4,292 matches
-
, comuna Călinești, județul Maramureș, datează de dinante de anul 1663, cu extindere în secolul XIX-lea. Are hramul „"Nașterea Maicii Domnului"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: MM-II-m-A-04539. Comuna Călinești se află la 23 km sud de Sighet, pe valea Cosăului. Are două biserici de lemn. Biserica din Călinești-Josani (Căeni) a fost
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: MM-II-m-A-04539. Comuna Călinești se află la 23 km sud de Sighet, pe valea Cosăului. Are două biserici de lemn. Biserica din Călinești-Josani (Căeni) a fost ridicată în 1663 și poartă hramul ,Nașterea Maicii Domnului”. Este construită din lemn de stejar și a fost lărgită în sec. XIX cu mai bine de 3 metri, înspre nord (se recunoaște operația și datorită faptului că adaosurile sunt din lemn de brad ceea ce conferă o
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Eftimie Luca, Episcop al Romanului și Hușilor, și Arhimandritul Mitrofor Teofil Pandele din Galați, înconjurați de protoiereul locului Vasile Hrestic și de un sobor de peste 40 de preoți, diaconi și mulțime mare de popor. Biserica are hramul "Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil", dar și "Sfinții Împărați Constantin și Elena". Pentru vrednicia sa, preotul Vasile Bostan a fost decorat cu cea mai înaltă distincție din Patriarhie: iconom stavrofor cu cruce patriarhală. Deasupra intrării în biserică se află o
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
poartă metalică. Aleea de la poartă la biserică este din beton și are 100 m lungime și 3 m lățime. De asemenea, există o alee betonată de la biserică la clădirea stăreției. De-a lungul aleilor sunt straturi cu flori. Biserica cu hramul Sf. Trei Ierarhi imită arhitectura Mănăstirii Dragomirna și a Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Biserica are formă de cruce, este acoperită cu tablă zincată și are pardoseală din mozaic venețian . Interiorul bisericii este compus din altar, naos, pronaos și
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
, județul Cluj, este considerată monument istoric și are hramul "Pogorârea Duhului Sfânt". Conform inscripției de la intrare, a fost ridicată în anul 1763. Pisania din altar surprinde și anul în care ea a fost pictată, 1768. Construită din lemn de brad pe tălpi de stejar, cu fundament de piatră și
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
vorbi aici de parohie. Pe la anul 1700, se pomenește de un număr de 14 familii de credincioși de religie ortodoxă, care abia la 1723, au reușit să-și clădească din bârne de brad, pe tălpi de stejar, o bisericuță cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”. Preot local nu aveau, ci erau deserviți de preoții din parohia vecină- Stolna. În turnul actualei bisericuțe, actlualmente monument istoric, se găsește un mic clopot inscripționat cu anul 1642, dând de înțeles că ar fi fost posibil
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
păstorit până la anul 1918, când a plecat la Someșul Cald, lăsând parohia fiului său, Ioan Stănescu care a păstorit pănă în 1962. Numărul credincioșilor crescând a fost nevoie de o biserică mai încăpătoare și a fost zidită din cărămidă cu hramul „Sfântul ierarh Nicolae” între anii 1931-1932. Între anii 1935-1936, biserica a fost pictată în tehnica tempera grasă de pictorii frați Profeta. Pe perioada scurtă 1962-1963, parohia a fost păstorită de preotul arhimandrit Coroiu Nichita, iar din 1963 până în 1972 de
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
, comuna Țaga, județul Cluj, datează din anul 1703. Are hramul „"Sfântul Dumitru"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Sfântul lăcaș cu hramul „Sfântul Dumitru” din satul Sântejude, comuna Țaga, a fost clădit în anul 1701 pe cheltuiala credincioșilor, după cum reiese din monografia județului Someș
Biserica de lemn din Sântejude () [Corola-website/Science/313991_a_315320]
-
, comuna Țaga, județul Cluj, datează din anul 1703. Are hramul „"Sfântul Dumitru"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Sfântul lăcaș cu hramul „Sfântul Dumitru” din satul Sântejude, comuna Țaga, a fost clădit în anul 1701 pe cheltuiala credincioșilor, după cum reiese din monografia județului Someș, scrisă de Kadar Iosef în anul 1895. Meșterul care a edificat construcția este necunoscut. Este clădită din lemn
Biserica de lemn din Sântejude () [Corola-website/Science/313991_a_315320]
-
, aflată în satul Nicula, comuna Fizeșu Gherlii, județul Cluj, a avut hramul "Adormirea Maicii Domnului" și a fost prima biserică a Mănăstirii Nicula. Din păcate această bisericuță a fost mistuită de flăcările unui incendiu devastator la 24 aprilie 1973. În anul 1602 a ars tot satul Nicula, inclusiv biserica, după care sătenii
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
, comuna Vad, județul Cluj, era construită spre sfârșitul secolului XVIII. Avea hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica a fost demolată în anul 1979, an în care a fost terminată noua biserică a satului. Biserica fusese construită, potrivit inscripției de pe prestol, în anul 1791. Avea pereții tencuiți, planul rectangular, cu altarul poligonal
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
care a contribuit și André Lecomte du Noüy. La Ștefănești, Argeș, localitate denumită în trecut Florica, familia Brătianu avea o moșie. Familia Brătianu i-a comandat, în 1898, lui Emile André Lecomte du Noüy să construiască aici o biserică, cu hramul "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul", biserică devenită necropolă de familie. Mormântul arhitectului Emile André Lecomte du Noüy este declarat monument istoric, fiind înregistrat cu . Se află în Curtea de Argeș, Str. Eroilor 36, în curtea bisericii Flămânzești.
André Lecomte du Noüy () [Corola-website/Science/314068_a_315397]
-
Cioplea), Sfântă Ana, Sfântă Elenă, Giurgiu, Popești-Leordeni), din cadrul Arhiepiscopiei romano-catolice de București. Parohia romano-catolică „Sfântă Cruce” nu are filiale. Parohia nu dispune de un cimitir propriu. În actuala biserică romano-catolică se celebrează liturghii în riț latin (romano-catolice) și bizantin (greco-catolice). Hramul bisericii romano-catolice „Sfântă Cruce”, este sărbătorit la 14 septembrie, data în care se celebrează „Înălțarea Sfintei Cruci”, atât în calendarul romano-catolic cât și în cel ortodox. Actuala casă parohiala,a bisericii este o construcție care a început în anul 1933
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
, județul Harghita a fost construită în 1828. Biserica are hramul „Sfinții Arhangheli” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI HR-II-m-A-12992. De la lăcașul anterior a rămas piatra de mormânt din 1778, a unui preot slujitor la prestolul său. Locul său a fost preluat de cel actual
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
negăsindu-i locul. Cam prin anii '50, Gheorghe Focșa, directorul de la Muzeul Satului, a adus-o în muzeu. Paula Popoiu, directorul general al Muzeului Satului, a declarat: Patriarh Daniel a spus: „Această biserică pe care o vom resfinți va purta hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir care a fost și ocrotitorul lui Dimitrie Gusti, fondatorul acestui muzeu.” La redeschiderea bisericii, conducerea muzeului a anunțat că intenționează s-o repună în circuit, să o sfințească și ocazional să se celebreze
Biserica de lemn din Turea () [Corola-website/Science/314118_a_315447]
-
, comuna Frata, județul Cluj, datează din anul 1765, an însemnat pe piciorul mesei altarului cu litere chirilice. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice, . Biserica de lemn a fost folosită neîntrerupt în cadrul slujbelor religioase din 1765 și până la mijlocul anului 2008, după care slujba religioasă se ține în noua biserică
Biserica de lemn din Berchieșu () [Corola-website/Science/314116_a_315445]
-
, comuna Frata, județul Cluj, datează din anul 1827, an însemnat pe ușiorii intrării. Are hramul „Coborârea Sfântului Spirit”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Apariția unei a doua parohii a românilor din Frata este legată de evenimentele politice externe ale începutului de veac 18. Se cunoaște contextul în care
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
este că biserica nouă s-a făcut în anul în care a ars cea veche sau cel târziu un an după aceea, deci biserica ortodoxă trecută la catolicism a ars probabil în anul 1826 sau 1827. În această biserică, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh, și-au făcut greco-catolicii slujbele până în 1948 și din 1992 încoace - cu precizarea că și între 1948 și 1992 s-a slujit în ea de către ortodocși. Biserica, puțin modificată azi, a fost construită în stil maramureșean, cu
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
Biserica de lemn cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Miroslovești, a fost construită în anul 1756. Această biserică de țară prezintă trăsăturile specifice stilului moldovenesc, distinse aici în cupola boltită peste navă și în absidele laterale. Biserica este cuprinsă în noua listă a monumentelor istorice sub
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
1987, p. 202, 367, 472). Troițele, din lemn sau din piatră, sunt nelipsite din curtea bisericilor maramureșene. În perimetrul bisericii din Budești (monument UNESCO) atrage atenția "o troiță de piatră, cu un Christ ruginit". În Ieud, la biserica din vale, (hramul "Nașterea Maicii Domnului", 1717) există o troiță deosebită, realizată (în 1935) de artistul Traian Bilțiu-Dăncuș. Cu timpul, meșterii locali au miniaturizat aceste monumente, conferindu-le rol de cruce funerară. Din a doua jumătate a secolului XX, semnificația primară a troițelor
Troiță maramureșeană () [Corola-website/Science/314167_a_315496]
-
, comuna Aghireșu, județul Cluj, datează din anul 1750. Are hramul „Învierea Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica „Învierea Domnului” din satul Dâncu a fost strămutată aici din Valea Drăganului și reclădită în acest sat în anul 1862. În această mică așezare, aparținătoare
Biserica de lemn din Dâncu () [Corola-website/Science/314267_a_315596]
-
valea Banului. Bisericile de lemn din Sârbi și Tusa se păstrează spre mărturie iar cele din Peceiu, Ban, Mal și Marin sunt cunoscute mai mult sau mai puțin din imagini de epocă sau descrieri. Toate aceste biserici purtau odată același hram, al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Biserica de lemn a fost ridicată în mijlocul satului, din lemne groase de stejar. Avea un plan dreptunghiular alungit, împărțit între tinda femeilor și biserica bărbaților. Fetzer a remarcat că altarul se încheia poligonal în
Biserica de lemn din Bănișor () [Corola-website/Science/314332_a_315661]
-
III-lea. În timp, elemente din zidăria ei au fost folosite la înălțarea altor edificii în orașul Galați, unele fiind folosite chiar la cetatea Brăilei. Cand, între anii 1643-1647, în timpul domniei lui Vasile Lupu, s-a construit "Biserică Precista", cu hramul Adormirea Maicii Domnului, cel mai vechi monument istoric din orașul Galați, s-a folosit piatră masivă și cărămidă din castrul român de la Tirighina - Bărboși. În prezent, pe promontoriul de la Tirighina - Bărboși se mai vede la suprafața solului doar colțul sud-estic
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]
-
mari de acest gen din România) care relatează numai data terminării construcției, nu și data începerii. Textul inscripției este următorul: ""Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, pan Ion Tăutul logofăt a început a zidi această casă (hram) întru numele celui între sfinți, părintelui nostru, arhierarhul și făcătorul de minuni Nicolae, în zilele binecredinciosului și de Hristos iubitorului Domn Io Ștefan Voievod; și s-a săvârșit în anul 7007, luna decembrie 6"". În partea dreaptă a chenarului se
Ioan Tăutu () [Corola-website/Science/313297_a_314626]
-
se utiliza în Moldova stilul de la 1 ianuarie, iar după această dată stilul bizantin de la 1 septembrie. Ca urmare, anul 7007 reprezintă anul 1499 și nu 1498. Faptul că biserica a fost sfințită abia la 6 decembrie 1499 (de ziua hramului) se datorează faptului că logofătul Ioan Tăutu a trimis cu solie în Polonia în anul 1497, fiind închis la Liov. Despre construcția acestei biserici vorbește și cronicarul Grigore Ureche în "Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de
Ioan Tăutu () [Corola-website/Science/313297_a_314626]