27,010 matches
-
de băncile streine, îndeosebi maghiare. În zadar cerea Românul bani pe credit, nu primea sau chiar dacă se întâmpla să primească, pentru datorii neînsemnate, moșioara românului era vândută fără cruțare“ (Monografia-almanah p.309). „Bihoreana“ va fi un real sprijin pentru micile gospodării țărănești, pentru școală și biserică, dar și pentru mica industrie. Ea reușește să susțină financiar și pe unii studenți de la Academia de Drept din Oradea. Renumele și acțiunile acestei bănci românești ajunseseră destul de puternice pentru a deranja pe reprezentanții maghiarimii
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
de distrus. Cum începea toamna, după terminarea lucrărilor agricole, începea munca torcătoarelor din sat. Care trebuiau să pregătească firul ce aveau să-l folosească țesătoarele satului. La războaiele obișnuite folosite la sate, se țeseau pături de lână. Lâna provenea din gospodăriile proprii, însă cânepa se cumpăra din satele apropiate precum Pojejena, Sichevița în zilele de târg de la Moldova Nouă. Pentru cămășile din acele vremuri se urma un proces de prelucrare specific. Vorbind despre prelucrarea lânii, se urma un îndelung proces pornind
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
așa cum o chema și pe mama mea, pe care o port în inima că pe o floare. Pe lângă faptul că femeile acoperă o arie mai largă decât cea a bărbaților, fiind soții, iubite, mame, având servicii și muncind și în gospodărie, deci sunt mai mult decat jumătatea bărbatului, în același timp, ele sunt înzestrate și cu tenacitate, care le situează deasupra bărbaților. Aceste cuvinte nu pică prea bine orgoliului masculin, dar este încă un motiv de considerație și de admirație pentru
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
demn de un mucenic: “Să nu ne răzbunați!”. Principalele publicații ale lui Mircea Vulcănescu sunt următoarele: Teoria și sociologia vieții economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat (1932) • În ceasul al 11-lea (1932) • Cele două Românii (1932) • Gospodăria țărănească și cooperația (1933) • Războiul pentru întregirea neamului (1938) • Înfățișarea socială a două județe (1938) • Dimensiunea românească a existenței (1943) Câteva dintre acestea au fost reeditate după 1990, mai ales prin grija neobositului său exeget Marin Diaconu. Numeroase alte texte
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
în: Ediția nr. 365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Aurelia Simionescu (1904-1988)) Originară din Rucăr a urmat școala primară în satul natal și timp de 5 ani școala profesională de la Câmpulung, după care a intrat în învățământul de gospodărie rurală, lucrând ca maestră, profesoară și inspectoare în profil. Ca bursieră a statului român a fost trimisă la specializare în Italia între anii 1927-1930. Încă înainte de plecarea ei în străinătate a înființat la Rucăr un centru de gospodărie și un
ŞCOALA GENERALĂ RUCĂR (XLI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350990_a_352319]
-
învățământul de gospodărie rurală, lucrând ca maestră, profesoară și inspectoare în profil. Ca bursieră a statului român a fost trimisă la specializare în Italia între anii 1927-1930. Încă înainte de plecarea ei în străinătate a înființat la Rucăr un centru de gospodărie și un atelier de țesut covoare. A fost ani la rând directoare a acestei școli. A fost promovată până la nivel ministerial, devenind inspectoare a acestor școli și fiind apreciată în termeni elogioși de ministrul de resort, acad. Gh. Ionescu-Sisești. Devenind
ŞCOALA GENERALĂ RUCĂR (XLI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350990_a_352319]
-
meu prieten, este ctitorul propriului muzeu de etnografie din Câmpulung Moldovenesc - Est, în ale cărui încăperi sunt plăcut expuse peste OPT mii de articole, foarte multe cu vechime de peste o sută ori două sute de ani, constituind o întreagă istorie a gospodăriei, vieții, culturii și spiritualității bucovinene!) NOTĂ - 2: Dacă doriți să-l vedeți ori să-l auziți vorbind pe dl. Ioan Grămadă sau pe autorul volumului "Dor de Bucovina", accesați aici: http://www.youtube.com/watch?v=gKMHxqKIOHw ori aici: http
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351238_a_352567]
-
și-a făcut aici o fermă pe 7 ha de teren și o casă, fiind de meserie constructor de cabane și locuințe din lemn. Acolo, în comuna Dealul Negru au venit și alți prieteni elvețieni cu familiile și au întemeiat gospodării. Elvețianul Petre Schieriez mi-a mărturisit că este fericit să trăiască într-o asemenea zonă montană, unde își va aduce în final, nepoții și fiii, care acum își fac la ferma sa vacanțele. Mi-a vorbit (în românește), despre planurile
GUSTUL PEREGRINĂRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351239_a_352568]
-
trebuie să infecteze societatea socialistă, și îl trimite în D.O. (domiciliu obligatoriu). Ajunge în Bărăgan, la Lătești. Aici i se părea raiul pe pământ, o oază unde se putea mișca liber într-un spațiu de 15 km. Avea o gospodărie, în sat era un preot vrednic, Părintele Sârbu, care oficia Sfânta Liturghie, într-o biserică amenajată într-o casă părăsită. Aici se căsătorește cu Eugenia (Gica) Fuică, fostă studentă la Iași, o femeie de o gingășie sufletească deosebită, trecută deasemenea
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
care se respecta și care îi încărcau de o emoție aparte, deoarece ținea de norocul pe care urma să-l aibă în acea zi și la care visau toți cu generozitate. Puteau anticipa cât de bogată ar fi fost acea gospodărie în anul care urma. Era de preferat, dacă nu adunau multe flori, să renunțe la ele, în ideea că, curtea nu ar mai fi binecuvântată cu puișorii înaripatelor. Chiar dacă astăzi pentru mulți dintre noi, valoarea mărțișorului s-a cam pierdut
CU SUFLETUL ÎNCLINAT CĂTRE PRIMĂVARĂ... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352077_a_353406]
-
Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Anul acela primăvara a venit pe neașteptate. Apele și-au ieșit din matcă și au inundat pășunile. În noaptea când apele au venit mari și gospodăriile au fost inundate, eram în comună. A durat mai puțin de jumătate de oră până ce s-a adunat comandamentul pentru situații de urgență și, echipați cu pelerine de ploaie și cizme de cauciuc, am plecat să ajutăm oamenii care aveau
NU AI VOIE SĂ PORȚI CRUCIULIȚĂ LA GÂT! de DORINA STOICA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352202_a_353531]
-
inundate, eram în comună. A durat mai puțin de jumătate de oră până ce s-a adunat comandamentul pentru situații de urgență și, echipați cu pelerine de ploaie și cizme de cauciuc, am plecat să ajutăm oamenii care aveau apă în gospodărie. Apele s-au retras destul de repede, fără prea mari pagube în realitate, dar cu mari pagube raportate. Copacii au înverzit parcă mai repede ca în alți ani, iar fânețele umezite de ploile căzute s-au umplut de iarbă și de
NU AI VOIE SĂ PORȚI CRUCIULIȚĂ LA GÂT! de DORINA STOICA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352202_a_353531]
-
i-a imobilizat o vreme umărul stâng, a rămas la vatră. A luptat în război, însă un glonț l-a obligat să renunțe pentru totdeauna la cariera militară. S-a întors în sat, s-a căsătorit, și-a făcut o gospodărie de invidiat. Mai târziu a intrat în conflict cu niște vecini. Erau frații Cioacă, hrăpăreți, iubitori de zavistie, care și-ar fi vândut și părinții pentru blestemata de moșie. Erau doi frați Ion și Vasile. Ivan ar fi dorit să
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
nu mi-a trebuit altă femeie. Mi-am petrecut viața păscând oile vara pe munte, unde mi-am făcut o stână renumită. Iarna am împletit coșuri, am cioplit fluiere și linguri. Astfel toată viața mi-am petrecut-o îngrijind-mi gospodăria. Mergeam pe la târguri de sărbători, unde vindeam brânză, caș, oi, sau coșuri și fluiere. Fiul meu a crescut pe lângă mie, însă iubind cartea a ajuns învățător. Azi nepoții sunt mari. Am doi nepoți și o nepoată, unul de 20 de
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
ajuns învățător. Azi nepoții sunt mari. Am doi nepoți și o nepoată, unul de 20 de ani altul de 18, iar fata de 16. - Bine, dar despre nora dumitale nu-mi spui nimic? - Ba da. Nora mea se ocupă de gospodărie și are grijă și de mine. Însă vreau să-ți mai spun despre Anghel, Badea și Ivan. - Te ascult taică. - Fiul meu Ion, mi-a vorbit mult despre dumneata. Mi-a spus că erați prieteni și petreceați multe ore citind
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
față, însoțit îndeaproape de unul din agenții ale căror chipuri nu se vedeau. Ceilalți au ocupat locuri strategice, acoperind întreaga suprafață a curții. S-au oprit în fața ușii și, ca la comandă, întregul grup a privit de jur împrejur întreaga gospodărie, moment de răgaz pentru a-și regla respirația. - Domnule Breazu, sper că ai cheile casei... Nu te grăbi, așteaptă! l-a oprit pe omul care deja scosese o legătură de chei dintr-un buzunar. Cheamă imediat criminaliștii, domnule Grosu. Cum
CHEMAREA DESTINULUI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356242_a_357571]
-
Acasa > Impact > Istorie > ȘCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului 1.2. CentruL permanent de gospodărie rurală și gimnaziul unic Pe 15 ianuarie 1938 se înființează o nouă unitate școlară : școala de gospodărie, care funcționează până în toamna anului 1941 în cadrul școlii primare de fete, cu cursante de la cursul supraprimar (clasele V-VII). Conducerea acestei unități, în afară de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
-LEA (XIV) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului 1.2. CentruL permanent de gospodărie rurală și gimnaziul unic Pe 15 ianuarie 1938 se înființează o nouă unitate școlară : școala de gospodărie, care funcționează până în toamna anului 1941 în cadrul școlii primare de fete, cu cursante de la cursul supraprimar (clasele V-VII). Conducerea acestei unități, în afară de directoare (alta decât a școlii de fete pe lângă care funcționa) era condusă de un comitet având ca
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
în general, cu cea a centrului permanent dar cu o activitate mai restrânsă și cu un program adecvat realităților școlii primare. Din 1941 și până în 1948, la reforma învățământului, centru funcționează ca unitate separată cu denumirea de Centru permanent de gospodărie rurală. Își desfășoară activitatea în localul închiriat de la locuitorul Nicolae Ilie Bălănescu. De acum înainte, școala primară de fete rămâne să funcționeze numai cu clasele ciclului primar (I-IV) până în anul 1956, când se mixtează școlile și cele două unitățî
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
Bugetul era dat de conducerea de la centru și consta în bani pentru lemne, burse și chirie. Celelalte cheltuieli erau asigurate din veniturile realizate în atelierele Centrului. Unitatea dispunea de un atelier de lucru de mână și țesut și unul de gospodărie (bucătărie), avea două posturi de maistre : pentru lucrul de mână pe Viorica Țulucescu, care a fost și directoare pe tot timpul funcționării acestui centru și o maistră de țesut, Maria Vasiliu. Din cadrul școlii de fete mai funcționau la acest centru
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
fete mai funcționau la acest centru trei învățătoare, plătite de către școala primară de fete : Filofteia Ștefănescu, care preda cunoștințe de cultură generală - partea umanistă, Maria Gh. Constantin responsabilă cu partea științifică și Elena Olteanu, maistră, absolventă a școlii normale de gospodărie. Cele două maistre se schimbau anual, rămânând permanent doar V. Țulucescu și Elena Olteanu. Spre sfârșitul ultimilor doi ani de război avem încadrate la lucrul de mână pe Nicoleta Rădulescu, iar pentru țesut pe Niculina Fălcescu., ultima stând doi ani
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
orelor în zile de predare teoretică, câte două pe săptămână cu 5-6 ore pe zi și patru zile de activități practice, tot cu câte 5-6 ore pe zi având ca obiecte practice lucrul de mână (6 ore), țesut (6 ore), gospodărie (6ore). Clasele treceau prin rotație la fiecare din aceste ateliere, câte o zi pe săptămână. Întregul program avea un caracter practic deosebit de concret. Elevele înscrise la acest centru - pe bază de benevolenție dar și în urma unei selecții - totalizau între 88
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
80-85% între 1945-1945, era consecința firească a frecvenței slabe, cu toată importanța pe care o avea școala privind prergătirea elevelor în latura practică a învățământului. Printr-un ordin al Ministerului Educației Naționale începând cu 1 noiembrie 1945 Centru permanent de gospodărie rurală se transformă treptat în Gimnaziu unic Rucăr Începutul este făcut cu clasa a V-a a centrului din anul școlar 1945-1946, care devine clasa a I-a a Gimnaziului unic. În anul școlar 1946-1947 centrul permanent rămâne doar cu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
și totodată mândru - mamei îi place să citească, iar dumitale-ți place să bei!”. Mama lui Vasile era mereu în preajma cărților, citea ori de câte ori avea câte-un crâmpei de timp, pentru că nu era ușor pentru o femeie, să se ocupe de gospodărie, să poarte grija soțului și-a celor cinci copii ai lor. Vasile a deprins de la ea dragostea de carte, de lectură. „Am trei elevi de excepție, dar sunt români, toți trei!” Vasile Țâra făcuse liceul maghiar și era silitor, situându
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
Omagiu lui Enescu „ Prezent aici cu soția sa Rozalia,s-a minunat de toate graficele în penița, dedicate marelui compozitor. La plecare mi-a spus; „mâine vă invit să mergeți și dumneavoastră în localitatea Mitocul Dragomirnei , este o întâlnire între gospodării satului Mitocul Dragomirnei cu niste gospodari dintr-un sat din Ucraina, . Acestea sunt sate înfrățite. Trebuie să fiu prezent. Vor veni și oameni de cultură, scriitori. I-am răspuns că voi ajunge acolo, fiindcă cunosc zona deoarece Mănăstirea Dragomirna, este
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]