5,094 matches
-
pe secții, pe casa scărilor, ziduri de sîrmă ghimpată sau de cărămidă între clădiri, între terenurile de sport, de plimbare etc. Tot spațiul unei închisori este parcelat de ziduri atent păzite. Mobilitatea internă este sugrumată de numeroase filtre, iar activitatea gardienilor constă în închiderea și deschiderea porților după ce cererile deținuților de acces la diferite locuri (cabinet medical, club, bibliotecă, birouri etc.) au fost atent analizate și selectate. Imobilitatea impusă de aceste filtre facilitează turnătoriile dintre deținuți, făcînd imposibilă orice tentativă de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
severitate anomalie juridică întîlnită în mai toate țările din spațiul CSI reduc orice intenție de părăsire a locurilor de muncă de către deținuții care lucrează în afara penitenciarelor. Pedepsind evadatul deși este de datoria oricărui deținut să încerce acest lucru -, și nu gardianul care avea sarcina pazei, sistemul penitenciar cîștigă astfel un plus de siguranță, inexistent în țările democrate. Prin comparație, administrațiile penitenciarelor unor țări occidentale au cedat paza închisorilor unor firme private, ai căror angajați nu au dreptul să calce în interiorul instituțiilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
178 tind să se axeze pe complicitățile dintre cadre și deținuți, deseori aflate la limita moralității și legalității, dar care au efecte pozitive, reducînd numărul deceselor și agresiunilor împotriva autorităților. În realitate, crima în penitenciarele românești cade întotdeauna în responsabilitatea gardienilor și șefilor de secții, care sînt sancționați sever, dacă nu chiar demiși sau, mai grav, condamnați. Pentru prevenirea crimei, aceștia își creează rețele de informatori atît de numeroase încît cuprind aproape întreaga populație penitenciară, permițînd o izolare rapidă a celor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ea nu este dovedită, căci agresiunile fizice împotriva lor sînt practic inexistente. De mulți ani nu s-a înregistrat oficial nici un atac împotriva vreunui angajat. Imaginea negativă a personalului este dată de penibilul muncii efectuate (mai toți angajații sînt asimilați gardienilor, a căror imagine este cea de "portchei", "chelari", deschizători și închizători de uși), dar și de absența aproape totală a randamentului, de ineficacitatea muncii. Căci recidivarea a jumătate din deținuți este consecința unei munci prost efectuate. Este demonstrat de numeroase
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se descurce în afara instituției în viața de zi cu zi. Expresia "a sta la răcoare" este valabilă doar pentru lumea angajaților. Neavînd geamuri, culoarele par adevărate oaze termice, ventilate de la un etaj la altul de casa scărilor locul preferat de gardieni în zilele toride. Toate rugămințile deținuților de a fi lăsați pe culoare, în subsolurile clădirilor, în ateliere, birouri sau în alte asemenea paradisuri climaterice sînt respinse pe motivul încălcării regulamentului de ordine interioară. Majoritatea strategiilor adaptative din timpul verii vizează
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ferit de prăduială, într-un colț umbros se dă între veteranii și forțoșii celulelor. Dar și între celelalte categorii de sclavi se duce o luptă pentru menținerea bunurilor primite de acasă și așa înjumătățite cu brutalitate de o serie de gardieni rapaci -, luptă care capătă nuanțe tragice, cum a fost cazul tinerilor de la Craiova care și-au dat foc în semn de protest pentru sustragerea unor adidași din pachetele aduse de părinți. Doar televizoarele sînt date deținuților în unele camere și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
împiedicîndu-i-se astfel eliberarea înainte de termen) și de a nu i se găsi ulterior motive suplimentare de pedeapsă, deținuții acceptă să fie trimiși la izolatoare fără avizul medicului și al comisiei de disciplină, pe durate prelungite 203. Nu de puține ori gardienii au declarat că deținuții solicită ei înșiși intrarea la izolare, din dorința de a scăpa de unii colegi de celulă, din dorința de a sta în liniște, din dorința de a beneficia de vizita medicului o dată la 3 zile și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dat fiind că arestații petrec cea mai mare parte a timpului lor în celule, iar aspectul acestora influențează climatul psiho-social general. Este știut că, din dorința de a păstra celulele într-o stare cît mai bună de curățenie și ordine, gardienii interzic lipirea pozelor sau afișelor, folosirea unor cuiere sau a unor banale cuie în perete, utilizarea etajerelor sau rafturilor exterioare și a altor aspecte care ar personaliza spațiul de locuit care, în orice societate, reprezintă forme de manifestare ale personalității
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îi pot da un gust bun (condimente, ceapă, usturoi, bulion etc.), interdicția unor feluri de mîncare elementare considerate un lux nepermis (salate, cartofi prăjiți, pește, fructe) etc. Nu întîmplător în unele închisori sosirea mîncării e anunțată chiar de bucătari sau gardieni cu apelativele dizgrației: "vine voma!". Și nu întîmplător aceste disfuncționalități au fost cauza unor toxiinfecții alimentare colective și a numeroase alte boli. Citind pe Internet meniul dintr-un penitenciar elvețian, orice est-european încarcerat ar rămîne șocat: micul dejun: cîteva soiuri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
data arestării. Complexității problemelor medicale i s-a răspuns printr-o ofertă medicală minimală. Despre carențele actelor medicale s-a vorbit mult, mai ales despre insuficiența medicamentelor și instrumentelor necesare actului medical, despre delegarea unor competențe medicale către infirmieri sau gardieni, despre preponderența siguranței în fața prevenției medicale, despre numărul redus de cadre medicale, despre slaba lor pregătire profesională și despre prostul tratament acordat deținuților. Cele mai multe plîngeri legate de calitatea actului medical se referă la modul în care doctorii îi tratează ca
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
simpozioane și comunicări medicale, din spațiul public profesional contribuie la izolarea lor tot mai accentuată față de ceilalți colegi de breaslă, rămînînd în urma lor în ceea ce privește însușirea unor noi practici, tehnici și informații de specialitate. Farmaciile fiind absente din sistemul penitenciar, camerele gardienilor s-au transformat în adevărate depozite de medicamente, prescrise adesea fără avizul medicilor. Cabinetele medicale dispun de o dotare farmaceutică precară, obligîndu-i pe doctori să prescrie algocalminul în cazul oricărei boli, datorită prețului lui scăzut și ușurinței procurării. Lipsa medicamentelor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ca o boală socială și deci recompunerea politicii instituționale în funcție de imperativele sanitare. Puterea cadrelor medicale trebuie să iasă din cabinetele sau spitalele în care a fost retrasă și să se extindă la întreg spațiul închisorii, mai ales la nivelul celulelor. Gardienii existenți în prezent foști subofițeri, actualmente funcționari, cu o pregătire școlară redusă trebuie înlocuiți cu personal cu pregătire sanitară (asistenți, infirmieri), iar prezența medicilor în celule trebuie să fie mult mai vizibilă. Tratarea deținuților ca pacienți internați obligă efectuarea consultațiilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
preventiv, recidiviști sau condamnați pentru fapte grave și cu pedepse de 20 ani sau pe viață). Această iresponsabilitate managerială este justificată de teama producerii unor evadări sau părăsiri ale locului de muncă (fapte pentru care sînt pedepsiți angajații, de la simplul gardian la comandant), de teama ca munca să nu fie considerată degradantă de către unii jurnaliști interesați, precum și prin fluctuația mare de arestați. În fapt, patronii unor firme care au solicitat angajarea unor deținuți și au fost refuzați de conducerea închisorii au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au fost interesați de angajarea lor, deoarece salariul este cel minim pe economie, disciplina este foarte severă, deținuții nu vin beți sau nu se îmbată la locul de muncă, nu fură și nu trag chiulul, fiind, în plus, păziți de gardieni care îi păzesc la rîndul lor și pe ceilalți muncitori, civili. Dincolo de aceste aspecte pozitive, discuțiile cu deținuții au scos în relief o serie de inconveniente legate de muncă 225. În primul rînd, bătăile pe care le primesc frecvent și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fantasmatică, încercînd astfel să limiteze numărul relațiilor și violurilor homosexuale. Dacă pușcăria este o formă de castrare psihologică, homosexualitatea le apare unora ca un mijloc de reafirmare a virilității, stimulată de absența vorbitoarelor sexuale și de neglijența sau răutatea unor gardieni. Golită de orice încărcătură afectivă ce este întîlnită deseori între partenerii din libertate, homosexualitatea din celule este o formă de reafirmare a puterii, de menținere a ierarhiilor, fără emoții, fără sentimente, deseori făcută din plictiseală sau apărută în urma tulburărilor mintale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deținuții sînt scoși zilnic la plimbare și stimulați să se implice în unele activități sportive. Fotbalul este sportul cel mai solicitat, dar absența terenurilor pentru toți deținuții îi face pe mulți să rămînă pe margine, spectatori ai meciurilor dintre favoriții gardienilor și norocoșii sorții. Lipsa terenurilor și echipamentelor pentru cele mai multe tipuri de sporturi îi determină pe cei mai mulți să se limiteze doar la gimnastica de întreținere. Nici aceasta nu se face într-un mod organizat, pe muzică, deoarece benzile audio înregistrate cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
scrisă ocupă o mare parte a timpului liber. Fiecare emisiune urmărită e întoarsă pe toate fețele, discuțiile despre subiectele abordate, despre ținuta, hainele, stilul participanților purtîndu-se uneori pînă noaptea tîrziu. Dacă accesul la telefon este restricționat, iar convorbirile ascultate de gardieni, scrisorile rămîn o preocupare a celor mai mulți deținuți, chiar și a celor care nu știu să scrie. Funcția de scriitor, de compozitor al corespondenței este una foarte apreciată. Din teama de a nu pierde sprijinul celor de acasă (căci un necăutat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și primite de 5 arestați (3 bărbați și 2 femei) din penitenciarul Rahova ne relevă cîteva aspecte comune: un ton drăgăstos exagerat în relația cu soțul/soția și copiii; o relatare minuțioasă a atmosferei din celulă, a hranei, a comportamentului gardienilor, cu metafore și epitete tari, dar sugestiv alese; descrieri în termeni foarte duri a celorlalți colegi de celulă, pentru a evidenția diferențierile, distanțele care-i separă de aceștia; solicitarea unor informații despre persoane și locuri nu doar apropiate, ci chiar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de sex feminin: infirmiere, asistente, doctorițe, psiholoage etc. Dincolo de aceste explicații, resorturile turismului intern țin de dorința de protecție simbolică a sinelui, de eforturile de restaurare a personalității. Comunicarea cu persoanele civile este o formă de refuz a comunicării cu gardienii și foștii polițiști. Înlocuirea acestora din urmă cu personal civil calificat a fost una din speranțele puse în demilitarizarea sistemului, spulberate de transformarea peste noapte a foștilor milițieni în polițiști și apoi în funcționari publici. Oricine cunoaște modul de funcționare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și cea de îngrijire a arestaților. Temnicerul modern a preluat funcțiile gîdelui, a armașului, a preotului și a călugărului, înlăturînd din meseria lui atît cruzimea unora, cît și credința altora. Preot fără Dumnezeu și călău fără libertatea de a ucide, gardianul este copilul legitim al noii justiții moderne, nemulțumit de îngrădirea extremităților lui. De aceea el va încerca permanent să se manifeste în toată puterea lui, atingînd apogeul în perioada stalinistă, cînd în persoana lui s-au întruchipat torționarul și reeducatorul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Vechiul Regat cei evrei și țigani. Pînă la începutul ocupației sovietice, închisoarea a fost o instituție pusă în slujba nivelării naționaliste (în penitenciarele din Transilvania era interzisă limba maghiară, erau aduși preponderent preoți ortodocși, lecțiile se făceau în limba română, gardienii erau de origine română etc.). Pe de altă parte, legea pentru organizarea penitenciarelor din 1929 a adus cîteva îmbunătățiri semnificative: au apărut mai multe gradații ale închisorilor (penitenciare pentru muncă silnică, penitenciare de temniță grea pe viață, penitenciare de temniță
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
direct din sălile de judecată, instantaneele din beciurile poliției (dotate cu camere de luat vederi), anchetele privind personalul toate acestea au antrenat schimbări uriașe. Meseria de reporter a devenit una din cele mai căutate specializări în penitenciare. O serie de gardieni, directori de închisori și magistrați au fost arestați în urma dezvăluirilor făcute de deținuți, iar aranjamentele din sălile de judecată s-au redus considerabil. Autoritatea ierarhică ce a caracterizat organizarea instituțiilor Ministerului de Justiție și a administrației centrale a penitenciarelor s-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de către sadicul Corneliu Marolicaru, care i-a tăiat pînă la urechi gura și apoi i-a cusut obrajii cu sîrmă, atrocitățile continuînd cu ruperea piciorului și fracturarea bazinului victimei toate aceste fapte petrecîndu-se sub privirile și hohotele de rîs ale gardienilor. 2 Moartea suspectă pe cimentul dușurilor a lui Ilie Crețoaie, masacrarea lui Ciprian Petru Melinte, care a fost lovit cu ciocanul în genunchi și testicule, decesele suspecte ale lui Ciprian Sorin Iștoc, Mircea Pătrașcu, Ștefan Ghiocel Bălan sau Mihai Roșu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
scrisori, obligați să suporte frustrările igienice, sexuale, alimentare. Subiecții-gardieni au trecut printr-un proces de dezindividualizare, prin îmbrăcarea în uniforme, utilizarea ochelarilor și obligația de a respecta manualul ofițerilor corecționali de la San Quentin. Încă din prima zi au apărut incidente, gardienii devenind din ce în ce mai agresivi, iar deținuții mai pasivi. Zimbardo a observat că instituția permitea dezvoltarea unor sisteme de privilegii pentru deținuții "buni" și de sancțiuni pentru cei "răi". Existența unor surse de putere asupra altor oameni i-a făcut pe subiecții-gardieni
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
des sciences juridiques, politiques et sociales, octombrie 2001. În această lucrare de diplomă, autorul prezintă nu numai o monitorizare a aparițiilor în presă a subiectelor despre penitenciarele franceze, ci și interviuri cu persoanele implicate în cele mai importante evenimente (deținuți, gardieni, reprezentanți ai administrației centrale) și cu experți recunoscuți, în special cu Véronique Vasseur, autoarea cărții Médicin-chef à la prison de la Santé, Éditions La Cherche Midi, 2000. Lucrarea demonstrează că închisoarea nu are cum să dezvolte alte modalități de relaționare cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]