11,663 matches
-
tocmai acela de a identifica, în fiecare perioadă a epocii moderne (societate în curs de industrializare, societate a producției și consumului de masă, societate postindustrială a comunicării și serviciilor), ideile și convingerile care au stat la baza conducerii orașului. Trebuie identificate, în fiecare epocă, problemele care s-au impus ca provocări majore, trebuie relevate răspunsurile date, soluțiile aflate, metodele de conducere, incidențele practicilor de administrare asupra liantului social, atât din punctul de vedere al filosofiei sociale explicite sau implicite valorizate, cât
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al XIX-lea"55. Segmentarea acțiunii publice vizează neutralizarea forței conflictelor dintre patroni și muncitori, și aceasta în scopul fondării unei democrații reprezentative. Pentru republicani, nu exista o chestiune socială în jurul antagonismului capital/muncă, ci probleme sociale care se cereau identificate și rezolvate izolat, una după alta, în cea mai simplă descriere a lor, ceea ce le făcea mai ușor de rezolvat. Este vorba tocmai despre ceea ce indica Léon Gambetta în celebrul său discurs rostit la Havre în aprilie 1892, atunci când, respingând
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
atracție și respingere pe care o unitate economică le exercită asupra bunurilor și oamenilor în spațiul geometric și ansamblul forțelor de atracție și de respingere care se exercită asupra ei înseși"97. Pentru a evita empirismul și împrăștierea subvențiilor trebuiau identificate investițiile rodnice. Ambiția de a raționaliza creșterea economică se baza pe descoperirea potrivit căreia implantările industriale depind de resursele oferite de mediul urban. Este posibil, după cum notează Olivier Guichard, "să ne bazăm pe ipoteza verosimilă că urbanizarea într-o țară
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbane". Alegerea polilor de dezvoltare s-a bazat pe o serie de studii întreprinse pe cheltuiala Ministerului Construcțiilor; la începutul anilor 1960, lucrările vizând ierarhia urbană pe care urma să se sprijine organizarea regională a Franței se înmulțeau 101. Erau identificate principalele orașe atractive și se încerca delimitarea influenței lor. În ciuda unor analize ale diferitelor date, clasamentele orașelor făcute de aceste studii erau foarte apropiate. Fiecare oraș era caracterizat prin nivelul serviciilor pe care le oferea. Ierarhiei serviciilor oferite îi corespundea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care pot fi verificate, iar baza cunoașterii trebuie să fie empirică, nu logică, abstractă. Funcția cercetătorului era de a separa faptele obiective și observabile de interpretările confuze și subiective ale oamenilor obișnuiți. Rezultatele științifice erau considerate valide numai în măsura în care corelațiile identificate permiteau predicțiile (Purcell, 1973, 10-22). Între 1913 și 1919, John Watson publică principalele lucrări care ancorează adânc cercetarea psihologică în empirism, subliniind că scopul psihologiei este obiectivitatea totală. Watson îi îndemna pe psihologi să abandoneze metoda introspecției, conceptul interioritate, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
o specializare sociospațială a structurilor periurbane. Oamenii nu se mai mulțumesc să cumpere o casă particulară în marile suburbii, ci doresc să cumpere și un spațiu înconjurător. Acest spațiu e definit de mai multe variabile, în funcție de familie, putând fi totuși identificate anumite trăsături structurale: prezența unei zone cu verdeață, calitatea peisajului, posibilitatea de acces cu mașina și apropierea de centru sau de principalii poli ai locurilor de muncă. Spațiul înconjurător este, de asemenea, evaluat pe baza caracteristicilor populației învecinate și a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
elementele de schimbare promovate prin reforma educației sau nevoile profesionale ale indivizilor, autorul consideră că un proiect de formare trebuie să conțină câteva elemente obligatorii: a) Motivația pentru care a fost elaborat, pornindu-se de la analiza nevoilor de formare anterior identificate, precizându-se în același timp și metodele prin care s-a realizat colectarea informațiilor; b) Titlul programului derivat din proiect; c) Plasarea în timp și durata proiectului/programului de formare; d) Scopurile proiectului, formulate în termenii competențelor ce vor fi
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
scopurilor, trebuie luat, obligatoriu, în calcul. Din acest motiv, se impune stabilirea unor etape intermediare (nu mai mici de 1 an). d) Precizarea rezultatelor așteptate este importantă pentru asigurarea efectivității ofertei educaționale, nivelul la care aceasta vine în întâmpinarea nevoilor identificate. Ele servesc ca indicatori generali de performanță, atât la nivel calitativ, cât și cantitativ. 5. Stabilirea programelor de dezvoltare, ce includ un sistem coerent de activități și acțiuni necesare îndeplinirii scopurilor proiectului. În funcție de opțiunea strategică la care ne oprim, vorbim
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ne ajute să nu înțelegem nimic". Iată o frază care etichetează interesant spiritul vremii: Bătea peste toate vântul schimbării și venise vremea lectorului modern, care nu mai citește niciun rând. Mensonge e o distopie a criticii literare. Niciodată auzit, văzut, identificat, Mensonge este un mister. N-a scris nimic, dar cartea lui a fost publicată și s-a epuizat. El e autorul care se neagă pe sine: visul secret al deconstructivismului devine realitate. Bradbury se mulțumește să comenteze: A avut un
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
din narațiune și reversul ei, amestecul poeziei cu proza, sau, mai bine zis, la apariția poetului Desperado. Intenția ascunsă a poeziei lui este să găsească modul de a comunica tema esențială pentru el, aceea a singurătății celui ce îmbătrânește. Târziu identificată, tema nu apucă să îl bântuie mult timp. Un singur volum, ultimul, dezvăluie disperarea ei neputincioasă. Cuvintele nu pot îmblânzi poemele dureroase ale acestui poet care nu se poate împăca nici cu el însuși, nici cu poezia lui, poet al
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
au încetat să caute limitele de demarcare dintre normalitatea și anormalitatea comportamentului sexual uman, să-l suspecteze pe copil de perversitate. Doar din rațiuni evlaice de această amenințare nu sunt suspectate și animalele, deși originile acestui inconștient pot fi deopotrivă identificate și în comportamentul animalelor, la fel cum la animale au putut fi reproduse cele mai importante manifestări nevrotice de la oameni. 5.2. Consolidarea și diferențierea psihanalizei Psihanaliza propusă de Freud corespundea unei perspective investigative atractive și interesante, dar care, asemenea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a acelora la care ei înșiși le transmite media că vor să se gândească" (Chaffe și Metzger, 2001, p. 375). Acest articol a atras însă în mică măsură atenția cercetătorilor din domeniu, fără ca altcineva să dezvolte noua direcție de studiu identificată. În continuare, zona cercetărilor dedicate teoriei agenda setting rămâne dominată de abordarea clasică a autorilor Maxwell McCombs și Donald Shaw, cei care au lansat și testat în 1972 conceptul de agenda setting. Cu toate acestea, apariția noilor zone de interes
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
12. În cazul cadrajului "conflict intruziv necivilizat", predictorii semnificativi pentru încrederea politică sunt eficacitatea (încrederea în capacitatea de a înțelege și de a interveni în politică), introversia și cunoștințele politice, în această ordine a intensității influenței. Cu alte cuvinte, corelațiile identificate sunt următoarele: 1) cu cât indivizii cred că înțeleg politica și că se pot implica politic, cu atât au mai multă încredere în politică; 2) cu cât indivizii sunt mai extroverți, cu atât au mai multă încredere în politică; 3
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
deși pot fi neintenționate bazându-se pe o simplă rutină profesională -, au consecințe vizibile asupra opiniilor și comportamentelor politice. Chiar dacă eșantionul folosit în cadrul cercetării a fost alcătuit din studenți, datele obținute neputând fi deci extrapolate la nivelul întregii populații, corelațiile identificate clarifică raporturile dintre informația conflictuală și atitudinile și comportamentele politice. O altă corelație semnificativă este aceea dintre atitudinile și comportamentele politice și emoțiile suscitate de cadrajele axate pe conflicte. Datele obținute au indicat rolul de mediator pe care îl joacă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în științele comunicării. Comparativ cu alte segmente ale populației, tinerii sunt mai puțin dispuși să aibă inițiative politice (Norris, 2003), nefiind, în general, interesați de politică 3 (Mindich, 2005; Patterson, 2007). Revenind la premisele cercetării, obsevăm că, dincolo de ierarhia efectelor identificate (mari în cazul încrederii politice, modeste în cazul cinismului și inexistente în cazul activismului politic), modul în care sunt prezentate conflictele face o diferență semnificativă în privința efectelor. Ipoteza de bază a studiului de față se confirmă deci, datele empirice susținând
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
a universului; 7) cade sub anumite limite cantitative și calitative esențiale pentru identitatea sa; 8) are sau se poate crede că are un început la un anumit timp și un sfârșit la un anumit timp; 9) poate fi definit sau identificat ca individ doar empiric și doar de alți individuali; 10) este "bun" doar pentru anumite scopuri legitime 399. În cazul perfecțiunii (elementul central al reconstrucției neoclasice a argumentului ontologic) și urmărind aceeași linie de argumentare, Hartshorne extrage următoarele idei: 1
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
invalida. Apoi, plecând de la ideea că orice numepropriu reprezintă o descripție deghizată, Russell înlocuiește numele "Dumnezeu" cu o descripție de genul celei folosite de Anselm: "acel ceva față de care altceva mai mare nu poate fi conceput". Potrivit teoriei descripțiilor, trebuie identificată o funcție propozițională care să înlocuiască această descripție, și în care există să apară drept cuantificator existențial. Frege și Russell au preluat și au criticat, continuându-l pe Kant, argumentul pe care Amselm îl prezintă în capitolul II din Proslogion
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o simptomatologie sugestivă pentru o boală hepatică [12]. Singura posibilitate de a evita erorile o reprezintă trialurile clinice randomizate [11]. CHC se califică pentru programele de screening și supraveghere îndeplinind toate condițiile cerute:boala este frecventă;populația cu risc este identificată, ciroza reprezentând factorul de risc major;boala are o evoluție subclinică lungă;tratamentul CHC în formele precoce și asimptomatice conferă un avantaj evident de supraviețuire, față de boala simptomatică;se apreciază că la peste 80% dintre tumorile diagnosticate în faza simptomatică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
33], dar scorurile predictive tind să includă și modificările morfologice [34] sau alți parametri [35]. Stratificarea pacienților în clase de risc pentru CHC ar permite o mai bună prioritizare în procesul de supraveghere, în funcție de scorurile predictive. În același timp, trebuie identificate cirozele avansate, clasa Child-Pugh C, în care măsurile curative nu sunt posibile și care nu trebuie incluse în procedurile de supraveghere [36, 37]. Infecțiile cronice B și C fără ciroză Studiile epidemiologice semnalează că până la 40% dintre pacienții cu infecția
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
toți cromozomii și testarea pe un lot de familii a tuturor acestora. Demonstrarea linkage-ului unor alele ale unui anumit microsatelit cu boala indică că în regiunea respectivă a cromozomului implicat se află un locus/genă de asociere cu boala. Regiunea identificată va fi ulterior restrânsă prin introducerea în analiză a mai multor microsateliți la intervale mai mici în zona de asociere, până când aceasta va putea fi localizată cu anumită precizie. Ulterior se trece la studiul genelor candidate din zona respectivă. În
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
o practică discursivă, legată de o practică intersemiotică, integrînd manifestări lingvistice, picturale, muzicale etc. Se postulează astfel scheme de corespondență între domenii diferite de manifestare ale spiritului uman, într-o dialectică regăsire a unei unități fragmentate de exigențele analizei. Principiile identificate mai sus se regăsesc, implicit sau explicit, în volumul Analyser les textes de communication, al cărui scop este declarat didactic; este vorba, însă, de o didactică a lingvisticii orientate către anumite categorii de public pentru care nu studiul limbii reprezintă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
se referă la întreprinderea Moulinex. Acest "ei" colectiv nu se utilizează decît la masculin plural și desemnează o colectivitate, o pluralitate considerată în globalitatea sa și constituită din indivizi nedeterminați. Colectivitatea astfel desemnată de "ei" este întotdeauna un grup bine identificat (aici șefii de la Moulinex) și niciodată totalitatea genului uman, ca în "Ești fără griji cînd ai douăzeci de ani". Co-enunțiatorul este cel care trebuie să identifice referentul său, cu ajutorul contextului. Oricum, el nu poate să facă referire decît la ființe
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
subliniez necesitatea prezentării consumului de droguri la adolescență din perspectivă clinică, socio-psihologică, nu doar morală, fiindcă dependența de drog e și o boală, nu doar o "devianță", iar fenomenul nu trebuie abordat doar din perspectivă catastrofistă, dar nici banalizat. Trebuie identificată cu precizie natura consumului, motivația consumatorului, modalitatea de exercitare a autorității parentale, a autorității medicilor și a altor specialiști. Educația adolescenților devine în acest context crucială, deoarece adolescența este intervalul în care copilul devine adult, un membru al societății. Utilizând
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de funcționare socială, marginalizarea de către grupul de egali încă din primele etape ale vieții școlare. Accesul facil la droguri sau credința că drogurile nu sunt dăunătoare influențează numărul tinerilor care încep să consume droguri. Între factorii protectivi (cei mai adesea identificați) regăsim: legături puternice în cadrul familiei, reguli clare și ferme impuse de către părinți, implicarea părinților în viața copiilor lor, rezultate bune la școală. Factori care determină consumul de droguri, după Health Promotion Agency (2002) sunt prezentați în figura 8. Figura 8
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
comunitate. Factorii de risc includ stresul, normalizarea și experiențele legate de consumul de substanțe iar factorii protectivi sunt atașamentul, abilitățile și resursele. Spooner, C., Hall, W., și Lynskey, M. (2001) găsesc că acest model are limite în sensul că factorii identificați nu sunt strict asociați cu factorii de risc și de protecție. Programul Organizației Mondiale referitor la Abuzul de Substanțe a modificat acest model incluzând efectele substanțelor, răspunsul indivizilor la consumul de substanțe precum și variabile legate de mediul social și cultural
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]