7,436 matches
-
la insulină. Din acest motiv, obezitatea este un factor de risc important pentru diabetul zaharat tip 2. Într-un studiu recent (9), efectuat pe durata a 5 ani pe 50.000 subiecți, riscul de diabet a crescut exponențial cu creșterea index-ului masei corporale (IMC) peste 24. La cei cu IMC peste 35, comparativ cu cei cu IMC sub 23, riscul pentru diabet zaharat tip 2 a fost de peste 40 ori mai mare. Rezistența la insulină singură nu este însă suficientă
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
sunt comunicate aproape simultan și în alte laboratoare. S-a găsit, la indivizi cu toleranță normală la glucoză la care s-a efectuat hyperinsulinemic clamp, că IMCL corelează cu rezistența la insulină (101) mult mai strâns decât oricare din celelalte index-uri: BMI, raport talie/șold, cantitatea totală de grăsime corporală. Inducerea scăderii TG tisulare prin dietă ameliorează sensibilitatea la insulină și chiar poate corecta diabetul la modele animale de T2DM. Depleția selectivă a TG musculare prin administrarea de leptină (137
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
la insulină este relativ accesibil este mai dificil a determina cu precizie care persoane sunt sensibile și care au rezistență la insulină. Prin consens, Organizația Mondială a Sănătății (1 bis) consideră ca indicator al stării de rezistență la insulină un index SI (determinat în cursul euglycemic clamp) aflat în cuartila inferioară a distribuției acestui index în populația generală. Grupul European (35 bis) pentru Studiul Rezistenței la Insulină (EGIR) definește rezistența la insulină prin indexul SI aflat în decila inferioară a distribuției
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
sunt sensibile și care au rezistență la insulină. Prin consens, Organizația Mondială a Sănătății (1 bis) consideră ca indicator al stării de rezistență la insulină un index SI (determinat în cursul euglycemic clamp) aflat în cuartila inferioară a distribuției acestui index în populația generală. Grupul European (35 bis) pentru Studiul Rezistenței la Insulină (EGIR) definește rezistența la insulină prin indexul SI aflat în decila inferioară a distribuției acestui index în populația caucaziană ne-obeză, nediabetică, normotensivă. Rezistența la insulină este un
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
al stării de rezistență la insulină un index SI (determinat în cursul euglycemic clamp) aflat în cuartila inferioară a distribuției acestui index în populația generală. Grupul European (35 bis) pentru Studiul Rezistenței la Insulină (EGIR) definește rezistența la insulină prin indexul SI aflat în decila inferioară a distribuției acestui index în populația caucaziană ne-obeză, nediabetică, normotensivă. Rezistența la insulină este un fenomen larg răspândit, fiind implicată în patogenia și evoluția clinică a unei diversități de boli umane importante (125). Studiul
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
determinat în cursul euglycemic clamp) aflat în cuartila inferioară a distribuției acestui index în populația generală. Grupul European (35 bis) pentru Studiul Rezistenței la Insulină (EGIR) definește rezistența la insulină prin indexul SI aflat în decila inferioară a distribuției acestui index în populația caucaziană ne-obeză, nediabetică, normotensivă. Rezistența la insulină este un fenomen larg răspândit, fiind implicată în patogenia și evoluția clinică a unei diversități de boli umane importante (125). Studiul rezistenței la insulină a progresat considerabil în urma elaborării unor
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
cel mai important în patogeneza diabetului zaharat tip 2. Obezitatea este asociată cu rezistența la insulină. Studii epidemiologice au arătat că riscul pentru diabet zaharat tip 2 crește (aproape exponențial) cu creșterea greutății corporale. Comparativ cu un individ al cărui index al masei corporale (BMI) este mai mic de 22 Kg/m2, riscul este de 80 ori mai mare la un individ cu BMI > 40 Kg/m2 (5). Distribuția țesutului gras este cel puțin la fel de importantă. Obezitatea centrală (abdominală) este în
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
decât hipotensiunea. Sindromul de debit cardiac scăzut se caracterizează prin vasoconstricție periferică, hipotensiune, acidoză metabolică, reducerea debitului urinar, extremități reci. Monitorizarea hemodinamică invazivă cu ajutorul cateterului arterial pulmonar (Swan-Ganz) a permis precizarea parametrilor hemodinamici care caracterizează sindromul de debit cardiac scăzut: index cardiac < 2,0 L/ min/m2, PCWP > 15 mm Hg, rezistențe vasculare istemice > 1500 dyne-sec/ cm5. Cel mai adesea apărea ca o consecință a persistenței zonelor extinse de miocard ischemic, stunning-ului miocardic, infarctului miocardic perioperator, tehnicilor inadecvate de protecție miocardică
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
în chirurgia coronariană pe cord bătând, trebuie să facă parte din arsenalul oricărui chirurg cardiac. Beneficiile importante obținute în acest fel includ un câmp operator curat și asigurarea perfuziei distale în timpul efectuării anastomozei. În acest fel nu apar modificări ale indexului scorului de motilitate parietală și scorului de motilitate parietală în teritoriul deservit de artera ce urmează a fi graftată și nici ale fracției de ejecție. ~n schimb apărea o scădere semnificativă a acestor parametri în cazul când nu se folosește
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
grupuri de gravide (40). Deci, femeile cu DG prezintă o alterare a primei faze a răspunsului insulino-secretor la administrarea de glucoză intravenoasă, aceasta corelându-se cu atingerea tardivă a peak-ului insulinemiei plasmatice în cursul TTGO la aceste femei. În același timp, indexul insulinemic (răspunsul insulinic pe unitatea de stimul glicemic) este semnificativ mai mare la gravidele cu toleranță normală la glucoză decât la cele cu DG (o creștere de aproximativ 40-90%) în trimestrul trei. Deoarece o mare parte a femeilor cu DG
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
și faptul că acesta poate să apară și în absența simptomelor și că, de aceea, este necesară reevaluarea periodică a profilului glicemic (8). Totodată, aceste femei trebuie sfătuite să scadă în greutate, să evite alimentele bogate în grăsimi sau cu index glicemic crescut, administrarea medicamentelor ce pot altera sensibilitatea la insulină (glucocorticoizi, acid nicotinic) și să desfășoare o activitate fizică regulată. Educația trebuie să cuprindă și sfaturi despre cele mai sigure și eficiente metode contraceptive, știut fiind că o nouă sarcină
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
adhesion molecule), P-selectina, E-selectina, al căror nivel plasmatic se corelează cu nivelul CRP (134). În ceea ce privește relația dintre CRP și sindromul de rezistență la insulină s-a constatat că nivelul crescut de CRP corelează semnificativ cu rezistență la insulină, IMC, hiperinsulinemia, indexul sensibilității la insulină, HTA, hipertrigliceridemie, nivelul scăzut de HDL colesterol (65). Țesutul adipos este o sursă importantă de ÎL-6 și TNF? care stimulează la nivelul hepatocitului sinteză de CRP fapt dovedit prin nivelele crescute de CRP la persoanele obeze (166
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
crescute și alte peptide secretate de endoteliul vascular (PĂI-1, endotelina) (82, 111). La pacienții cu T2DM normoalbuminurici markerii endoteliali: endotelina-1 și factorul von Willebrand au niveluri plasmatice mai mari comparativ cu populația sănătoasă și se corelează pozitiv cu: vârstă, trigliceridele, indexul sensibilității la insulină și fibrinogenemia, sugerând leziuni endoteliale precoce (198). Trombmodulinul și factorul caii inhibitorii tisulare (TFPI - Tissue Factor Pathway Inhibitor) Trombmodulinul este un receptor glicoproteic din endoteliul vascular care completează acțiunile protrombotice ale trombinei, datorită inducerii unui complex enzimatic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
www.brookings.edu, www.rador.ro, www.mediafax.ro, www.rompres.ro, www.agerpres.ro, www.kommersant.ru, www.armscontrol.org, www.mda.mil, www.ancex.ro, www.thebulletin.org, www.nuclearfiles.org www.dtic.mil/mil/doctrine/jel/doddict/index.html, Dictionary of Military Terms www.debka.com www.defenselink.mil/qdr ,Quadrennial Defense Review www.cadranpolitic.ro, www.sferapoliticii.ro, www.stiintasitehnica.ro, www.presidency.ro, www.summitbucharest.ro, www.mae.ro www.crpe.ro, www.cseea.ro, www
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
p. 101. 65 Simona Neumann, "Securitatea tradițională" în Studii de Securitate, Editura Cavallioti (British Council România), București, 2005. 66 Henry Kissinger, op. cit., p. 530. 67 Dictionary of Military Terms (US Departament of Defense), www.dtic.mil/mil/doctrine/jel/doddict/index.html/2010. 68 Robert Kagan, Despre paradis și putere. America și Europa în noua ordine mondială, Editura Antet, București, 2005, p. 17. 69 Liberation, 21 octombrie 1999. 70 Henry Kissinger, op. cit., p. 535. Potrivit declarațiile președintelui Franței, N. Sarkozy, deși
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de agresiune la adresa unuia dintre participanți. (Radu-Sebastian Ungureanu, "Comunități de securitate" în Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, op. cit, p. 249). 203 Manualul NATO ..., p. 32. 204 http://www.nato.int/issues/nuclear/sec-environment.htm; http://www.nato.int/issues/nuclear/index.html/2010. 205 http://www.nuclearfiles.org/menu/key-issues/nuclear-weapons/issues/nato-nuclear-policies/index.htm/2009. 206 Questions of Command and Control; NATO, Nuclear Sharing and the NPT, http://www.basicint.org/pubs/Research/2000 nuclearsharing 4. htm/ 2010. 207 http
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, op. cit, p. 249). 203 Manualul NATO ..., p. 32. 204 http://www.nato.int/issues/nuclear/sec-environment.htm; http://www.nato.int/issues/nuclear/index.html/2010. 205 http://www.nuclearfiles.org/menu/key-issues/nuclear-weapons/issues/nato-nuclear-policies/index.htm/2009. 206 Questions of Command and Control; NATO, Nuclear Sharing and the NPT, http://www.basicint.org/pubs/Research/2000 nuclearsharing 4. htm/ 2010. 207 http://www.basicint.org/pubs/Research/2000nuclearsharing4.htm/ 2009. 208 Manualul NATO..., 2001. 209
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
baraj masiv de artilerie la un moment oportun pentru doborârea rachetelor inamice. 307 http://www.mda.mil/global/documents/pdf/first 60.pdf, 2010. 308 Thomas Parish, op. cit, p. 212 309 http://www.fas.org/spp/starwars/offdocs/ike/index.html, 2010 310 http://www.vectorsite.net/twabm 1.html, 2010 311 http://www.mda.mil/news/history resources.html, 2010. 312 http://www.secretprojects.co.uk/forum/index.php?topic=8305.0, 2010. 313 http://www.mda.mil/global/documents/pdf
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
op. cit, p. 212 309 http://www.fas.org/spp/starwars/offdocs/ike/index.html, 2010 310 http://www.vectorsite.net/twabm 1.html, 2010 311 http://www.mda.mil/news/history resources.html, 2010. 312 http://www.secretprojects.co.uk/forum/index.php?topic=8305.0, 2010. 313 http://www.mda.mil/global/documents/pdf/first 60.pdf/2010. 314 Thomas Parish, op. cit, 2002. 315 Jean-Baptiste Duroselle, Andre Kaspi, op. cit. 316 Henry Kissinger, Diplomația..., p. 676. 317 http://www.carnegieendowment.org
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
topic=8305.0, 2010. 313 http://www.mda.mil/global/documents/pdf/first 60.pdf/2010. 314 Thomas Parish, op. cit, 2002. 315 Jean-Baptiste Duroselle, Andre Kaspi, op. cit. 316 Henry Kissinger, Diplomația..., p. 676. 317 http://www.carnegieendowment.org/publications/index.cfm? fa=view&id=133/2010. 318 Henry Kissinger, Diplomația..., p. 681. 319 Peter Calvocoressi, op. cit., p. 53. 320 http://www.carnegieendowment.org/publications/index.cfm? fa=view&id=133/2010. 321 http://www.mda.mil/global/documents/pdf/first
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Andre Kaspi, op. cit. 316 Henry Kissinger, Diplomația..., p. 676. 317 http://www.carnegieendowment.org/publications/index.cfm? fa=view&id=133/2010. 318 Henry Kissinger, Diplomația..., p. 681. 319 Peter Calvocoressi, op. cit., p. 53. 320 http://www.carnegieendowment.org/publications/index.cfm? fa=view&id=133/2010. 321 http://www.mda.mil/global/documents/pdf/first 60.pdf/2010. 322 http://www.mda.mil/news/history resources.html/2010. 323 http://www.fas.org/sgp/crs/weapons/RS22120.pdf/2010. 324 http
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
pdf/2010. 322 http://www.mda.mil/news/history resources.html/2010. 323 http://www.fas.org/sgp/crs/weapons/RS22120.pdf/2010. 324 http://www.mda.mil/global/documents/pdf/first 60.pdf/2010. 325 http://www.carnegieendowment.org/publications/index.cfm?fa= view&id=133/2010. 326 http://www.mda.mil/global/documents/pdf/first 60.pdf/2010. 327 http://www.mda.mil/global/documents/pdf/first 60.pdf/2010. 328 http://www.carnegieendowment.org/publications/index.cfm?fa= view
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
carnegieendowment.org/publications/index.cfm?fa= view&id=133/2010. 326 http://www.mda.mil/global/documents/pdf/first 60.pdf/2010. 327 http://www.mda.mil/global/documents/pdf/first 60.pdf/2010. 328 http://www.carnegieendowment.org/publications/index.cfm?fa= view&id=133,2010,http://www.mda.mil/global/documents/pdf/first 60.pdf/2010. 329 http://www.mda.mil/global/documents/pdf/first 60.pdf/2010. 330 http://www.mda.mil/about/mission.html/2010. 331 http
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
antirachetă, www.telegraph.co.uk, https://odin.consilium.europa.eu, 5 februarie 2010. 339 Chris Bryant (Viena), Daniel Dombey (Washington), Jan Cienski (Varșovia), "România acceptă să găzduiască scutul antirachetă american", Financial Times, 5 februarie 2010. 340 http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=42237&idlnk=&cat= 26105/2010. 341 Ballistic Missile Defense Review Report, http://www.defense.gov/ 2010. 342 Focus (Germania), nr. 7, 13 februarie 1999. Planul, însă, a fost privit cu reticență chiar în SUA, deoarece, se
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
report, 23 mai1996, International Herald Tribune, 19 octombrie 1999, Il Messaggero, 29 aprilie 1996, Mediafax, 16 august 2006, The Jerusalem Post, 27 mai 2010, Frankfurter Allgemeine Zeitung, nr. 77, 1 aprilie 2010, Agerpres, 21 mai 2010, http://www.globalresearch.ca/index.php?context=va&aid=19262,2010, Mediafax, 9 decembrie 2010. 407 http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics 49635.htm?selected Locale=en,2010. 408 http://www.tmd.nato.int/,2010. 409 http://www.nato.int/docu/pr/2007/p070418e
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]