3,043 matches
-
unitate spirituală și politică a neamului românesc. Reorientarea antinaționalistă antrenată de comunismul incipient a lovit serios în ideea de unitate națională, urmărind să o relege în dosul idealului unității de clasă a proletariatului român. Am arătat mai devreme cum categorizările identitare nu s-au mai făcut după criteriile verticale ale etniei, ci în funcție de criteriile orizontale ale liniilor de separație clasială. În acord cu această răsturnare, ideea de unitate a fost la rându-i orizontalizată. Unitatea națională, creând frontiere verticale între grupuri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
țarii, de a apară cu orice sacrificiu cuceririle revoluționare ale poporului, independența și suveranitatea patriei" (1978, art. 12, lit. d). Cu toate că nu este definit pe criterii etnice, autoritățile statale propagă un naționalism socialist impregnat chiar cu o tematică sacrificială. Contorsiunea identitară de la antinaționalismul din prima fază a comunismului stalinist la asumarea ideii naționale în comunismul ceaușist va fi examinată în secțiunea care urmează, dedicată acestui subiect. 3.5.3. Concepția despre naționalitate Maturizarea sistemului socialist în România a consacrat mariajul "contra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
matur a dus de la "suprimarea la reafirmarea valorilor naționale" (Verdery, 1991, p. 98). După cum punctează și cercetătoarea americană, "ideia națională" pentru care O. Goga și-a confesat crezul fanatic a fost recuperată și prelucrată ca "simbol suprem" (master symbol). Retorica identitară s-a reconfigurat în jurul ideii de Națiune, aceasta din urmă recâștigându-și locul central pe care l-a avut începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea în conștiința de sine a românilor (Verdery, 1991, p. 122). Documentul programatic care revelă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
matur ideea națională este complet revizuită. Acum, Partidul recunoaște că "națiunea și statul național au jucat un rol de mare însemnătate" în istoria românilor. Privită prin noua optică ale cărei lentile au fost reșlefuite ideologic, ideea națională apare ca vector identitar în orizontul socialist, ceea ce face ca "întărirea națiunii" și a independenței naționale să constituie "o necesitate legică, obiectivă" (Programul PCR, 1975, p. 145). "Patria socialistă" este reformatată pentru a deveni "națiunea socialistă". Această transformare este semnificativă pentru ilustrarea naționalizării socialismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deveni "națiunea socialistă". Această transformare este semnificativă pentru ilustrarea naționalizării socialismului românesc. În primele două decenii postbelice, noțiunea de "patrie proletară" a luat locul celei de "națiune română", în același timp în care patriotismul sovietic substituia naționalismul etnic ca doctrină identitară. În tot acest timp, cuvântul "naționalism" a fost anatemizat ca blasfemie politică, iar cuvântul "națiune" a fost scos din uzul discursiv. Programul... validează tripla reabilitare semantică, ideologică și discursivă a națiunii. Fuziunea celor două principii totalizante și deopotrivă antinomice, naționalismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și dăunător" (p. 147). Turnura naționalistă pe care a luat-o comunismul matur a ocolit totuși formula etnică a românismului. Programul... condamnă deopotrivă "naționalismul îngust", șovin, cât și "cosmopolitismul" antinațional, optând pentru formula națiunii proletare în detrimentul națiunii etnice. Noua concepție identitară promovată de autoritățile statale reclama o dublă loialitate din partea cetățenilor, atât față de idealul național, cât și față de cel socialist. În anii săi de maturitate politică, regimul comunist pretinde astfel o solidaritate duală, ipostaziată atât în identificarea cu aspirațiile naționale cât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
supradimensionarea realizărilor istorice ale poporului român; iii) caracterul său aniversativ, conferit de patosul celebrativ și istoria festivistă. Unitatea. Faza internaționalismului proletar și a patriotismului socialist destrămase mitologema unității naționale, acoperind locul lăsat liber de dispariția acestei structuri mitoistorice a conștiinței identitare românești cu ideea coeziunii proletare, a solidarității de clasă și a unității sindicale patronate de Partidul Comunist Român. Definitivarea tranziției de la socialismul antinaționalist către național-comunism a presupus restitutio in integrum a principiului naționalist. Drept consecință, ideea unității naționale a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
FSN, susținătorii anticomunismului au continuat să rămână în stradă trei săptămâni după sfârșitul alegerilor. Definiți drept "golani" de către Ion Iliescu, pe care protestatarii îl vedeau ca întruchiparea umană a neocomunismului, termen pe care aceștia l-au îmbrățișat ca etichetă nominală identitară, contestatarii au adoptat Proclamația de la Timișoara, al cărei punct 8 interzicea candidatura foștilor activiști de partid și ofițeri ai Securității pentru primele trei legislaturi consecutive. Protestele au fost în cele din urmă reprimate prin cea de-a treia mineriadă, cea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Atrasă din ce în ce mai tentant în siajul UE, care a ademenit elita politică românească cu fonduri uriașe, guvernarea s-a înscris și mai ferm pe cursul integrării europene, în ciuda pedegree-ului comunist al elitelor postcomuniste ale politicii românești. Reșapându-și imaginea publică și profilul identitar după modelul partidelor social-democrate occidentale, PDSR devine PSD (Partidul Social Democrat) în iulie 2001. Al treilea mandat prezindențial al lui Ion Iliescu, în care guvernarea i-a revenit lui Adrian Năstase, a inaugurat perioada în care noua oligarhie socio-economică crescută
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În schimb, jumătatea naționalistă nu doar că a fost conservată in integrum, ci a fost chiar supralicitată compensativ. Art. 3 al. 1 din Legea din 1995 fixează printre scopurile supremele ale învățământului rolul său în "păstrarea identității naționale"25. Funcția identitară la care este chemată educația se înfăptuiește prin asigurarea "cultivării dragostei față de țară, față de trecutul istoric și de tradițiile poporului român" (art. 4, al. 2). Loialitatea națională și devoțiunea colectivă față de trecutul național sunt create prin intermediul celor trei "materii nucleare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Formularea, destul de criptică, trebuie operaționalizată pentru a deveni inteligibilă: prin "cronotop" se înțelege relația dintre timp ("chronos") și spațiu ("topos"); iar în filosofia herderiană, sufletul popoarelor este exprimat plenar în limba poporului respectiv, care este marca distinctivă și garantul său identitar. Istoria românilor și Geografia României asigură cronotopia (fundalul spațio-temporal) în care evoluează spiritul național, exprimat în Limba și literatura română. Deși garantează posibilitatea minorităților naționale de a beneficia de învățământ în limba maternă (art. 8, al. 2), legea din 1995
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tradiția literaturii didactice prin discursul său novator și deliberat provocator, nu mai putem vorbi despre o ariergardă a discursului didactic în care se condensează consensul societal asupra trecutului. 3.6.3. Concepția despre naționalitate: resurgența și decadența etnicității ca marker identitar Doctrina pură a comunismului nu poate fi decât antinaționalistă. Am văzut cum, încă din Manifestul Partidului Comunist, Marx și Engels au făcut o concesie tactică ideii naționale, ca proptea utilă și necesară în construcția comunismului, care va fi abandonată după ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
recrudescență. Prima parte a postcomunismului românesc (1989-2000) a fost marcată de o revenire în forță a discursului naționalist specific perioadei interbelice, în care identitatea națională se articula la conjuncția dintre românism etnic și ortodoxism spiritual. Resurgența naționalismului etnic-ortodoxist în conștiința identitară românească este relevată pe multiple dimensiuni. Pe plan publicistic, cel al producției culturale, anii nouăzeci au cunoscut o explozie bibliografică fără precedent. Dispariția cenzurii de stat a deschis porțile pentru reeditarea lucrărilor canonice ale intelectualității interbelice. Numeroasele Cursuri universitare ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este că literatura religioasă a cunoscut o creștere spectaculară în noul climat spiritual configurat în urma prăbușirii ateismului oficial de stat promovat de autoritățile comuniste. Totodată, Biserica Ortodoxă Română, odată emancipată din chingile controlului partinic, s-a redefinit pe vechile coordonate identitare și doctrinare ale românismului ortodoxist. În timpul regimului comunist, ca reacție defensivă la politica de ateizare promovată de noile autorități statale ostile bisericii ca instituție socială și religiei ca Weltanschauung și praxis liturgic, BOR și-a revizuit doctrina și misiunea socială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
35). Etnicizarea statului și identitatea român-ortodox asigură "naționalismului ortodox" propovăduit de BOR un indubitabil caracter exclusivist etnico-spiritual. Revendicând rolul oficial de biserică națională a românilor, BOR a contribuit asiduu, în concert cu alte forțe politice și culturale, la etnicizarea discursului identitar românesc prin promovarea unei versiuni ortodoxiste a naționalismului etnic. Pe plan politic, legionarismul interbelic românesc s-a reîncarnat într-o serie de organizații și partide politice fundamentate doctrinar pe naționalismul etnic și românismul ortodoxist. Ca reacție politică la organizarea comunității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
procesul de etnicizare a politicii postdecembriste a cărui climax s-a exprimat prin luptele stradale dintre români și maghiari. Analiza procesuală a etnicizării relevă celeritatea cu care etnia s-a impus în mentalul colectiv și în discursul public ca schemă identitară supremă (identity frame). Dacă în toiul evenimentelor contestatare anticomuniste din decembrie 1989 populația mureșană a manifestat o solidaritate trans-etnică, trei luni mai târziu, în martie 1990, etnia a devenit cadrul identitar dominant și principala resursă simbolică de mobilizare politică și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în mentalul colectiv și în discursul public ca schemă identitară supremă (identity frame). Dacă în toiul evenimentelor contestatare anticomuniste din decembrie 1989 populația mureșană a manifestat o solidaritate trans-etnică, trei luni mai târziu, în martie 1990, etnia a devenit cadrul identitar dominant și principala resursă simbolică de mobilizare politică și civică. Cele două momente (T1 solidaritate anticomunistă trans-etnică și T2 ostilitate interetnică deschisă) au fost legate printr-o serie de momente critice a căror succesiune a condus către conflictul etnic stradal
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
civile în curs de emergență apariția organizațiilor civice și politice maghiare (Uniunea Democrată Maghiară din România UDMR, Uniunea Democratică a Tineretului Maghiar MADISZ); iii) etnicizarea posesiunii simbolice a orașului și a instituțiilor sale constitutive odată anatamate în mentalul colectiv cadrele identitare de factură etnică, problema ridicată a devenit "al cui este orașul?"; iv) inflamarea procesului etnicizării prin mass-media pe fondul acumulării tensiunilor, publicațiile locale au declanșat campanii de presă care au diseminat în masă încordarea interetnică și au contribuit, ipso facto
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exponente ale ideologiei de extremă drepta au ajuns niște organizații reziduale ale politicii românești. Eclipsa contemporană a ultranaționalismului românesc simbolizează închierea tranziției către condiția postnaționalistă a societății românești, în care identitatea națională și mândria etnică, deși continuă să structureze simțul identitar românesc, și-au pierdut proeminența și tonalitățile belice. 3.6.4. Memoria (post)națională: de la inerție, prin anticomunism, spre europenizare Sfidând structura anului școlar, Revoluția română izbucnită în decembrie 1989 a dat peste cap planurile didactice care, desigur, nu au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Chestiunea etnogenezei românești, considerată a reprezenta "problema fundamentală a istoriei nostre vechi" (Daicoviciu et al., 1992, p. 68), nu face excepție de la această regulă a inerției discursive în postcomunism. Explicația poate fi găsită în faptul că memoria românească și simțul identitar românesc au stat sub înrâurirea ideii naționale și a naționalismului politic. Începând cu epoca pașoptistă, atât memoria istorică cât și conștiința de sine a românilor s-a edificat pe fundamentul ideologiei naționaliste. Înscriindu-se pe placa turnantă înspre naționalism (post-1964
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideii naționale și a naționalismului politic. Începând cu epoca pașoptistă, atât memoria istorică cât și conștiința de sine a românilor s-a edificat pe fundamentul ideologiei naționaliste. Înscriindu-se pe placa turnantă înspre naționalism (post-1964), regimul comunist s-a repoziționat identitar în matca tradițională a naționalismului românesc. Re-naționalizarea trecutului românesc s-a făcut încă din interiorul regimului comunist, astfel că, la prăbușirea acestuia, slavismul și rusofilia au fost deja decapate din procesul etnogenetic românesc. Primele generații postcomuniste de manuale de istorie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reflexivă acceptă paradigma sintezei daco-romane la care adaugă și absorbția influenței slave. Însă, spre deosebire de militantismul vechii gărzi, noile discursuri dez-accentuează importanța simbolică a problemei etnogenezei, invitând mai degrabă la reflecții critice asupra modului în această chestiune a fost un rezervor identitar pentru conștiința de sine a românilor. Direcția postmodernă, exprimată prin manualul coordonat de S. Mitu (1999), propune o reflexivitate istoriografică forte (hardcore historiographical reflexivity), tratând întreaga chestiune a genezei etnice românești în contextul mitologiei etnogenetice. Premisele de start sunt că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
amestece adevărul cu ficțiunea" (Mitu et al., 1999, p. 16). Unitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). Retorica unității totale românești (geografică, etnică, limgvistice, de destin politic, trans-istorică etc.) a continuat pe aceleași coordonate fixate de discursul național-comunist. Propensiunea autohtonistă a discursului identitar românesc face ca principiul totalizant al unității să fie aplicat și civilizației dacice, apreciată ca un monument al unității civilizaționale. Civilizația dacică este "remarcabil de unitară pe întreg teritoriul locuit de daco-geți" (Daicoviciu et al., 1992, p. 35). Succesul unificării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai gingașe simțiri ale oamenilor. În cuvintele ei se aude (sic!) parcă vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta din urmă prevalând în fața identificărilor regionale doar în cursul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]