16,018 matches
-
și blănița și îi puse pe o farfurie câteva bucățele de cârnat. Acesta se apropie, le mirosi și amețit își pierdu echilibrul căzând într-o parte. Babanei i se facu și mai mare milă de pisoi. Luă un pai de grâu, îl bagă în cana cu lapte și îi picură câțiva stropi în botic. Pisoiul își reveni puțin și începu să lingă picăturile, apoi luă vârful paiului între lăbuțe și începu să-l sugă. Babana își dădu seama că acesta nu
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
începe expoziția în care creația nu s-a născut. se naște încet, odată cu punctele de pe conturul mâinii în mișcare. privește cum bătrânii surâd și tinerii ascultă, privind atenți profunzimea bulgărilor de făină, rostogoliți în imagini printre tușe de culoare. amintirea grâului devine incertă iar pâinile nemodelate sfredelesc timpul imaginii de dincolo de gând. artistul așteaptă nașterea lor, cu mâinile înfipte adânc în buzunarele făinii. un cui bătut în peretele de est al spațiului creației, va rămâne gol pentru un prezent uitat neaninat
EST-NORD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342465_a_343794]
-
poate spori repede pe calea rugăciunii. e. Cerealierii formează treapta a cincea a postului. La această treaptă ajung călugării, mai ales cei din sihăstrii și pustnicii, care mănâncă o dată pe zi numai pâine neagră de cereale și boabe muiate de grâu, porumb, mei, linte, bob, mazăre etc. f. Hrana uscată este a șasea treaptă a postului călugăresc, la care ajung de obicei pustnicii cei mai râvnitori. Cei care petrec în această nevoință mănâncă numai pesmeți de pâine muiați în apă, cu
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
comentarii spumoase. De-o parte și de alta a drumului se înșirau ochiuri de apă, lăsate în urmă de o iarnă cu multă zăpadă care îmbibase pămaântul cu apă până la saturație. A, dar băltoacele astea, mie îmi vorbeau într-un grâi pe care il înțelegeam cu satisfacție. Fiecare avea o individualitate dată de propriu-i contur formând diferit desenul cu care se înscria pe pământ și parcă își vorbeau între ele sclipind din luciul suprafețelor și chiar și nouă ni se
GÂNDURI ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342551_a_343880]
-
și pe Octavian Goga, nea Mitică îi numea consătenii mei, pentru că își au originile toți trei în ținuturile Sibiului. „După părerea mea, Cioran a fost ca o batoză: el i-a luat pe toți și i-a treierat, a separat grâul cel bun de pleavă și neghină - mi-a mărturisit Dumitru Sinu -. În Franța, unde l-am ascultat de multe ori la diverse prezentări publice, Emil Cioran era cunoscut ca unul dintre cei mai valoroși intelectuali ai vremurilor de-atunci și-
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
în jurul anului 200 î.Hr. și cunoscută astăzi sub numele de Arab Foggara) aduceau apa de sub stratul calcaros al deșertului ceea ce explică și agricultura înfloritoare. Populația Ga-Ramania ar fi fost de circa 4000 de locuitori incluzând agricultori (struguri, smochine , orz și grâu), meșteșugari și negustori (grâu, sare și sclavi).Potrivit lui Strabon și Pliniu cel Bătrân, ei s-ar fi preocupat și de extragerea minereurilor de amazonite din regiune. Foloseau alfabetul berbero-libian. Romanii au avut contacte comerciale dense cu Ga-Ramani; arheologii au descoperit
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
și cunoscută astăzi sub numele de Arab Foggara) aduceau apa de sub stratul calcaros al deșertului ceea ce explică și agricultura înfloritoare. Populația Ga-Ramania ar fi fost de circa 4000 de locuitori incluzând agricultori (struguri, smochine , orz și grâu), meșteșugari și negustori (grâu, sare și sclavi).Potrivit lui Strabon și Pliniu cel Bătrân, ei s-ar fi preocupat și de extragerea minereurilor de amazonite din regiune. Foloseau alfabetul berbero-libian. Romanii au avut contacte comerciale dense cu Ga-Ramani; arheologii au descoperit astfel chiar și o
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
așa cum s-a stabilit inițila, ci și creațiile scriitorilor, juranaliștilor și profesorilor din diferite colțuri ale țării. Tema antologiei după cum spune și titlulna fost pâinea. Pâinea este un aliment de bază al omului, preparat dintr-un aluat de făină de grâu sau alte cereale precum secara, cu alte cuvinte este hrană trupească, dar pâinea poate reprezenta și spiritualul. Cuvântul este pâinea sufletului. El a fost modelat în acestă antologie de scriitori, jurnaliști, profesori și elevi. Toți colaboratorii care și-au unit
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
lor literare. Ulterior, Ana-Cristina Popescu a inclus și realizările literare, referitoare la subiectul gustul pâinii, ale scriitorilor și profesorilor din diferite zone ale țării.“ În argumentul volumului s-a arătat că „Dacă omul ar obosi și nu ar mai semăna grâul, s-ar lovi de absența pâinii, a hranei ce-i asigură existența. Dacă dascălul nu ar semăna cuvântul roditor în sufletul elevului, pentru ca acesta să iubească învățătura, pâinea înțelepciunii s-ar usca, ar fi asemenea spicului sec a cărui bob
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
de început a fost urmat de materialul scriitoarei prof. Doina Drăgan, președintele LSFTB „Secvențe-amintiri din diferite etape ale vieții“, un material în care a vorbit despre pâine, colaci, anafură și toate preparatele care se fac în cuptor din făină de grâu. Urmează în antologie creațiile scriitorilor din Baia Mare, Maramureș. Scriitorul și jurnalistul din Baia Mare Maramureș, Romeo Ioan Roșiianu, director ECREATOR, ce promovează o literatură de calitate prin Prieteniile Literare ce le face între orașele cele mai importante din țară a vorbit
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
locuia, care deținea un teren mare, similar cu cel al familiei Silaghi. Aici veneau clienți cu diverse animale. În curte, Dr. Tryon avea o magazine subterană (un fel de siloz) adânc de 8,5 metri, unde se pare ca ținea grâne. Criști era un om săritor, un suflet mare, gata să ajute la nevoie, pe oricine, oricând. Așa că, fără ezitare a făcut pasul fatidic coborând și el pe scara în siloz. La aproximativ patru minute după aceea a sosit echipa de
TRAGEDIE LA PHOENIX. IN MEMORIAM CRISTIAN SILAGHI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342720_a_344049]
-
și 21% oxigen. Tot ce este sub 19,5 % este considerat „deficiență de oxigen”. În cazul de față, nivelul de oxigen era doar de 4 % la punctul cel mai jos al gropii (silozului). Pompierii din Phoenix au declarat că, atunci când grânele intra în contact cu apă, reacția cauzează emiterea unor gaze care dispersează oxigenul. “The Brain Injury Foundation” susține că procesul de deteriorare ireversibilă a creierului începe la 5 minute după ce o persoană nu mai primește oxigen. Incidentul din Nordul orașului
TRAGEDIE LA PHOENIX. IN MEMORIAM CRISTIAN SILAGHI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342720_a_344049]
-
eram în sat tu mă privești de-acolo dintre stele mustrându-mă duios că am plecat. Dar m-am intors acum la bătrînețe să construiesc o casă spre izvor să regăsesc trecuta-mi tinerețe sădind muscate în pridvor. Când vălurește grâul că o mare o să mă plimb prin el că altădată cînd pomii se vor umple iar de floare să uit definitiv c-am fost plecată. STAȚIE FINALĂ Se lasă iarăși toamnă peste crânguri se aprinde o frunză, ici-colea, rotite trec
POEME ÎNSINGURATE de TITINA NICA ŢENE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341530_a_342859]
-
să ne bucurăm de lucrurile simple, de o floare și să ne amintim, din când în când, ca viata aceasta-i, totuși, trecătoare SFÂNTĂ PRIMĂVARĂ Să vină primăvară cu sclipiri de soare Cerul să-și arunce albastru-n viorea Vălurească grâul precum o mare Ghioceii aibă străluciri de nea Să danseze, vesel, frunzele în vânt, Păsările câte triluri săltărețe Să miroase a proaspăt reavănul pământ Eu cu bucurie să le dau binețe. Doamne, ca pe lume nu-i nimic mai sfânt
POEME ÎNSINGURATE de TITINA NICA ŢENE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341530_a_342859]
-
alungam cu ele tristețile din noi că iarna a fost lungă, zăpada a fost mare și am rămas la suflet, precum copacii, goi... SFÂNTĂ PRIMĂVARĂ Să vină primăvară cu sclipiri de soare Cerul să-și arunce albastru-n viorea Vălurească grâul precum o mare Ghioceii aibă străluciri de nea Să danseze, vesel, frunzele în vânt, Păsările cânte triluri săltărețe ... Citește mai mult SĂ VINĂ PRIMĂVARAEra o seară calmă cu luna plină,zăpada topea tăcerea-n noi, ușor,un alt anotimp venea
TITINA NICA ŢENE [Corola-blog/BlogPost/341531_a_342860]
-
părimăvara cu străluciri de soaresă alungam cu ele tristețile din noica iarnă a fost lungă, zăpada a fost mareși am ramas la suflet, precum copacii, goi...SFÂNTĂ PRIMĂVARĂSĂ vină primăvară cu sclipiri de soareCerul să-și arunce albastru-n vioreaVălurească grâul precum o mareGhioceii aibă străluciri de neaSă danseze, vesel, frunzele în vânt,Păsările cânte triluri săltărețe... Abonare la articolele scrise de titina nica Țene
TITINA NICA ŢENE [Corola-blog/BlogPost/341531_a_342860]
-
ascultat naiul lui Vasile Iovu, prietenul lui Vasile Șoimaru care a cântat „ Ciocârlia” cu mult har. Repertoriul său este forte bogat de altfel. Probabil că de aceea ne putrezesc recoltele pe câmpuri... și ne încurcă dacă se face prea mult grâu, porumb și legume. Morții îngropați fără cruce își cer tainul jertfei lor. Poate cândva se vor găsi banii necesari și pentru un monument dedicat acelor soldați peste care timpul a așternut uitarea și din păcate... alte morminte. Am fost o
ŞI IARĂŞI OARZĂNE VOR PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341596_a_342925]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 464 din 08 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului TOAMNĂ Bine ai venit la noi, Toamnă așteptată, Cu nelipsite ploi, Dar îmbelșugată! Ne-ai trimis vara departe, Îl regretăm noi pe Gustar, Cu fructele lui coapte, Grâul adus în hambar. Toamnă, ce culoare ai? De unde ai găsit vopsele, Și le-ai prins în evantai, Ale amintirilor rebele? Frunze zburând ca zmee, Spre imensul Infinit, De unde glasul de femeie, Le cheamă iarăși la pământ. Nu văd în ploaie
TOAMNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340673_a_342002]
-
are resurse de luptă, de schimbare, de reînnoire, pe măsură ce revine la comuniunea cu Hristos, cu Dumnezeu. Trebuie să mărturisim-Testamentul dumnezeiesc-uman al lui Iisus Hristos, ca să salvăm, oricine fiind creștin ortodox de pe orice treaptă, din pârjolul ateu, globalist, comunist-bleu, boabele de grâu ale Zestrei existenței și esenței noastre spirituale daco-creștine, pentru a nu ajunge la o arie a putreziciunii, a descompunerii, ca în cazul românilor și a altora aflați pe Canaanul american - tărâmului făgăduinței, consemnat de actorul Român Ortodox-Mărturisitor Dan Puric: „Un
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
bisericesc, împletindu-se cu vuietul valurilor. Se roagă.) Dreptaciul: - Îți mulțumesc Doamne că mi-ai lăsat mâna dreaptă. Să pot a mă închina în fața icoanelor tale. Se închină). Bun ai fost și ești cu mine. M-ai învățat să seamăn grâul, să îngrijesc recolta, să plămădesc pâinea, să aprind focul, să iubesc. Bat-o vina de mână stîngă. Mi-a retezat-o batoza! Eram în vacanță și ajutam părinții la treierat Nu a știut dreapta ce face stânga. Altfel aveam și
PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340580_a_341909]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PLEC DUPĂ PLOI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului număr stelele căzute în brațele câmpiei adun în mâini razele rămase prin grâu lumina lor mă seacă cu setea fântânilor după arșiță desculț pe drumuri albe de praf chem calul și plec după ploi călare prin cer vreau să cer ajutor vântului ascuns dincolo de păduri în somnul apelor dincolo de mine noaptea-și arde
PLEC DUPĂ PLOI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340733_a_342062]
-
sezonul muncilor intensive. Mai serbau câțiva sfinți, pe Sfântul Petru, Sfântul Ilie, Sfânta Maria, sau Rusaliile cu câteva tradiții. Pe data de 24 iunie era Drăgaica, apoi Paparudele, Caloianul și Călușarii. Un obicei frumos era cel al primei pâini din grâul nou. Gospodina făcea un colac frumos împletit din făină din grâul nou, la care se adăuga și busuioc. Lega colacul cu o ață de ciutura fântânii și îl băga în apă, apoi îl frângea și îl dădea la copii. Vara
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
Ilie, Sfânta Maria, sau Rusaliile cu câteva tradiții. Pe data de 24 iunie era Drăgaica, apoi Paparudele, Caloianul și Călușarii. Un obicei frumos era cel al primei pâini din grâul nou. Gospodina făcea un colac frumos împletit din făină din grâul nou, la care se adăuga și busuioc. Lega colacul cu o ață de ciutura fântânii și îl băga în apă, apoi îl frângea și îl dădea la copii. Vara era anotimpul cel mai potrivit pentru sărbători în aer liber. DRĂGAICA
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
ață de ciutura fântânii și îl băga în apă, apoi îl frângea și îl dădea la copii. Vara era anotimpul cel mai potrivit pentru sărbători în aer liber. DRĂGAICA Drăgaica, în unele locuri numită și Sânziene, era sărbătoarea consacrată coacerii grânelor. Era momentul potrivit pentru recoltarea cu succes a buruienilor de leac. Sărbătoarea era o invocare a fertilității, de către o ceată de fete, ritualul cu care se încheiau obiceiurile agrare din perioada când se zămislea rodul pământului. Este o sărbătoare premergătoare
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
un ceremonial al tinerelor fete, practicat atunci când semănaturile începeau a se coace ”. Un grup de 5-7 fete tinere se adunau și alegeau după diferite criterii, pe una dintre ele, numită Drăgaica. Aceasta, era împodobită cu o coroană de spice de grâu. Ea purta o sabie de lemn și cheile de la jitnițele de vii. Toate fetele din ceată erau îmbrăcate în cămăși albe, lungi și împodobite cu flori de drăgăici. Ele dansau parcă zburând. Dacă numărul de fete era impar, atunci una
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]