3,883 matches
-
învețe mai repede și vor fi mai entuziasmați. Dacă se întâmplă ca și copilul tău să fie mofturos la mâncare, o bună idee este să faci un meniu în care să incluzi pentru fiecare fel o fotografie a mâncării respective. Gătești, fotografiezi, atașezi poza cu felul de mâncare gătit de tine într-un album în care vei scrie și denumirea. Astfel, îi dai posibilitatea copilului tău să aleagă ceea ce vrea să mănânce în ziua respectivă, și nu numai, îi vei descoperi
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
Dacă se întâmplă ca și copilul tău să fie mofturos la mâncare, o bună idee este să faci un meniu în care să incluzi pentru fiecare fel o fotografie a mâncării respective. Gătești, fotografiezi, atașezi poza cu felul de mâncare gătit de tine într-un album în care vei scrie și denumirea. Astfel, îi dai posibilitatea copilului tău să aleagă ceea ce vrea să mănânce în ziua respectivă, și nu numai, îi vei descoperi gusturile, astfel îi vei putea face un meniu
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
și națională dusă de poporul român de-a lungul veacurilor" (Almaș și Petric, 1966, p. 135). Spre sfârșitul anilor '30 ai secolului al XX-lea, odată prin publicarea Cursului Scurt de istorie al Partidului Comunist (bolșevic) al URSS, "istoria sovietică, gătită pe gustul lui Stalin, a luat forma unei monstruoase amestecături de naționalism și marxism" (Heller și Nekrich, 1986, p. 295 cf. Wertsch, 2004, p. 76). Cu o întârziere de câteva decenii, rețeta naționalismului marxist avea să cucerească și gusturile istoriografice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cantină formate din studenți aveau și ele complicitățile lor cu cei de la cantină. Studenții reclamau această stare de lucruri. S.B.: Celor din comitete li se dădea și lor hrană fără cartelă. D.T.: Da. Nefiind mâncarea pe placul lor, studentele își găteau pe reșouri în cămineși rămânea mâncare în cazane. S.B.: Dar apărea problema consumului de curent care era reală dacă era luat ca reper contorul. Aici era un cerc vicios: pe facturi apărea că administrația asigura studenților o anumită cantitate de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
statului român mai trecea,dar la valutari, nu. Ei nu semnau contract să își facă singuri curățenie în cameră. Era obligația furnizorului. S. B.: Corect, era obligația furnizorului. Mai departe: nu acceptă meniurile de la cantine, mănâncă la restaurante sau își gătesc în camere. De aceea se propune consultarea lor în ceea ce privește meniurile. Se propune decongestionarea căminelor "1 Mai". Probabil acolo erau mai mulți. Problemele persistau, fiindcă în ședința biroului Comitetului județean de partid din 30 mai 1977 se discută din nou de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
belșug, greu digerabilă. De fapt, cuvântul vine din tamil (un dialect indian din sud) și înseamnă, pur și simplu, "a mânca, mușcând". Timp de secole a fost folosit referitor la un savuros sos de carne, de pește, fructe sau legume gătite cu masala un amestec de mirodenii locale, pisate sau măcinate. Aceasta era de regulă adăugată la mâncărurile, mai curând, foarte simple de cereale sau făină, coapte în pâine nedospită (în nord) sau în orez fiert (în est și sud). Astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
al V-lea descrie cum eroul mănâncă "orez dres cu unt și cu toate soiurile de curry". În zilele noastre, gama largă de curry a Indiei îndeplinește aceeași funcție. Merge bine cu mielul, ușor condimentat, sau cu frigărui de pui, gătite într-un tandoor (cuptor de lut), cu orice soi de curry, dar trebuie avut grijă de ardeii iuți ș.a. Dacă vrei vin, India are podgorii proprii, în podișul Deccan. Dar, ca și indienii, poți consuma bere locală și apă îmbuteliată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
aceasta din cauză că toate construcțiile din curte erau acoperite cu stuf și paie. Tot din primii ani îmi reamintesc cu câtă bucurie așteptam să vină sămbăta și duminica, când mama pregătea pâinea, plăcinte, alivenci și alte preparate pentru ca duminica să nu gătească și să putem merge la biserică. Bucuria era mare căci în acele zile serveam masa împreună, mergeam în vizită, făceam plimbări la câmp, la vie sau grădina de zarzavat ; la pădure unde culegeam flori, fragi, bureți, fructe - în funcție de perioada când
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
altă ipoteză. Înainte de a trece sub controlul administrației australiene, grupurile care cădeau victime maladiei kuru practicau caniba lismul. Consumarea cadavrului unor rude apropiate era o modalitate de a-și arăta afecțiunea și respectul față de ele. Carnea, măruntaiele și creierul erau gătite ; oasele, zdrobite, erau asezonate cu legume. Femeile, care se îngrijeau de tranșarea cadavrelor și de celelalte operațiuni culinare, apreciau în mod deosebit aceste ospețe macabre. Se poate presupune că se contaminau manipulînd creiere infectate și că, prin contact corporal, își
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
niște numere, care în momentul decesului erau aruncați la groapa comună, în „morminte fără poveste”: Cimitir fără iarbă - doar humă ocolit ca o molimă negră de ciumă, Morminte fără poveste unde nu-ngenunchează neveste. Dar „În cer vi s-au gătit cunune” și dovada o avem de câțiva ani de când, de exemplu, moaștele descoperite la Aiud fie izvorăsc mir, fie fac minuni, sunt galbene și plăcut mirositoare, astfel încât Radu Gyr spune foarte îndreptățit că „Neamul nostru nu vă plânge / Ci se
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Tine să pot da. Maica Teodosia ne arată exemplul omului ajuns la nepătimire, care dacă manifestă sentimentul de dragoste, acesta e în primul rând închinat lui Dumnezeu. Ți-am trimis spre ceruri, tainică solie, Dragostea curată, dor nepătimaș, Să-mi gătești de nuntă, haină argintie Și-n sclipiri de soare să-mi gătești sălaș. Dragoste curată, dorul din solii, Cu miros de smirnă-n rugă să se-mbine. Ca să urce fumu-n valuri viorii, Către Tine, Doamne, numai către Tine. Superbă și
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
nepătimire, care dacă manifestă sentimentul de dragoste, acesta e în primul rând închinat lui Dumnezeu. Ți-am trimis spre ceruri, tainică solie, Dragostea curată, dor nepătimaș, Să-mi gătești de nuntă, haină argintie Și-n sclipiri de soare să-mi gătești sălaș. Dragoste curată, dorul din solii, Cu miros de smirnă-n rugă să se-mbine. Ca să urce fumu-n valuri viorii, Către Tine, Doamne, numai către Tine. Superbă și emoționantă deopotrivă este poezia „Pomelnic”, în care Zorica Lațcu se roagă la
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
deosebit de sărace... Carență pe care omul a căutat s’o acopere fabricând lizina cu mari eforturi tehnologice. Hrișca conține puține grăsimi, ca și cerealele, dar rezistente la oxidare. În plus, comportamentul la fierbere e deosebit de avantajos. À propos: cum se gătește? Ca orezul. De exemplu, un pilaf, unde recomand o ușoară prăjire, pe uscat, a crupelor, Înainte de fierbere: gustul va câștiga mult... Deși o plantă montană, hrișca iubește mult căldura În toată viața sa, sensibilitatea maximă fiind la vremea Înfloritului; de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ora 17,50 58. O dihotomie nefericită Mi-aduc aminte de copilărie. Căci și omenirea a avut una. Pe atunci ascultam povești, nu cu vreun „Pentium III“, ci cu un Împărat căruia cele trei fete Îi dovedeau iubirea, după feleșag, gătindu-i bucate cu zahăr, cu miere - În fond zahăr invertit, mai dulce! - ori - meritul mezinei - cu sare. Aste bucate i-au plăcut Împăratului. Și cât de păgân n’aș fi, trebuie să recunosc că și Biblia e plină de sare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din care mâncau toți feciorii din ceată. Se încingeau atunci jocuri cu chef, cu cântece și veselie, se legau prietenii între feciori, între băieți și fete, iar petrecerile durau până târziu după miezul nopții, servindu-se mâncare, ciorbă, sarmale, fripturi, gătite din darurile adunate, rachiu și vin fiert. Nu se cunoștea la vremea aceea nici televizorul, nici radioul, nici casetofonul, nici «Sidiul», dar oamenii știau să petreacă, să se simtă bine, mai ales fără să provoace scandaluri, buna creștere fiind la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Codanele care încă nu ieșiseră la joc, erau scutite de taxă, ele fiind în fapt simple spectatoare la frumoasele petreceri ale cetei. Fata care convenise la primirea jocului în curtea proprie avea grijă ca la sosirea cetei, casa să fie gătită sărbătorește cu tot ce avea ea mai frumos, chindeauă, straie, perini, etc., etc. între Crăciun și Anul nou, între Anul nou și Bobotează, ceata de feciori mergea cântând prin sat împreună cu muzicantul angajat și intrau la gazdele unde știau că
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-a venit vărul lui cel mai iubit Și mpreună au plecat la crâșmulița din sat. La ora nouă pe seară Budac iese pân-afară. Atunci vărul lui iubit pușca de gloanțe-o golit. Cât era la ora zece, Budac se gătea să plece Ca să treacă peste vale la mândruța-n șezătoare. Când era să treacă valea, cinci jendari îi ținea calea. Iar Andrei Budac îndată își luă pușca să tragă. Când cocoșu-a slobozit, pușca lui nu a troznit Și la văr-so
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ce vor străjui cu mirosul și umbra lor curtea gospodăriei. După vatra satului, centru al așezării sătești și vatră a primei case cu care s-a început construcția unui nou sat, vine imediat în importanță vatra casei, locul unde se gătește, se încălzește, se descânta, se vrăjea, unde se colinda în sărbătorile solstițiului de iarnă. [...] Vatra casei a reprezentat la toate popoarele indo-europene spațiul sacru din casă [...]. Pe vatra casei nășteau ușor femeile care nu puteau naște pe pământ. Pe vatră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nu știe ce să-mi mai aducă, și stă de capul meu să mănânc . Este o femeie mărunțică, lucrează la bucătărie, este foarte, foarte gospodină, se descurcă cu dragoste și ușurință de toate greutățile, nu vă spun cât de bine gătește. Se duce la cimitir și îngrijește mormântul soțului, iar de Sfântul Andrei, Maricica mi-a făcut mare sărbătoare, - a fost ziua mea - și nu vrea să- mi lipsească nimic. Are un soț tare bun, și el se îngrijește de mine
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
am ajuns la o vârstă ce mă apasă greu pentru că învățată cu munca, îmi este tare nepotrivit să mă uit pe pereți, eu care scriam, citeam, tricotam, croșetam. Să mă ierte Dumnezeu, nu-mi plăcea să fac curățenie și să gătesc. Dar făceam cum îmi plăcea, nu voiam să-mi facă o femeie, ea nici într-un caz nu făcea mai bine ca mine. Iar acum, dacă pot să-mi fac patul! Dar scap eu în curând și de grija asta
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
asfințit, și-un leu și cincizeci de bani polonicul, atâta-l dădeau, și-a mers ca-n brânză. Cu două-trei sute pe zi, fără ce dădeau de mâncare și la gazdă, o nepoată a lui Gilbert din Techirghiol care le gătea pentru douăzeci și cinci de lei pe zi, le-ar fi ajuns s-o ducă din câștig binișor la Vădăstrița până-n primăvară. Nenorocirea a fost că mai Încoace, spre sfârșitul lui august, văr-miu a călcat În gura lăcomiei și a cumpărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-l vadă? E tac-su până la urmă și să vezi că până la toamnă-i trece. Păi asta facem. Păi gândește-te, vere, cin’ zeci de mii ne rămâne bani curați pe fiecare zi și o punem pe Neli să ne gătească, ca să facem economie, și lu’ Zlate nu-i dăm mai mult de două mii, să-l fut În gură de tâtâtură. * O dată la trei zile umpleam ligheanul din magazie cu două găleți de nămol și mai aduceam o găleată plină. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
trei destul de bine acolo-n țarcul nostru și prin Împrejurimile lui. După o lună fără nici o zi ploioasă, care să ne sperie clienții, tindeam deja să cheltuim mai mult decât câștigam. Pe Neli deja n-o mai trăgea inima să gătească, dacă nu-i dădeam banii să-i păstreze. Nici nu prea aveam, de altfel ce să-i dăm, de când eu și văr-miu Începusem să mâncăm pe unde apucam și ne gospodăream pe cont propriu, fiecare cu lădița lui și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nu ești bătrân deloc. Ești slab, da’ ești vânjos și mușchiulos. Uite ce mușchi ai, uite ce bărbat. Și n-ai burtă deloc, da, așa-mi plac mie bărbații, fără burtă și mușchiuloși așa ca tine. - D-aia nu mai gătești tu, ca să nu fac burtă, ai? - D-aia, tăticuțule, vreau să fii suplu și frumos mereu. - D-aia te lași cu bucile astea mari pe burta mea, ca să mă subțiezi și să mă strivești? - D-aia, tăticuțule, d-aia. Da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
după ce-și drese glasul continuă. „Pe aproape de amiază, am ajuns la iarmaroc, la târgu de vite. Acolo n-am zăbovit mult.. mama, de ani buni capul casei, și bărbat și femeie, era deprinsă cu tocmeli și învoieli, așa că a gătit treaba repede. Când am ieșit din iarmaroc, numai noi doi,.. soarele era sus, drept la amiază... mama părea mulțumită.. cu mine de-o mână, iar în sân cu 50 de lei, legați într-o basma. „ - Gata Gheorghi... gata, mi-o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]