5,287 matches
-
un pregnant caracter educativ. Se publică proză de Ion Dongorozi și comedia într-un act Plata birului de Victor Ion Popa. „Cultura caracterului” îl preocupă pe C. Rădulescu-Motru în articolul Falanga, Sextil Pușcariu face un echilibrat elogiu muncii intelectuale, iar Gala Galaction semnează articolele Sfânta Scriptură și străjeria și Regele și Biserica. Sunt reproduse numeroase fotografii de epocă, extrem de prețioase, în special pentru istoricul perioadei. Alți colaboratori: George Breazul, Al. Lascarov-Moldovanu, Simion Mehedinți, Octav Onicescu, G. Țițeica. A.P.
STRAJERUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289969_a_291298]
-
3 aprilie a fost seara teatrului românesc. Așa au dorit-o prea puțini, vai, oameni din breaslă, așa au receptat-o însă, ca pe o mare sărbătoare, spectatorii și telespectatorii care n-au obosit să urmărească în direct pe TVR1 Gala Premiilor UNITER, spectacol organizat din nou anul acesta la Sala Palatului. Interesul lor înseamnă respect și dragoste pentru artiștii pe care îi știu de-o viață sau pe care îi descoperă acum. Și dacă săptămînă de săptămînă nu obosesc să
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
descoperă acum. Și dacă săptămînă de săptămînă nu obosesc să urmărească nesfîrșite spectacole Bingo, iată că, o dată pe an, stau patru ore aproape de fenomenul teatral, de aceia care le înnobilează sufletele în sălile de spectacol din București sau din țară. Gala UNITER 2000 a mai fost dublată de un eveniment: 10 ani de la înființarea singurei uniuni a breslei, 10 ani de bucurii și dezamăgiri, de solidaritate și dezbinare, de așteptări, speranțe, de iluzii și deziluzii. Doamne, cîte s-au întîmplat în
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
Doamne, cîte s-au întîmplat în acești ani! Peste toate reușitele, încercările sau eșecurile pe care le-am traversat de cele mai multe ori împreună, peste lucrurile care vin și pleacă, peste momente conjucturale, ceva se întîmplă constant de opt ani încoace: Gala Premiilor UNITER. Răsfoind programul spectacoluui de la Sala Palatului, regăsesc printre nominalizați și premiați - pentru o stagiune sau pentru întreaga activitate - valorile teatrului românesc. Este o defilare a elitelor, o recunoaștere a unui moment sau a unei cariere. S-au făcut
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
țară și de aiurea care să-și pună amprenta pe această sărbătoare a breslei. I se comentează toate defectele și greșelile, de ministru și nu numai. Prea puțini au verticalitatea de a-i recunoaște măcar eforturile de a face această gală an de an. Și, paradoxal, au această tărie de caracter tocmai cei care s-au înfruntat cu el pe diferite subiecte. Pentru că știu să aibă criterii și să nu amestece planurile. Cred că spectacolul de anul acesta a avut ținută
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
acum. Dar artiștii n-au prea venit. I-am admirat mereu pe Olga Tudorache, Marin Moraru, pe Sorana Coroamă Stanca, pe Victor Rebengiuc, Irina Petrescu, pe regretata Leolpoldina Bălănuță - și dau doar cîteva exemple - care au fost mereu prezenți la Gală, onorînd încă o dată profesia pe care o fac cu sînge. Dar lipsesc Radu Beligan, Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Marcel Iureș, Cătălina Buzoianu, Oana Pelea, și alții și alții, mulți dintre ei chiar și premiați ai Galei. De curînd am
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
mereu prezenți la Gală, onorînd încă o dată profesia pe care o fac cu sînge. Dar lipsesc Radu Beligan, Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Marcel Iureș, Cătălina Buzoianu, Oana Pelea, și alții și alții, mulți dintre ei chiar și premiați ai Galei. De curînd am revăzut cîteva imagini de la prima ediție a Galei UNITER ținută în cocheta sală a Teatrului Odeon! Cîtă bucurie, cîtă eleganță și sărbătoare! Marii artiști erau împreună. După opt ani m-a întristat, mai mult ca oricînd, degradarea
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
fac cu sînge. Dar lipsesc Radu Beligan, Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Marcel Iureș, Cătălina Buzoianu, Oana Pelea, și alții și alții, mulți dintre ei chiar și premiați ai Galei. De curînd am revăzut cîteva imagini de la prima ediție a Galei UNITER ținută în cocheta sală a Teatrului Odeon! Cîtă bucurie, cîtă eleganță și sărbătoare! Marii artiști erau împreună. După opt ani m-a întristat, mai mult ca oricînd, degradarea breslei. Minimalizînd orice sărbătoare a teatrului, ne minimalizăm singuri profesiile și
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
fost nominalizat, o nominalizare complet nemeritată, după părerea mea, care a scos din competiție alți actori merituoși ai stagiunii 1998-1999. Numele lui Dorel Vișan n-a figurat niciodată în nici-un clasament al stagiunii cu pricina. Alții se pot considera perdanții Galei. În nici-un caz domnia sa. Cleveteala din breaslă, tendința de a desconsidera și a denigra pînă la desființare vin dintr-o profundă lipsă de culturală teatrală. Prea puțini sunt artiștii care merg să-și vadă colegii. Comentariile se fac după ureche
Cultură și civilizație by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17181_a_18506]
-
ani de la reprezentarea comediei „O scrisoare pierdută” a lui I. L. Caragiale). Colaborează cu poezie I. U. Soricu, Ilariu Dobridor și Virgil Tempeanu. Pompiliu Constantinescu semnează cronica literară la romanele Velerim și Veler Doamne de V. I. Popa, Doctorul Taifun de Gala Galaction și Golia de Ionel Teodoreanu. Virgil Tempeanu traduce din Gottfried Keller. A.S.
LANURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287744_a_289073]
-
piesa de teatru Constantin Brâncoveanu e semnat de N. Iorga. Sunt reproduse aforisme de Lucian Blaga, N. Iorga, I. Al. Brătescu-Voinești ș.a., cuvinte despre „cititul cărților” culese de Apostol D. Culea. Gh. Adamescu scrie articolul Viața și opera lui Vlahuță, Gala Galaction semnează Amintiri despre Vlahuță, Al. Busuioceanu prezintă opera lui V. Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă și I. L. Caragiale, iar N. Iorga dă articolul Literatura care ne trebuie. Recenziile și notele pe marginea cărților consemnează îndeosebi apariția unor lucrări cu
LAMURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287742_a_289071]
-
și informații. Colaborează cu versuri Radu D. Rosetti, D. Nanu, Tudor Vianu, Nichifor Crainic, G. Rotică, Al. Ț. Stamatiad, Alfred Moșoiu, Mihail Sorbul, cu eseuri sunt prezenți Tudor Vianu (Un episod din lupta ce va urma. Publicul literar), Mihail Sorbul, Gală Galaction, Ion Dragu, Nichifor Crainic (Un poet al Renașterii: Alexe Mateevici), V. Demetrius. Cronică teatrală este susținută de Paul I. Prodan, cea muzicală de Const. C. Nottara și D. Cuclin, iar cronică literară de Nichifor Crainic (din 23 noiembrie 1918
REVISTA CRITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289199_a_290528]
-
Rareș” la Piatră Neamț și frecventează Școală de Arhitectură din București (1915-1916). Aici va fi bibliotecar al cercului Libertatea vreme de două decenii. Înființează în 1920, la Iași, revista „Umanitatea”, la care au colaborat, printre alții, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Gală Galaction, Al. A. Philippide, iar în 1923 fondează Grupul umanitarist, la care aderă mai mulți intelectuali de peste hotare. A mai condus, împreună cu I. Pas, „Cugetul liber” (1927-1928) și „Umanitarismul” (1929-1930). Debutează, cu articolul Colonii de lucrători, în ziarul „Dimineață” (1912
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
sine în expunerea unor idei. Din cele peste treizeci de creionări ale membrilor cercului sau colaboratorilor revistei, mai pregnante sau doar mai amuzante sunt cele consacrate lui Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Calistrat Hogaș, D. D. Patrașcanu, Jean Bart, A. Philippide, Gala Galaction. Totuși, frecvent primează anecdoticul, secvențele cât de cât spectaculoase, selecția și tratarea scenelor făcând evidentă și intenția lui S. de a da o tentă umoristică relatărilor, dar și de a se situa el însuși la înălțimea celor evocați, dovedind
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
de Andrei Braniște (Tudor Teodorescu-Braniște), Ion Pas, Ion Roată, Dr. Stockmann au un pronunțat caracter ideologic atât prin scrierile alese, cât și prin tipul de comentariu. În primii ani C. Dobrogeanu-Gherea colaborează cu câteva articole ce consolidează ideologia publicației, alături de Gala Galaction, Emil Isac, Barbu Lăzăreanu, Petre Constantinescu-Iași, Toma Dragu. S. cuprinde, de asemenea, în 1920, un necrolog C. Dobrogeanu-Gherea și mai multe articole comemorative: I. L. Caragiale (de Ștefan Voitec, 1939), Panait Istrati (de I. Gruia, 1939), Jean Bart (1933 și
SOCIALISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289743_a_291072]
-
Ion Pas, 1931), Victor Hugo (1939), Tolstoi (1939) ș.a. Într-un articol închinat comemorării lui Mihai Eminescu (1939) se deplânge așa-zisa neputință a marelui poet de a înțelege „marile probleme sociale ale timpului”, „dreptatea cauzei mulțimii care se ridică”. Gala Galaction publică un articol omagial despre Tudor Arghezi (23/1940), iar Ion Pas un articol despre George Mihail Zamfirescu (42/1939). Se fac traduceri din proza lui Victor Hugo, Charles Dickens, E. M. Remarque, Émile Zola, Jack London, Maxim Gorki, Henri
SOCIALISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289743_a_291072]
-
Cotruș, Ion Pillat, Ion Minulescu, G. Topîrceanu, V. Voiculescu, Nichifor Crainic, Emanoil Bucuța, Demostene Botez, Elena Farago, George Gregorian, Emil Dorian, Ion Buzdugan, Ștefan I. Nenițescu, Maria Ciobanu, Ștefan Bălcești, Tiberiu Vuia, Al. Popescu-Negură. Se reproduce, de asemenea, proză de Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Al. Vlahuță, Jean Bart, Mihail Sadoveanu, Al. Cazaban, I. Al. Brătescu-Voinești, Corneliu Moldovanu, Calistrat Hogaș, D. Anghel, Gh. Brăescu, Ion Gorun, Ion Popovici-Bănățeanul, Liviu Marian. Teatrul e ilustrat de poemul istoric într-un act Darul voievozilor de
SOLIDARITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289786_a_291115]
-
, revistă apărută la București, ca bilunar, la 4 octombrie și la 31 octombrie 1918, sub direcția lui Gala Galaction și L. Algazi. Editorialul Din prag, semnat de Gala Galaction, definește momentul apariției ca fiind anul „unor noi germinări literare în câmpul răvășit și răscolit cu fierul al vieții noastre românești”, când menirea unui scriitor este de a fi „un generos dascăl de istorie și sociologie”. Pe aceeași linie
SPICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289828_a_291157]
-
originală, folclor, studii, recenzii, critică literară. Rubrici permanente: „Cărți și reviste”, „Cronică culturală”, „Recenzii”, „Revista revistelor”. Colaborează cu poezie Nicolae Spătaru, I. Bădărău (Bogdan Istru), George Meniuc, Mihail Curicheru, Elena Dobroșinschi-Malai, S. Popescu-Lupu, Sergiu Matei Nica, B. Frunte; cu proză - Gala Galaction; cu studii, articole, recenzii - M. Curicheru, George Meniuc, Ionică Ochișor (V. Luțcan), Theodor Inculeț, Petre V. Ștefănucă ș.a. Alți colaboratori: Grigore Adam, Gh. V. Madan, Vasile Harea, C. Rădulescu-Motru, Mihai Spiridonică, Nicolae Corlăteanu. A. Cb.
SCOALA BASARABEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289564_a_290893]
-
Liviu Rebreanu care, în numărul 9/1917, într-un tulburător articol, Puia, își exprimă dragostea pe care i-o purta fiicei sale adoptive. După plecarea, în 1918, a lui Liviu Rebreanu la Iași, figura cea mai importantă de la S. rămâne Gala Galaction, secondat de V. Demetrius. Sarina Cassvan semnează povestiri, dar și un fragment din romanul abia încheiat Între artă și iubire. Tot proză publică I. C. Vissarion și A. de Herz. Sunt recenzate volumele Ca doi străini de Victor Eftimiu, Povestea
SCENA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
barbe, peruci” și la „sufleur”. A. de Herz se oprește asupra ibsenismului, revista începând și tipărirea în serial a studiului lui Georg Brandes despre dramaturgul norvegian. Dr. Landsberg, redactor la „Bukarester Tageblatt”, evocă activitatea lui Goethe ca director de teatru, Gala Galaction face un medalion al actorului Zaharia Burienescu, Barbu Lăzăreanu creionează un portret al lui Victor Eftimiu. Scrieri originale sunt Oștean Vodă de Al. Davila, Fata din dafin de Adrian Maniu și Scarlat Froda, ultimii autori dând și un interviu
SCENA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
o depășire atât a „naturalismului integral din Ion”, cât și a „realismului din Pădurea spânzuraților”. Tot la cronica literară, în numărul 10-11/1928, Mircea Eliade figurează cu „însemnări asupra literaturii noastre contemporane”, intitulate Feminitate. Tudor Arghezi scrie câteva eseuri, alături de Gala Galaction și C. Rădulescu-Motru. S. mai cuprinde traduceri din Byron și Edmond Rostand, o cronică teatrală de Camil Petrescu, alte cronici fiind susținute de Scarlat Callimachi și de Sergiu Milorian, și o cronică plastică asigurată de N. N. Tonitza. Alți colaboratori
SINTEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289698_a_291027]
-
intrări a trupelor germane, în însemnările lui Dem. Theodorescu, Miercuri, 6 decembrie 1916 și D. Nora (pseudonim al lui D. Rosen), Zile neuitate. Un an de atunci. Un articol de D. Karnabatt se referă la centenarul nașterii lui Mihail Kogălniceanu, Gala Galaction scrie despre Curtea de Argeș, Barbu Nemțeanu traduce un fragment din Nathan înțeleptul de Lessing, Liviu Rebreanu semnează comentariul Literatura dramatică germană din România, iar Ion Olteanu vorbește, în articolul Titu Maiorescu, despre moartea marelui om de cultură român, însoțindu-și
SAPTAMANA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289479_a_290808]
-
Cerna. Ca și alți editorialiști (Emanoil Bucuța, Ioachim Botez), Tudor Arghezi atacă, în intervențiile sale, nu numai chestiuni politice, ci și literare (O poezie nouă), între comentatorii fenomenului poetic autohton mai numărându-se Al. A. Philippide, Ionel Teodoreanu, Pompiliu Constantinescu, Gala Galaction. Cât privește proza, genul e ilustrat prin tipărirea, în foileton, a romanului lui Marian Halchini, Bănilești... un minut! (1942-1943), în timp ce rubrica „Nuvelele săptămânii” cuprinde povestiri de Tudor Mușatescu, I. C. Vissarion, Neagu Rădulescu, Liviu Bratoloveanu, Gala Galaction, Al. Raicu, Ionel
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
ceremonialului referitor la primirea miniștrilor străini, fie ei miniștri rezidenți sau plenipotențiari. Astfel, În ziua stabilită pentru audiență, „un adjutant domnesc merge la ospelul legațiunii cu două trăsuri ale Curții, din care cea destinată ministrului străin va fi de mare gală, și Îl conduce la Palat. Adjutantul invită pe șeful de misiune a se urca În prima trăsură, punându-se la stânga sa. Ceilalți membri ai legațiunii iau loc În a doua trăsură” <ref id="15">15 Organizarea instituțională a Ministerului Afacerilor
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]