13,415 matches
-
Brauner, M.H. Maxy, Jules Perahim, Paul Celan, Sesto Pals, Paul Păun, Arthur Segal, Brunea Fox etc, toți născuți în România, toți inovatori și promotori ai schimbării și a anulării dogmelor care sufocau sufletele. Ei intuiau marea revoluție socială, mentală și ideologică, care urma ... ÎI. CU NICOLAE TZONE LA MAREA MOARTĂ - DISCUȚII DESPRE POEZIE INTERVIU REALIZAT DE ADRIAN GRAUENFELS , de Adrian Grauenfels, publicat în Ediția nr. 2195 din 03 ianuarie 2017. Cu Nicolae Tzone la Marea Moartă - Discuții despre Poezie Interviu realizat
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
propune relectura operei crengiene prin grilă filozofică, mai puțin observată până acum. Din aceeași dorință de recuperare culturală a unor scriitori cu notorietate unanim acceptată de critica literară serioasă, unii clasicizați, umbriți însă după 1990 și reevaluați, suspectați de „integrare ideologică”, publică volumul 13 prozatori de ieri (Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, George Călinescu, Zaharia Stancu, Petru Dumitriu, Marin Preda, Titus Popovici, Eugen Barbu, Fănuș Neagu, Paul Anghel, Ion Lăncrănjan, Sorin Titel și Alexandru Ivasiuc), care este o invitație la o recitire
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
Preda, Titus Popovici, Eugen Barbu, Fănuș Neagu, Paul Anghel, Ion Lăncrănjan, Sorin Titel și Alexandru Ivasiuc), care este o invitație la o recitire prin alte grile, obiective, la o receptare corectă a acestora. „O astfel de investigație (...) va evidenția bruiajul ideologic al epocii, constrângerile și umilințele, eforturile de a proteja autonomia esteticului, jocurile duplicitare, compromisurile morale, angajamentul, negocierile cu cenzura și, negreșit, rezistența axiologică, demonstrând că segmentul postbelic, în pofida condițiilor vitrege, impunând servilismul ideologic și alinierea, nu a fost un deșert
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
O astfel de investigație (...) va evidenția bruiajul ideologic al epocii, constrângerile și umilințele, eforturile de a proteja autonomia esteticului, jocurile duplicitare, compromisurile morale, angajamentul, negocierile cu cenzura și, negreșit, rezistența axiologică, demonstrând că segmentul postbelic, în pofida condițiilor vitrege, impunând servilismul ideologic și alinierea, nu a fost un deșert cultural!”- menționează criticul în Argument. Volumul face parte dintr-un proiect foarte ambițios, anunțat de autor: o voluminoasă lucrare intitulată Istoria politică a literaturii române postbelice. Tot în acest ambițios proiect intră și
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
din partea mamei Tzvi Melțar-evreu religios, care a învățat la ieșiva (școală religioasă) împreună cu Bialik, a cântat la vioară și la citit pe Tolstoi. A cântat și la mandolină, apreciindu-l pe Ceaikovski. Berl Kaținelshon m-a educat și desvoltat simțul ideologic și la o carieră literară, lectura cărților, aprecierea limbii ebraice. În ceea ce privește David ben Gurion, a fost cel care a avut cea mai mare influență asupra mea, să știu a mă lupta cu viața, chiar și atunci când iești” Susținut de un
ÎN MEMORIA LUI SHIMON PERES de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371738_a_373067]
-
poeziei care nu poate fi castrat de definiții teoretice uscate și impotente. La întrebarea pusă de Mircea Arman: ce este poezia: artă sau filosofie, poetul Adrian Suciu și subsemnatul am susținut ideea că poezia nu poate avea o definiție matematică, ideologică sau teoretică: poezia e emoție, sensibilitate, trăire, respirație, intimitate, o stare poetică dinspre particular spre general. Mircea Dumitrescu, Sorin Grecu, Ștefan Manasia, Dan Herciu sau Adrian Suciu s-au duelat în versuri memorabile, care au dat o direcție, vorba romancierului
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
penița, va ataca cele mai grave teme ale vieții sociale și politice de la noi. Înainte de 1990, nu mă puteam în nici un caz manifesta ca un mare gazetar. În perioada comunistă, apariția unui mare gazetar era imposibilă datorită cenzurii și șabloanelor ideologice. Un debut semnificativ a fost acela pe care l-am trăit pe când aveam 17 ani și eram elev la Liceul din Bălcești. Cum citeam revista Ramuri, (de fapt citeam toate revistele culturale care apăreau atunci) la care poetul Miron Radu
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
protestantă, și nu un criteriu sincer de extindere economică și politică. Din acest punct de vedere, țările cu tradiție și spiritualitate ortodoxă, până mai ieri izolate în spatele cortinei de fier a ideologiei comuniste, par să suporte o altă separare, tot ideologică dar de natură confesională. Consecințele acestei stări de fapt ne par greu de anticipat și credem că “exemplul” războiului contemporan din Iugoslavia dă destule motive de reflecție. În ciuda acestor temeri, Ortodoxia creștină există acolo, spre Estul Europei, cu toată bogăția
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
la al doilea război mondial, ea s-a plasat în fruntea cercetărilor străine despre români, după căderea cortinei de fier pare să fi cedat ispitei de a trata în bloc zona dominației comuniste și a fost în chip evident marcată ideologic. Spiritul Analelor, atent îndeosebi la durata lungă, structuri, idei și mentalități, a avut darul să întărească oarecum acea tendință. In plus, istoricii de origine română care ar fi putut stimula o asemenea direcție de studii au fost mai degrabă descurajați
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
viitorul din perspectiva adepților unei reînnoiri a sistemului, a unei perestroika românești. Perestroika fusese rezultatul unei voințe comuniste de tip umanist care implica acceptarea unui eșec, în principal economic, pentru a reconstrui șansele și a relansa credința într-o victorie ideologică. Lectura științifică a lumii, filosofia politică rusă anunțată de Gorbaciov și de alții ca el urmau să conducă la o nouă formă de întîlnire a Estului cu Vestul, în favoarea unei noi ordini internaționale. La începuturile sale, între anii 1985-1986 și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și calificată de către puterea în exercițiu drept aventurieră și sterilă. Cu toate acestea, ar fi greșit să credem că timpul a încremenit după decembrie 1989 și că România stagnează. Țara este zdruncinată dintr-un singur motiv, în același timp concret, ideologic și simbolic. România, închisă și izolată de mai bine de douăzeci de ani, și-a deschis granițele. Se pleacă și se vine înspre și dinspre Vest și Est. Circulația oamenilor și a mărfurilor este atît de intensă, încît unii se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
constituit nici într-o nouă elită, nici într-o nouă clasă de mijloc. Ei sînt definiți ca bogați, în timp ce banul, ca unică finalitate, nu structurează o societate. Îndemnul anilor 1990-1995 "îmbogățiți-vă!" nu umple vidul politic rămas în urma evacuării construcțiilor ideologice anterioare. La întrebarea "Ce-i de făcut?", occidentaliștii și occidentalii răspund: democrație și economie de piață. Instituțiile României au fost puse în funcțiune pe calea referendumului din decembrie 1989, iar marea privatizare a început în toamna anului 1994. România este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
credea sau pretindea să creadă că exprimă înaintarea spre apoteoza finală. Gesturile teatrale ale epocii Ceaușescu, ritualul celebrării națiunii erau un mod caricatural, prin voluntarismul grandilocvent, de a afirma încă o dată supunerea istoriei și instituirea memoriei ca adevăr științific și ideologic. Inconvenientul istoriei românești apare dintr-o contradicție a reprezentării timpului. Tradiția cronicarilor secolului al XVII-lea, apoi a istoricilor și a filologilor din secolele următoare impune o continuitate a povestirii din Antichitate pînă în era contemporană. Însă această continuitate afirmată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spațiul național definit ca marea Dacie și o altă dinamică ce se dovedește a fi cea a unei istorii amestecate a Orientului și a Occidentului. De fapt, narațiunea istorică evoluează sub dubla influență a contribuției noilor izvoare și a mutațiilor ideologice, dar istoria originilor și a cotinuității rămîne neschimbată. Fiecare epocă poate fi revăzută și recitită, cu excepția celei privitoare la originile daco-romane și la continuitatea unei limbi și a unui popor într-un spațiu care justifică dreptul de existență a națiunii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
naționale. Drept urmare, românii revendică egalitatea în drepturi cu cele trei națiuni recunoscute. Această revendicare este privită favorabil de Viena care intenționează să-i folosească pe români ca instrument de centralizare în fața pretențiilor nobilimii maghiare. Acest context politic și această evoluție ideologică încadrează dezbaterea deschisă asupra dreptului istoric, dreptului de anterioritate, dreptului primului ocupant. Se înfruntă două școli, una reprezentată de Sulzer care publică la Viena, în 1781-1782, Geschichte des transalpinischen Daciens, cealaltă animată de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
românilor trebuie să fie reintegrată în contextul unei continuități mobile. Noțiunea de "țară mișcătoare" se află în totală contradicție cu referința etnico-teritorială din central reprezentării națiunii române. Contestarea se referă la un spațiu și la dreptul la acest spațiu. Criza ideologică și cercetările istoricilor în acest sens sînt reluate în secolul al XlX-lea, atunci cînd mișcarea națională românească se afirmă în Transilvania. Disputa cunoaște o nouă amploare între cele două războaie, prin apariția, în 1937, a volumului istoricului Brătianu, O
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
călugări, Eftimie și Azarie, care îl vor sluji pe domnitorul Alexandru Lăpușneanul, respectiv Petru Șchiopul, primul fiind numit țar în cronica lui Eftimie. Studiul izvoarelor amestecate cronici hagiografice și hărți ale prinților, spre exemplu ajută la perceperea intenționalității politice și ideologice a dinastiilor și a cancelariilor acestora și la luarea unor măsuri într-o conjunctură geopolitică ce impune realitatea unei puteri mult mai modeste. Cazul lui Petru Rareș este interesant: el revendică faptul că ar fi fiul lui Ștefan cel Mare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe strategiile conjuncturale de supraviețuire și de putere. La sfîrșitul secolului al XVII-lea se prevede o mutație importantă: deschiderea Moldovei spre o alianță nisă, după ce Polonia decepționase din cauza ambițiilor sale hegemonice. Nobilii Moldovei află o Rusie în plină efervescență ideologică, o Rusie ale cărei elite sînt sensibile la strălucirea Ucrainei și Kievului. Grigore Ureche și Miron Costin sînt oameni ai spațiului polono-moldav, Dimitrie Cantemir intră fără opreliști în sfera rusă. Primul aparține grupului de boieri ai Moldovei. Făcînd parte dintr-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Belgradul este ocupat în 1521, regatul Ungariei este învins în 1526, oștile otomane intră în Austria și devastează Styria, Ungaria centrală este transformată în pașalîk în 1541. Frica de turci creează o apropiere între Habsburgi și Moldova, în vreme ce noul curent ideologic și religios progresează. Primele catehisme luterane în română sînt tipărite la Sibiu, în 1544. Curentul trece apoi în Moldova și se oprește la Universitățile din Cracovia, Viena, Praga. Ideile circulă prin mijlocirea mediului negustoresc. Medievistul Papacostea a urmărit aceste etape
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de Katherine Verdery, care analizează procesul de constituire a ideologiei național-ceaușiste. Ea îi prezintă pe actorii acestei puneri în scenă a revoluției transilvane românești, anterioară Revoluției franceze, și derularea festivităților care însoțesc această reconstrucție. Sub autoritatea istoricului Ștefan Pascu, saltul ideologic consistă în a considera răscoala ca inițiatoare a procesului revoluționar din România. Este posibil ca Partidul și Institutul de teorie militară "să fi comanditat lucrarea lui Pascu". În mod concret, răscoala și represiunea ei nu au distrus opera elitelor Școlii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în progres? Care este rolul Bisericii ortodoxe, al marilor proprietari și al categoriilor pe care istoriografia marxistă le-a definit ca burgheze? Care este receptivitatea țărănimii față de noile proiecte și măsuri ce vor răsturna relațiile feudale de muncă? Aceste tulburări ideologice și politice se realizează în ritmul evoluției conjuncturii revoluționare și europene, în vreme ce raporturile dintre Imperiul otoman, Rusia și puterile Europei occidentale Franța și Marea Britanie sînt profund modificate de Revoluție și de războaiele napoleoniene, de războaiele ruso-turce care iau sfîrșit odată cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a frontierelor Principatelor și a statutului lor, într-un cuvînt definirea relațiilor de dependență față de Constantinopol. Anumite decalaje trebuie să fie măsurate, dar aceste decalaje pun probleme. Există o distorsiune între factorii geopolitici care apasă asupra Principatelor și puterea influențelor ideologice. Forța este a Rusiei, care vrea și deține mijloacele unei expansiuni în Balcani. Influența revendicată este aceea a moștenirii Revoluției franceze, în timp ce Franța, între 1815 și 1848, nu intervenea direct în zona amintită. În momentul în care Franța acționează în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
protector față de alte imperialisme care se profilează; Imperiul rus poate și este chemat ca recurs la o solidaritate ortodoxă, dar el strivește națiunea suverană. În sfîrșit, există o suveranitate a națiunii, sau aceasta nu este altceva decît o himeră? Existența ideologică a chestiunii orientale, împletită cu existența naționalității și a aspirației spre forma statală a naționalității, se dovedește a fi, în secolul al XIX-lea, un traumatism creator al unei identități și al unei politici românești. Vor exista partizani ai desprinderii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
introduce în "chestiunea orientală". Raporturile de forțe între Imperiul otoman și Rusia au evoluat în favoarea puterii ruse. Atracția pentru ordinea nisă intră în concurență cu atracția exersată de ideile politice liberale. Principatele sînt un cîmp de luptă și de competiție ideologică. CAPITOLUL II Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de luptă Jocul de forțe și influența acestor relații de putere asupra evoluțiilor politice se întîlnesc într-o lungă perioadă marcată de declinul Imperiului otoman. Această slăbire este legată de ascensiunea în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unde afirma că românii sînt un popor de țărani-soldați. Michelet punea în scenă o Franță constituită din cetățeni, mici proprietari înarmați. A adera la această învățătură implica subscrierea la anti-rusismul climatului romantic francez și să iei parte la potențiala mobilizare ideologică și strategică anti-rusă. Una din temele esențiale ale dezbaterii de atunci asupra identității ruse este aceea a caracterului tradițional "comunist" [sic] al poporului rus, legat de comunitatea proprietăți obcina. Prin contrast, românii accentuează rolul micii proprietăți în propria tradiție, apropiindu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]