3,066 matches
-
au arătat interesați de relaționarea conceptului de sine cu stima de sine, de diferențele dintre modalitățile complexe și simple de organizare a cunoașterii de sine, și de legăturile dintre aceste principii organizatorice și procesarea informației. Paradigma "Neo-Eriksoniană" a "status-ului identitar" a apărut la sfârșitul secolului XX, în special în urma eforturilor lui James Marcia. Această paradigmă se focusează pe conceptele gemene de "explorare" și de "asumare". Ideea centrală este că sensul identității oricărui individ este determinat într-o mare măsură de
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
justifice sau să valorizeze anumite alegeri ocupaționale este implicată, pe lângă satisfacția de la locul de muncă și calitatea generală a vieții, și nevoia de a găsi mijloacele pentru a-și croi o identitate cu care individul să poată trăi. Centralitatea problematicii identitare în existența socială din zilele noastre este accentuată și de schimbările sau de transformările identitare. Acestea se pot produce la niveluri foarte diferite ale vieții sociale, de la schimbări radicale ale carierei la transformări ale identității de gen și la mutații
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
și calitatea generală a vieții, și nevoia de a găsi mijloacele pentru a-și croi o identitate cu care individul să poată trăi. Centralitatea problematicii identitare în existența socială din zilele noastre este accentuată și de schimbările sau de transformările identitare. Acestea se pot produce la niveluri foarte diferite ale vieții sociale, de la schimbări radicale ale carierei la transformări ale identității de gen și la mutații ale identității naționale.
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
apare la Bucuresci, odată pe septemana".) A fost înființat la București de Iuliu Barasch și de evreul francez Armând Levy, militând pentru emanciparea evreilor din România și pentru drepturi egale cu ale românilor. Publicația a apărut pe fondul deșteptării sentimentului identitar al evreilor din imperiile vremii, care visau la întemeierea unui stat național. De aceea, impulsul fondării publicației a fost dat și de cercurile evreiești din străinătate care sprijineau mișcarea de emancipare. Armând Lévy, care s-a aflat la București în
Israelitul român () [Corola-website/Science/327947_a_329276]
-
formă de X. Numele său provine de la forma Crucii care a fost utilizată, potrivit tradiției, la torturarea și uciderea Sfântului Andrei. Acest simbol a fost utilizat de numeroase țări europene. este prezentă în cultura europeană, în arta relgioasă, în simbolistica identitară a unor țări, regiuni sau forțe politice, în viața practică. Potrivit Evangheliei (Matei.10,2), Andrei a fost primul apostol chemat de Isus Hristos. După Pogorârea Sfântului Spirit, prin tragere la sorți, Apostolului Andrei i-a revenit Scythia, pentru convertirea locuitorilor
Crucea Sfântului Andrei () [Corola-website/Science/327199_a_328528]
-
Culmea Preluca. Întinderea ei este controversată, uneori fiind identificată cu Jugul Intracarpatic. În legătură cu caracterul fizico-geografic al acestei regiuni, există controverse legate fie de apartenența la una sau cealaltă dintre unitățile majore de orogen carpatic (orientală sau occidentală), sau de caracterul identitar propriu. În stadiul actual există teorii principale:
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
executiv al International PEN, al Academiei Americane de Arte și Litere, a Royal Society of Literature, a Consiliului pentru Relații Externe, fiind totodată și un membru activ al Societății Americane de Filosofie. Complexitatea istoriei personale a lui Edward Said, amalgamul identitar al acestuia, precum și lipsa sentimentului de apartenență la o singură comunitate, reprezintă, după cum chiar el spune, "“atât o formă de libertate cât și o nenorocire”". Prima carte publicată de Said, "Joseph Conrad and the Fiction of Autobiography" (1966) reprezintă o
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
Încă din perioada interbelică, Albania se caracteriza printr-o criză economică și identitară în contextul în care exista o preocupare pentru construirea unei națiuni-stat și un conflict puternic cu Italia. Din punct de vedere religios, existau mișcări secularizante în toată Europa, din care Albania făcea parte formal. În aceste condiții, se impunea ca
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
Itinerar sociolingvistic" de acad. Silviu Berejan (Chișinău, 2007, 240 p.); Anatol Ciobanu, "Reflecții lingvistice" (Chișinău, 2009, 340 p.); Nicolae Corlăteanu, "Testament. Cred în izbânda limbii române. Studii. Comunicări. Memorii" (Chișinău, 2010, 256 p.) etc. De curând a lansat proiectul „Efigii identitare românești” care își propune prin intermediul unor reprezentanți notorii ai lingvisticii și literaturii naționale să ofere o imagine clară și argumentată a reperelor identitare fundamentale ale românilor basarabeni, perseverând asupra cauzelor ce au condus la degradarea limbii române, la erodarea conștiinței
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
izbânda limbii române. Studii. Comunicări. Memorii" (Chișinău, 2010, 256 p.) etc. De curând a lansat proiectul „Efigii identitare românești” care își propune prin intermediul unor reprezentanți notorii ai lingvisticii și literaturii naționale să ofere o imagine clară și argumentată a reperelor identitare fundamentale ale românilor basarabeni, perseverând asupra cauzelor ce au condus la degradarea limbii române, la erodarea conștiinței naționale a românilor din stânga Prutului. Lucrările editate în cadrul acestui proiect includ articole de polemică, studii, comunicări, dialoguri, abordând denumirea corectă a limbii vorbite
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
lingvistice în Republica Moldova și de la declararea independenței și suveranității R. Moldova, textele incluse în volume oferă publicului larg șansa de a se iniția, în baza unui bogat material factologic, în anevoioasa problemă de renaștere națională și de reanimare a conștiinței identitare etnice și lingvistice a basarabenilor. La revista „Limba Română” a lansat mai multe proiecte culturale, finalizate cu editarea unor numere speciale care au avut un impact direct asupra cunoașterii fenomenelor culturale și sociale de pe cele două maluri ale Prutului ("Limba
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
analiză din partea decidenților occidentali, care confundă identitatea ci-vi-lizațională a Occidentului cu interesele eco-nomice, strategice, instituționale." În cartea sa “"Complexul occidental.Mic tratat de deculpabilizare"” el definește acest complex occidental: “E vorba de o boală colectivă, de un proces de autoscufundare identitară fondat pe postulatul că civilizația noastră este cea mai rea dintre toate. Pentru ca niciodată să nu se mai reproducă tragediile trecutului, noi ar trebui să ne rușinăm de Istoria noastră, apoi să ne ștergem rădăcinile “vinovate” pentru a ispăși greșelile
Alexandre del Valle () [Corola-website/Science/335514_a_336843]
-
almohazi. Cei care s-au convertit au fost forțați să poate hainele specifice de vreme ce nu erau priviți ca niște adepți de încredere a noii lor religii. Spre sfârșitul dinastiei almohade, evreii s-au întors fără rețineri la practicarea cultului lor identitar. Totuși, creștinismul din nordul Africii nu a reușit să supraviețuiască persecuțiilor almohade. Universitățile almohade au continuat știința scriitorilor greci și romani, în timp ce personalitățile contemporane îi includeau pe Averoes și pe filozoful evreu, Maimonide. În termenii jursiprudenței musulmane, statul a recunoscut
Dinastia Almohadă () [Corola-website/Science/331939_a_333268]
-
Crișana fac parte din familia de biserici de lemn românești. În Crișana, se mai păstrează aproximativ 100 de biserici de lemn, dominând patrimoniul cultural și istoric imobil al românilor din această parte a României. Bisericile de lemn au o valoare identitară inegalabilă și inestimabilă pentru românii crișeni. După primul război mondial și unirea Transilvaniei cu România, studiul bisericilor de lemn din Transilvania a fost relansat de Coriolan Petranu, cel mai ambițios și bătăios cercetător din perioada interbelică. El a evaluat perioada
Biserici de lemn din Crișana () [Corola-website/Science/330517_a_331846]
-
și întâlnim astăzi că fiind naționalismul arabic. Figura cea mai carismatică care și-a propus readucerea la viață a spiritului naționalist în cadrul țărilor musulmane a fost cea a lui Gamal Eddin al-Afgani, care a patentat în Egipt un nou model identitar, o structura de tip federalist ce avea că scop încheierea tuturor conflictelor de tip religios sau național ce își trăgeau esența din afirmarea identității arabe, persane, indiene sau din separarea sunnită-șiită. O altă figura reprezentativă a acestui curent este cea
Naționalism arab () [Corola-website/Science/331049_a_332378]
-
Arabe pe care o considerau un organism bazat pe idei cu caracter etnic, nu religios. Se consideră că pentru asigurarea unității arabe trebuie instaurat califatul ca structura esențială pentru aceasta. Ea însă va fi înlocuită de un model statal și identitar precum cel instaurat în Siria de către partidul Ba’t. Abd-al Naser și direcția panarabă din Egipt au alimentat vigoarea ideii de unitate în țările arabe. Influența acestuia asupra modelului pan-arabist a fost una profundă. Punând prin negocieri capăt unei
Naționalism arab () [Corola-website/Science/331049_a_332378]
-
urban din arealul sudic al regiunii să fie mult fragmentat. Includerea acestui areal împreună cu porțiuni semnificative din ceea ce se înțelegea la acea vreme prin Moldova (interbelică) în Regiunea Suceava (altă structură de tip macroteritorial) în 1950, a estompat mult specificul identitar bucovinean și a produs schimbări profunde la nivelul relațiilor funcționale dintre așezările umane, orașele Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc și Fălticeni stabilizându-se la un nivel ierarhic inferior față de Suceava. Estompată ușor în perioada 1918-1944, apartenența la aria culturală central-europeană - pe fondul
Moldova Occidentală () [Corola-website/Science/334184_a_335513]
-
Să Regina, Alteța Să Regală Principesa Margareta și cu mine ne aflăm aici nu pentru că Sorin Dumitrescu este un maestru al zilelor noastre, ori pentru ca ultimă să expoziție este o construcție artistică puternică. Suntem aici fiindcă strigatul pictorului are înțeles identitar. Așa cum Casă Regală este expresia biologică și ctitorul statului român, tot așa lucrări artistice și religioase precum cea de față sunt pietre la temelia statalității românești de astăzi. Palatul acesta brâncovenesc este expresia adevărului rostit de Sorin Dumitrescu, potrivit căruia
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
căruia dărăpănătura nu este totuna cu ruină. Identitatea și statalitatea românească au verificat acest adevăr în istoria modernă și contemporană tot atât de mult precum cultură sau artă noastră. Palatul de la Mogoșoaia, împodobit cu operele pictorului român, folosește pentru ocazie drept labirint identitar: foișorul găzduiește Coloana, cuhnia expune Ruină, lapidarium-ul arată Pasul, iar etajele palatului sunt spațiile Bisericii. Călătorul Sorin Dumitrescu are un cufăr, pe etichetă căruia scrie identitate națională. Deschizându-l, afli că timp de 23 de ani, pictorul a adunat
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
Mihai, la început de mileniu III, nu este altceva decât continuatoarea acestei construcții umile și înflăcărate a pogorârii. A pogorârii statalității peste România sovietizata și apoi sofitelizată. Dacă ne întâlnim astăzi, societatea civilă și regalitatea, printre coloanele Marthei Bibescu, cărămizile identitare ale Principelui Brâncoveanu, leșurile în bronz ale comunismului și tresăririle bizantine ale lui Sorin Dumitrescu, este pentru că dărăpănătura nu înseamnă ruină, pentru că inteligență nu înlocuiește înțelepciunea, pentru că politica nu substituie statalitatea, pentru că meșteșugul nu ia locul viziunii, pentru că temerarii nu
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
primea români la Versoix înainte de 1989 și, la plecare, le repara și mașina. Demersul lui Sorin Dumitrescu ne reamintește că puterea nu aparține celor care împart lumea în dușmani și sclavi. Coloana, pas, Biserica și chip. Ruină născătoare de înțeles identitar. Înălțarea cu umilință și crez a unei pogorâri. Aceasta nu este pictură, domnule Dumitrescu. Aceasta este regalitatea României. Radu, Principe al României Care sunt întrebările lui Sorin Dumitrescu? Toate decurg dintr-una singură: Cum poate cineva să fie pictor creștin
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
care se prostituau erau femei de toate vârstele și bărbați tineri, în timp ce clientela acestora era una predominant masculină. Trebuie menționat că societatea greacă antică accepta bărbaților orice tip de legătură, fie heterosexuală fie homosexuală, fără a face însă o distincție identitară, în timp ce femeilor le era interzisă orice fel de legătură extraconjugală. Pentru a înțelege concepțiile despre viața sexuală a grecilor antici trebuie avute în vedere că spiritul și practica normelor sociale din Grecia acelei perioade erau sensibil diferite de cele din
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
acelei perioade erau sensibil diferite de cele din prezent: grecii antici nu făceau o distincție clară între comportamentul heterosexual și homosexual, și în tot cazul nu în sensul celei din zilele noastre. Spre deosebire de prezent, ei practicau „o bisexualitate fără implicații identitare”. Pentru ei nu existau două tipuri de dorințe, una heterosexuală și una homosexuală, singura atracție o constituia „frumusețea unei persoane, indiferent de sexul acesteia”. Grecii nu interpretau raporturile dintre două persoane după natura lor sexuală ci prin prisma raporturilor de
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
și a dificultăților întâmpinate atunci când au fost nevoiți să se stabilească într-un loc nou. Copilărind în Statele Unite, aceasta a experimentat pe propria piele ce înseamnă să fii refugiat, o “minoritate între minorități”, fiind martora violențelor interetnice și a problemelor identitare cu care se confrunta populația diversă din Brooklyn. s-a simțit adesea marginalizată datorită identității sale etnice și religioase, găsind un refugiu în lectură și scriere. Acesata mărturisește că obișnuia să discute cu copiii din cartier și să asculte poveștile
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
teamă insuflat acestora cu multe ocazii de-a lungul istoriei. Cu toate acestea, Hammad își exprimă identitatea etnică și religioasă în toate operele sale, considerând că poezia reprezintă o punte care îi permite să facă legătura între toate aceste constructe identitare. "Born Palestinian, Born Black" este prima carte publicată de Suheir Hammad la vremea când avea 22 de ani. Aceasta își descrie experiențele de viață, titlul cărții dorindu-se a fi un mesaj pozitiv, care vizează capacitarea comunității de culoare din
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]