3,251 matches
-
Ray Lennox. O frec În mașină, făcînd semnul victoriei unui bulangiu ușchit pe cînd Îi tai calea. Puțoi tupeist. Poliție. Prioritate. Ajung la apartamentul lui Ray și bat la ușă În stilul poliției pînă cînd silueta lui Îmbrăcată Într-un halat apare În prag. — Ray, zîmbesc eu, rezolvă-mă cu niște cocaină. Rapid frățîne. — Bruce... nu pot... zice el. — Rezolvămă Ray! Ca de sărbători! mă răstesc eu, rînjindu-mi dinții la el. E seara devreme. Aud o voce dinăuntru. — Cine e Ray
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
chestie bună, deși la Început n-am fost de acord. Însă n-a purtat nimic pe picior. Bucătăria miroase nasol. E o mortăciune acolo. Deschid ușa din spate. E frig, iar eu am numai chiloții cu picior pe mine și halatul care e descheiat, dar e bine să vezi cum ninge iarăși. Ca În White Christmas cu Bing Crosby și Danny Kaye, cînd deschid ușile de la curtea interioară a hanului Generalului din Vermont, iar zăpada cade abundent, iar ei Încep să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
cu Cerberițele alea feminine care stăteau cu gura deschisă nonstop, înfometate după bani. Cinice, tehnice, fără niciun strop de generozitate umană. Cred că am făcut un fel de depresie în săpămâna aia, de la atmosfera din spital, de la grotesc. Aveam un halat cu glugă, îmi trăgeam gluga peste cap și plângeam așa, pe înfundate, în întuneric. O asistentă de noapte, mai milostivă, îmi făcea niște injecții de calmare. Nu i am văzut niciodată fața. Când venea Bogdan, era ca o vizită de pe
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
mare. Cum nu-l mai văzuse de multă vreme, profită de odihna celor din coloană și-l căută. Anton era agent veterinar, casa lui avea curtea la șosea. Bătu la poartă și așteptă. Într-un târziu, fratele apăru îmbrăcat în halat, încălțat în papuci, cu un felinar în mână. Îi ghici îngrijorarea, după glasul tremurat. Firesc, era noapte și el deslușise doar silueta unui militar: - Cine-i acolo, ce doriți? - Sunt eu, Ioan. Se apropie și-i întinse mâna. Grele vremuri
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
internat-o astăzi dimineață. ― Cum vă numiți? - a Întrebat femeia, ca și cum n-ar fi auzit numele gravidei internate. ― Sunt doctorul Gruia Toaibă, soțul pacientei dumneavoastră. ― Așteptați numai o clipă. În acest timp, femeia a ales din dulapul din preajmă un halat și i l-a Întins lui Gruia. ― Până vă veți pune halatul, eu voi suna la sala de nașteri. A ridicat receptorul: ― Alo! Sala? Avem aici pe domnul doctor Gruia Toaibă, a cărui soție a fost internată astăzi dimineață... Cum
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ar fi auzit numele gravidei internate. ― Sunt doctorul Gruia Toaibă, soțul pacientei dumneavoastră. ― Așteptați numai o clipă. În acest timp, femeia a ales din dulapul din preajmă un halat și i l-a Întins lui Gruia. ― Până vă veți pune halatul, eu voi suna la sala de nașteri. A ridicat receptorul: ― Alo! Sala? Avem aici pe domnul doctor Gruia Toaibă, a cărui soție a fost internată astăzi dimineață... Cum? Aaa!... Poftiți receptorul și vorbiți cu domnul doctor Suiedeal - l-a Îmbiat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cel drag de lângă tine suferă. ― Să avem Încredere În colegii noștri. ― Vă mulțumesc pentru Încurajare, domnule profesor. ― Acum, la atac! Îți doresc mult noroc. Te aștept să-mi spui cum a decurs Întâlnirea. ― Voi veni negreșit. S-a Îmbrăcat În halat și se afla pe punctul de a pleca spre biroul secretarului de partid, unde era așteptat de securist. „Amice, ia sub braț un tratat de medicină... Nu, nu! Ia-l pe cel de Anatomie, cu bărbatul acela teribil! Tot numai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
sunt un „individ” oarecare. Vă atenționez că pe tonul acesta nu mai avem ce discuta. ― Bine, să lăsăm mofturile...Să mergem! Au ieșit. ― V-aș ruga să-mi dați voie să mă schimb. Nu pot ieși din spital Îmbrăcat În halat. ― Te Însoțesc. Unde ai Îmbrăcămintea? ― Într-o Încăpere de lângă cabinetul domnului profesor. Securistul a intrat cu el și a controlat raft cu raft, sertar cu sertar, carte cu carte... Când a terminat, l-a Întrebat: ― Unde stai? După ce Gruia a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-i spună profesorului... A intrat pe poarta spitalului. Se trezea salutat din dreapta sau din stânga... Răspundea fără să realizeze cui... Când s-a văzut În camera lui, a căzut pe scaun ca un pietroi... În cele din urmă, și-a Îmbrăcat halatul și a bătut În ușa cabinetului profesorului. ― Poftește. ― Să trăiți, domnule profesor. ― Ai scăpat? ― Am scăpat de percheziție doar... ― Despre ce percheziție e vorba? Gruia, cu un mare efort, și-a adunat gândurile și a povestit profesorului tot ce a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
dă, dar În traistă nu pune. Vorbele profesorului l-au scos din noianul gândurilor neclare. Ajuns la Maternitate, a avut norocul să fie Întâmpinat tocmai de moașa pe care o cunoștea. ― Bine ați venit, domnule doctor. Să vă dau un halat. Pe urmă, trebuie să vă spun că totul este În ordine. Doamna nu a mai făcut febră, iar băiatul se simte foarte bine. Vă mulțumesc pentru aceste vești. ― Când ieșiți, lăsați halatul aici, la intrare. Aceste vorbe au avut darul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ați venit, domnule doctor. Să vă dau un halat. Pe urmă, trebuie să vă spun că totul este În ordine. Doamna nu a mai făcut febră, iar băiatul se simte foarte bine. Vă mulțumesc pentru aceste vești. ― Când ieșiți, lăsați halatul aici, la intrare. Aceste vorbe au avut darul să-i repună În ordine starea sufletească. A urcat cu repeziciune și a intrat În salon... ― Bine ai venit, iubitule. Nu mai speram să vii În seara asta - l-a Întâmpinat Maria
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
te caut. Cu pas alignit, omul a plecat după ce, Însă, cu zâmbet larg, l-a Învăluit pe Gruia Într-o privire părintească... Răscolit de vorbele lui Petrică, a ajuns În spital. Grăbit, a intrat În clinică. După ce și-a pus halatul, a bătut la ușa profesorului. ― Intră - a venit răspunsul... ― Să trăiți, domnule profesor. ― Bună dimineața și bine ai venit. Spune-mi, te rog, ce fac cei doi eroi? ― Sunt bine sănătoși. Vom vedea ce se Întâmplă mai departe... ― Există un
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Infirmiera a Înțeles reacția „Arăpoaicei”... ― Fii liniștită, Stăncuțo. Te-am Întrebat și eu așaaa.... Când totul a fost după carte, infirmiera a Îmbiat-o: ― Acum, hai să mergem, să te vadă doamna soră șefă. Da’ Întâi să punem pe tine halatul aista mai gros, că altfel toți ochii bărbaților se Înfig În tine, ca lupii În grămada de oi... Au intrat la sora șefă, care le aștepta. ― Gata, fetelor? Cum a fost, Stăncuțo? Măi, da’ ce frumoasă ești! - le-a Întâmpinat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
lanț? Nimeni în Franța nu mai are așa ceva, Bradutz". M-au făcut și mă simt tot timpul ca un fluture de varză, zbătîndu-se sub un pahar murdar. Patrick mă scotea din sărite, diminețile, cu Bonjour à tous al lui, în halatul ostentativ-neglijent, să i se vadă bicepșii. Nu era sculptor, cum se recomanda, ci stripper. Halal meserie bărbătească! Să te dezgolești, ca să ațîți femeile. Prea posesiv (vai de fundul lui gelos și pătimaș!), Brăduț l-a implorat să renunțe. Să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a scrisului. De obicei, îmi pregătesc "locul de muncă al cuvintelor"*************. Încep prin a deretica pe masă. Fantasmagorie? O fi. Dar trag de sertarul de sus cu degete prea încordate și le vîr printre lucrușoarele fetiș: un ciucure roz de la halatul Lisellei, o monedă măruntă cu gaură, nasturele stingher și trist de care m-am îndrăgostit în magazinul de podoabe al doamnei Rodica Cernăianu (aflat într-o vecinătate predestinată cu muzeul Tătărăscu și vis-à-vis de palatul ziarului "Curentul"), o etichetă haioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dintr-o generație predestinată sacrificiului în război și apoi a vremurilor vitrege prin care ne-a fost dat să trăim. La sugestia prof. Veronica Darabană, Mariana mă determină să consult un neurolog - dr. Ion Negoiță, un reper al profesionaliștilor în halate albe. Iau legătura telefonică, își consultă agenda de lucru și-mi promite vizita la domiciliu câteva ore mai târziu. A venit cu exactitate matematică la ora convenită. L-am primit ca pe o veche și valoroasă cunoștință; am discutat despre
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ea, până naște și chiar și... după... - Mulțumesc Olga, mulțumesc... Un timp, mama Inei îi urmări pașii Olgăi care călcau siguri pe dalele de marmură cu intarsii liliachii, parcă voind să spună: aici sunt în elementul meu! După ce își luă halatul, Olga, prefirând un zâmbet confecționat de împrejurare, trecu din nou pe lângă mama Inei și se îndreptă spre salonul unde era Ina. Intră dezinvoltă, arătând o disponibilitate ce părea firească și adresându i-se acesteia cu vorbe de încurajare: - Și vom
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
putură să meargă mai departe. Holul era despărțit printr un geam securizat, ceea ce constituia o adevărată barieră în calea intrușilor. Soțul Rafirei cu fața lipită de geam căuta însă cu disperare un cadru medical și, văzând o duduie îmbrăcată în halat alb, începu să o implore cu insistență: - Doamna doctor, doamna doctor, vreau să-mi văd copilu’... Olga, fiind în drum spre salonul noilor născuți, cu gândul de a-l liniști, îl Întrebă dacă el este soțul Rafirei. Acesta dădu afirmativ
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
în fața unui oficiu, unde o asistentă îl întâmpină cu un zâmbet plin de înțelesuri, întrebându-l cu ce îl poate ajuta? Victor își exprimă în cuvinte trunchiate dorința de a o vedea pe doamna Olga Stamate, soția sa. Fata în halat alb îl sprijini să ajungă în preajma salonului. Îl privi încă o dată și îl rugă să aștepte câteva momente. Aceasta pătrunse în salonul unde se afla Olga. În cei câțiva pași făcuți, asistenta gândi că nu era singurul bărbat întâlnit în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
comentară întâlnirea acestui domn, proaspătul tată, cu soția sa: - Ai văzut, tu, n-a venit măcar cu o floare! - Era cuc și altă pasăre, cum ți-ai închipuit că l-ar fi dus mintea până la o florărie...!? Dialogul fetelor în halate albe se evaporă în câteva secunde, ele socotind că nu merită să-și piardă timpul cu astfel de preocupări. Totuși, nu ezitară să gândească, fiecare în sinea sa: Mare ți-e grădina, Doamne! * Victor, ajuns în cele din urmă acasă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
la alegerea cititorului, că și ăsta prea le vrea toate mură-n gură, ia să-l punem noi să colaboreze, domnule, să participe și el la efortul scriiturii, că așa se spune pe toate drumurile), scoate o cheie din buzunarul halatului (da, are un halat chinezesc plin de desene zodiacale, că amețești dacă vrei să le urmărești pe fiecare În parte; mai bine le las), o cheie atât de minusculă, că eu n-o pot vedea din unghiul În care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și ăsta prea le vrea toate mură-n gură, ia să-l punem noi să colaboreze, domnule, să participe și el la efortul scriiturii, că așa se spune pe toate drumurile), scoate o cheie din buzunarul halatului (da, are un halat chinezesc plin de desene zodiacale, că amețești dacă vrei să le urmărești pe fiecare În parte; mai bine le las), o cheie atât de minusculă, că eu n-o pot vedea din unghiul În care mă aflu, s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Întuneric pe coridor; abia am dibuit soneria, cineva mă pândește din umbră, o secundă, două, nu zice nimic, poate am greșit ușa: „Intră, monșer“. Mă trezesc În fața unui ins cu ochelari, ce părea sculat din somn de curând, Îmbrăcat În halat lejer de casă, deși e ora 14; un hol destul de Întunecos, el stă Încă pe loc, se uită la mine prin ochelarii groși, se uită dintr-o parte și din cealaltă, Îmi dă ocol cu multă scrupulozitate. Are un aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
atunci. Dezordinea din ființa ei. Părul Îi căzuse În șuvițe drepte și dizgrațioase și-i descoperea În unele locuri pielea capului. Ochii, necreionați, erau mai șterși, dar parcă mai ascunși În ființa ei și mai sinceri acum, când nu frapau. Halatul de-abia și-l Încheiase În grabă și, când mergea, i se dezgolea mereu un picior, destul de bine imaginat. Nu fusese niciodată frumoasă. Dar acum, când toată ființa ei exprima ceva, protestând prin toți porii, acum, Angela avea un aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
răscolit o rană. 2 ― Bine-ai venit, tinere, și să te simți la noi ca acasă! zise Miron Iuga, întrerupînd prezentarea ce o începuse Grigore și înăbușind răspunsul emfatic pe care Titu și-l pregătise încă din tren. Intr-un halat de casă, lung ca un caftan, bătrânul Iuga strânse bărbătește mâna tânărului Herdelea. Îl privi o clipă drept în ochi, parc-ar fi vrut să-l cântărească definitiv dintr-o dată. Avea niște ochi negri atât de pătrunzători, că-ți scormoneau
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]