3,426 matches
-
din nas și...te va ține minte! În general oamenii preferă o minciună frumoasă, decât un adevăr mai neplăcut. -,,De ce vezi paiul din ochiul altuia și nu vezi bârna din ochii tăi ? ” Vedem și astăzi peste tot cum oamenii în ignoranța lor tind să-i judece, să vadă păcatele altora, fără să înțeleagă cine sunt ei înșiși în realitate și câte păcate a acumulat fiecare la rândul lui. -,,Nu judeca și nu vei fi judecat” . -,,Cine se crede fără de păcat, să
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
n zilele noastre, parcă mai mult ca oricând, oamenii dovedesc o abordare primitivă asupra existenței pe care o trăim cu toții, mânați doar de lăcomia iresponsabilă de a acumula cât mai mult, indiferent prin ce mijloace, indiferent cu ce preț. În ignoranța și în superficialitatea lor, aceștia nici nu fac vreun efort de a înțelege ceva, ,,nimeni nu s-a întors de dincolo să ne spună” și în consecință singura certitudine pentru ei este existența materială trăită aiurea. (,,Tra-la-la, tra-la-la, când o
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
putem aștepta nimic, nici de la generațiunea nouă... Cursurile profesorilor din toată țara încă vor fi criticate în revista noastră... Pentru a mântui cultura noastră științifică de o decădere mai mare decât cea de acum, trebuie să luptăm fără milă în contra ignoranței și a șarlatanizmului și să smulgem măștile... "Cauzele acestei stări ticăloase în care ne aflăm, cauza că avem forme fără fond, trebuie căutate în nesocotința cu care s-au împlut locurile de profesori cu tot felul de oameni. S-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care vi se oferă...) Dar se poate spăla memoria ca puntea unei corăbii? Un val de Întrebări absurde mă asaltează Însoțindu-se cu balansul mării... Dacă paradisul inițial a fost pierdut prin cunoaștere, Înseamnă că ar putea fi recucerit prin ignoranță și amnezie? Cunoscînd lucrurile ni le Înstrăinăm? Le numim pentru a le pierde? Cucerind lumea o transformăm În ruine? Și ținînd minte totul nu-i Îngăduim să-și recapete echilibrul? Fiecare lucru deposedat de mister e o cărămidă mai puțin
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ea, dar nici cu ea. În fuga ei distrusese multe, dărâmase totul fără voia ei. În acel moment se simți ca într-o zi friguroasă, ploioasă și fără nici un adăpost. Oare nu toți avem o valoare în noi înșine? Aroganța, ignoranța unora, trufia și subestimarea ne transformă în niște oameni trădați ca de o umbră de demoni, oameni jigniți și umiliți, oameni priviți altfel decât ar merita valoarea umană pe care o dețin. Carlina simțise că nu își trăise viața ei
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
existenței spirituale (nu spusese Caragiale - Ritmul - iată esență stilului?), în primul rând, ritm al receptării informației. Dacă ritmul personal nu se sincronizează cu cel exterior al fluxului informațional, atunci riscăm a ieși într-o ireparabila pierdere și rămânem în sfântă ignoranța. „Al doilea avantaj - precizează autorul - ar fi că lectură este cel mai direct și, daca ni se permite să spunem așa, silențios instrument de meditație”. Astfel, suntem invitați a pași în beneficul labirint al cărții, dat fiind că orice pagina
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
subconștientul meu, am o bănuială, că toată explozia mea de vorbe și gînduri era o mantie sub care îmi ascundeam teama de-a nu o descoperi pe Livia cea adevărată: "Un depozit de cărți..." Cu ce dispreț ba mai degrabă ignoranță agresivă a spus-o!... Bag din nou fisa în telefon și încep să formez numărul lui Don Șef. Vreau să-l invit la un chef crunt, după care să ajungem ori într-un șanț, ori la miliție. Dar înainte de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
alte cuvinte, a susține - ca Voltaire - că „evreii sunt proști din fire” ar fi - tot după Voltaire - un semn de prostie. În aceeași epocă, alți „enciclopediști”, d’Holbach, Denis Diderot și Louis de Jaucourt, scriau și ei despre „superstițiile”, „prostia”, „ignoranța” și „imbecilitatea” evreilor („Hébreux stupides”, „frénétiques imbéciles”, „Asiatiques lâches et dégradés” etc.) <endnote id="(205, p. 193 ; 455, III, p. 114)"/>. În articolul „Evreii”, publicat inițial În 1756 și inclus ulterior În Dictionnaire Philosophique (1764), Voltaire afirmase deja că „evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
data =”8 decembrie 1970”> Dragă Costică, Am primit salutările trimise prin Radu Cârneci, am primit telegrama de felicitare, telegramă care mi-a amintit parcă și mai mult că am împlinit 33 de ani... și constat că mă zbat tot în ignoranță și într-un mediu de adversitate ce crește tot mai mult, în loc să scadă (relațiile cu conducerea facultății au devenit, deodată, foarte proaste, adică ceea ce era înăbușit s-a dat pe față. Perspectiva e dezavantajoasă pentru dușmani deoarece am abandonat tactica
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
zi cu cuvintele că „n-a avut ce citi”. Și el, și tinerii, și muncitorii, și academicienii doresc să se informeze, să se cultive, să învețe - și n au de unde! Să fim nițel mai serioși, am ajuns prea departe cu ignoranța! Recenzia Leonte - unele situații admirabile. De dorit, nu numai ai noștri și debutanții, ci ceva mai multă literatură mare, clasicii români și străini. Lumea e însetată de adevăr, de cultură și de informație cinstită. N-ați scris nimic la Ateneu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ești tînăr și nu vreau să-mi ofer plăcerea ușoară de a distruge cu argumente care sînt prea la Îndemîna entuziasmului dumitale. Îți amintesc, numai, Între paranteze, că semidocții pe care ai vrea să-i fabrici dumneata sub pretextul Înlăturării ignoranței, sînt infinit mai primejdioși decît proștii care nu cunosc alfabetul. Nu uita că toți soldații nemți știu să citească. (Mereuță vrea să intervină). Dă-mi voie, nu mai vorbesc nici despre ceea ce ar ști să facă aceste brute alfabetizate, cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din data de 22 iunie 1964”. Iată buba și doftoricirea ei: „În reportajul <<Poștașul>>, la alineatul 5 se arăta: <<Vedeți...meseria mea mă face să-i vizitez permanent pe locatari străzilor I.C. Frimu, Ana Ipătescu, etc.>>”. Cenzorul se supărase pe ignoranța realizatorului care nu băgase de seamă că noua denumire a străzii IC Frimu era, de doar câteva zile, Fagului! La tipografia din Bârlad, o constatare care va fi dat ceva fiori reci angajaților de-acolo: „La controlul efectuat la data
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
știrea despre premierea unor formații instrumentale la Casa armatei din BÎrlad”. Prin urmare, În opinia obtuză a partidului unic, nimeni nu trebuia să știe că la Bârlad există o asemenea instituție, cu toate că locuitorii urbei răs-aveau habar de ea. Prostie și ignoranță crasă, acestea sunt cuvintele cele mai potrivite ce pot fi lipite pe titulatura Întreagă a partidului oamenilor muncii de la orașe și sate, cel care și-a adjudecat rolul de unică forță politică conducătoare a României vreme de 48 de ani
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
comuniști erau, În concepția profund vindicativă chiar și a celor mai mărunți activiști PCR, preoții și, În general, fețele bisericești de toate gradele. „De asemenea, sînt absente informația științifică propriu-zisă, ancheta socială În care să fie Înfierați indivizi ce speculează ignoranța și credulitatea unor cetățeni”. Deci, slujitorii Domnului fuseseră băgați În aceeași găleată cu escrocii și cu cei ce-i Înșelau pe cetățeni. O singură privire aruncată În ograda partidului comunist ar fi scos la iveală mult mai mulți escroci și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
trebuie să-mi dea 30 de dolari??!! Îi mulțumesc, simt același curent rece de-a lungul șirei spinării, zic la revedere și plec. Merg la Don Julio urmărită de pala rece a Eliei, îi dau banii cerându-mi scuze pentru ignoranță și confuzie, merg la râu, apare o canoe, urc ușurată și știu că nu am să mă mai întorc niciodată să fac vreo ceremonie cu Don Julio. Ultima zi în Remolino Grande Restul zilei trece rapid cu povestitul aventurilor mele
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cu părerea la gîndire propriu-zisă cere timp, exercițiu, efort susținut. Pînă cînd învățăm într-adevăr să gîndim cu mințile noastre sîntem la cheremul publicitarilor, al manipulatorilor chitiți să ne facă să simțim emoții care nu merită simțite, al propriilor prejudecăți, ignoranțe și umori. Pe cînd un critic adevărat ne va elibera de toate acestea. Este ceea ce-a făcut Pauline Kael pentru mine. Da, într-o primă fază am lăsat-o să-mi spună ce să gîndesc ; mi-am apropriat fără
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
japoneză (în club), dar una plătește scump (pierde copiii pe care-i avea în grijă), iar cealaltă rămîne și mai frustrată ca înainte. în rest, experiența umană pare să se reducă peste tot la aceleași lucruri : ghinion orb, neajutorare extremă, ignoranță catastrofală, suferință fără sens. Presupun că n-ar avea nici un rost să-i amintești lui IæÆrritu că din experiența umană fac parte, de pildă, și comediile cu Cary Grant sau desenele animate cu Fetițele Powerpuff ; un autor care-și dedică
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
se consumă în tînjire, respectiv în regret, în frustrarea lui e prea devreme și în tristețea lui e prea tîrziu. în fond, atunci cînd Max se îndrăgostește pentru prima dată, el nu suferă altfel decît orice alt puber a cărui ignoranță cască un hău de netrecut între dorință și realizarea ei. Iar spre sfîrșitul vieții, cînd își scrie memoriile, spiritul lui nu e mai uzat, nici mai gheboșit de fructele grele ale experienței decît al altor bătrîni. Numai că, fiind un
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cu putere de muncă și înzestrat cu o voință remarcabilă, s-a îmbolnăvit și a paralizat parțial, după necazuri pricinuite de surorile și un cumnat al său și s-a prăpădit în 1944, odată cu moartea fiului său Dumitru, marcat de ignoranță, care ia adus răni mortale pentru vremea aceea, fiind rănit de o grenadă găsită în grădina școlii, după ce frontul se depărtase de Pungești. Iar Ileana, fiica cea mică s-a îmbolnăvit și și-a pierdut viața în 1946, la vârsta
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
iar Lache are nevoie doar de public pentru ca reacția exogenă să se producă. Publicul și-l caută prin berării și cafenele, public format din funcționari ca și el. Observația lui José Ortega y Gasset privitoare la acest principiu al dilatării ignoranței cu privire la un subiect, sau altfel spus a vidului de cunoaștere, este relevantă pentru că aduce în discuție potențialul violent al verbigerației, elementul catalitic : „Quand les hommes n’ont rien de clair à dire sur un sujet, ils ont coutume, au lieu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
subiect, de obicei, în loc să tacă, fac pe dos : ei spun la superlativ, cu alte cuvinte, strigă. Și strigătul este pream- bulul sonor al agresiunii, al luptei și al masacrului.” (trad. mea, A.M.) Ortega y Gasset remarcă tocmai caracterul expansiv al ignoranței și natura inițial discursivă a violenței înainte ca aceasta să devină act. Superlativul ca formă de augumentare fie a nonsensului, fie a trivialului se trans- formă în țipăt și aici este momentul în care actul locutor devine expresie corporală pentru ca
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Ultima frază pe care o rostește regizorul este ca și în cazul Reconstituirii ă1971Ă un mesaj direct adresat spec- tatorului și o punere în abis. Evident, nu este vorba despre o indicație regizorală, ci de un punct de focalizare final. Ignoranța locuitorilor acelei lumi în care nimeni nu des- chide ochii este deplină. Personajele acestui limb trăiesc larvar cu propria suficiență, un simulacru existențial, la rândul lor simulacre de cetățeni, bricolaje vivante din bruioanele unor discursuri inepte. Regizorul îi condamnă la
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
exprimi așa cum ți-a fost dat s-o faci. Deci, ocupându-mi mintea cu aceste observații am parcurs o bună bucată din timpul petrecut aici, completând astfel golurile care cu cât sunt mai multe cu atât mai mult duc la ignoranță și cu cât sunt mai puține cu atât mai mult ai șansa să te înspăimânți de propria neștiință. Nu știu ce visam lunea trecută, când, în jurul orei 17.00, Liviu a urcat vioi treptele spunându-mi să mă îmbrac rapid, căci Mousen
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Sistemul bancar englez este ast)zi aproape de faliment, Ins) imaginea-lumii-v)zut)-din-centrul-parizian, consolidat) prin ad)ugarea unui anumit soi de marxism, este puternic), așa cum a fost totdeauna În Franța. De aceea israelienii sunt surprinși de lipsă de interes și de ignoranța francezilor care le viziteaz) țară. Pentru a trage o concluzie la conversația noastr): multe state din Europa Occidental) cred c) sistemul capitalist este terminat și c) democrația liberal) este pe punctul de a pieri. Dac) Franței i-ar p)să
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
pe palestinieni, cât pentru a-i Împiedica pe rivalii lor s)-si extind) teritoriile. Noi, outsiderii, provoc)m disperarea arabiștilor. Nu putem sc)pa de miturile noastre occidentale În leg)tur) cu lumea musulman). Chiar folosirea termenului arab ne dovedește ignoranța. Este greu s) le explici adev)rata stare de lucruri din Orientul Mijlociu unor oameni care nu au nici o șans) s) scape vreodat) de obiceiul de a judeca lucrurile fantezist și de denatur)rile lor partizane și ideologice. Am citit În
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]