație În Psihologia Morală. Orice reparație este un act simbolic. Să ne referim pentru exemplu la furt. Acesta constă În Însușirea de către o persoană a unui obiect aparținând altei persoane fără știrea și voia acesteia. Actul comis va determina ulterior, un sentiment de culpabilitate În cazul persoanei care a produs prejudiciul. Acesta va fi Întreținut de prezența
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]