5,050 matches
-
compania unor nume precum cele ale lui Benito Mussolini și Georges Sorel care au suferit la rândul lor maxima transformare a convingerilor politice de la o extremă (stânga) la alta (dreapta). Antipatriotul arhetipal, denunțătorul "patriei" ca nimic altceva decât "o monstruoasă inegalitate socială, nerușinata exploatare a unei națiuni de către o clasă privilegiată" (Hervé, 1910, p. 30), s-a metamorfozat apostatic în adoratorul pătimaș al patriei în pericol (cartea post-sentențială, publicată în 1914, care a purtat marca dramaticei restructurări a convingerilor sale politice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționaliste la arderea pe rug: Într-adevăr, rugul este cel pe care noi, ca toți ereticii, îl merităm: noi, cei ce suntem ereticii religiei patriotice" (Hervé, 1905, f.p.). Patria - obiectul de venerație al bunilor patrioți - nu este decât o "monstruoasă inegalitate socială, o monstruoasă exploatare a omului de către om" (ibidem). Nu există decât două patrii pe lume: patria capitaliștilor, a burgheziei și a privilegiaților sorții, cei care se delectează într-un continuu banchet al vieții, și patria proletarilor, a exploataților și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Doar că, așa cum a observat și analistul T. Gallagher (2004), guvernarea Năstase a excelat în aplicarea paradigmei "formelor fără fond", un adevărat "brand românesc" (Schifirneț, 2007). Efectul pervers al finanțărilor pre- aderare deturnate de oligarhia românească a constat în amplificarea inegalităților socio-economice într-o societate oricum deja polarizată. În ciuda tuturor acestor sincope interne pe plan socio-economic, elita politică a repurtat totuși succese importante pe plan extern. Pe 29 martie 2004 România a fost acceptată în NATO, iar la 1 ianuarie 2007
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tranziție interminabilă, stabilitatea ocupațională și siguranța locului de muncă, protecția socială oferită de statul paternalist și omogenitatea socioeconomică apăreau pentru românii afectați cel mai puternic de dificultățile vieții postcomuniste ca repere pierdute într-o lume actuală marcată de imprevizibilitate și inegalitate flagrantă. Reacția nostalgică apare ca fiind un răspuns adaptativ de pozitivare retrospectivă a trecutului în condițiile unui prezent perceput ca degradant în raport cu viața dificilă, dar previzibilă, din comunism. Narativa anticomunistă elaborată de Raportul Tismăneanu se lovește frontal de o "rezistență
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a participării, fără a semnala că ea este astfel numai în perioada sa de formare. În realitate, dacă nevoile nu sînt pur și simplu transpuse în viață, ci transformate, dacă organizația permite și tolerează implicit stratificarea și deci birocratizarea și inegalitatea, tocmai ea, care se prezintă ca o condiție a solidarității și participării, conține în sine și germenii care conduc chiar către dezagregarea participării politice" [1966, 264]. Probabil că se poate aplica și în cadrul organizației aceeași metodologie care se folosește în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care își află rădăcinile în diferențele preexistente de statut. În același timp, aceste organizații, și mai ales cele ale claselor inferioare, pot avea un efect pozitiv dacă își mobilizează tot, sau cea mai mare parte a potențialului lor în diminuarea inegalităților dintre sectoarele cu statut socio-economic superior și sectoarele cu statut social-economic inferior. Persoane și grupuri În acest punct se întîlnesc variabilele pe care le-am putea numi personale (interes, informație, sens al eficacității) cu variabilele de grup. În general, acestea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
socială, decît restul populației în ansamblu, mai puțin preocupați de diferența de venit dintre bogați și săraci, mai puțin interesați de susținerea guvernamentală a programelor sociale, mai puțin preocupați de problema garantării unor oportunități egale pentru negrii americani". Participare și inegalitate O modalitate de a reduce aceste diferențe legate de orientarea către participarea politică poate fi reprezentată atît de contextul instituțional, cît mai ales de prezența organizațiilor (în special a partidelor și sindicatelor), care să se ocupe de mobilizarea indivizilor cu
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
o oarecare măsură, s-ar putea spune că cei care nu participă, adică "pasagerii clandestini" beneficiază de situațiile în care nivelul participării este crescut. Și, firește că, dacă participanții sînt reprezentativi pentru populație, nivelul de participare nu va determina creșterea inegalităților. În concluzie: pe de o parte, oportunitățile sporite de participare politică se pot traduce printr-o creștere și o răspîndire a instrumentelor de participare politică, votul continuînd să rămînă cel mai folosit dintre aceste instrumente și, în multe cazuri, singurul
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mai mici diferențele tradiționale legate de resurse și de nivelul de participare sau că participarea ar duce neapărat la o egalitate mai mare. Numai în anumite condiții organizatorice participarea politică determină o egalitate mai mare sau, cel puțin, împiedică creșterea inegalităților în redistribuirea resurselor și dezechilibrele de statut. Astfel se poate explica insatisfacția întîlnită atît în rîndul celor care participă, cît și în rîndul celor care nu participă. Poate că nici cei care participă nu vor reuși să își atingă întru
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
nu participă. Poate că nici cei care participă nu vor reuși să își atingă întru totul obiectivele și să exercite o reală influență politică, dar este clar că interesele celor care nu participă nu vor fi reprezentate de către participanți. Iar inegalitățile din sistemul politic nu se vor reduce, ba chiar ar putea crește ulterior. Capitolul 4. ALEGERI ȘI SISTEME ELECTORALE 1. ALEGERI LIBERE ȘI CONCURENȚIALE Votul este actul cel mai des întîlnit, uneori unicul mod de participare politică a majorității cetățenilor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
următoarele: 1. baza socială este reprezentată de o burghezie oligopolistă și transnațională; 2. specialiștii coerciției, militarii, au un rol decisiv: 3. sectoarele populare sînt excluse; 4. instituțiile democratice și drepturile de cetățenie sînt lichidate; 5. sistemul de acumulare capitalistă întărește inegalitatea în împărțirea resurselor sociale; 6 . structura productivă este "transnaționalizată"; 7. sînt folosite criterii de presupusă neutralitate, obiectivitate și raționalitate tehnică pentru a depolitiza tematicile importante; 8. canalele de acces la reprezentare, închise pentru sectoarele populare și interesele de clasă, servesc
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
firesc, Huntington ridică problema condițiilor diferite care stau la originea celor trei valuri. El leagă primul val de un ansamblu de condiții socio-economice: industrializarea, urbanizarea, ivirea burgheziei și a clasei medii, apariția clasei muncitoare și organizarea sa, reducerea treptată a inegalităților economice. Pe cel de-al doilea îl pune în relație cu factori politici și militari: victoria aliaților în timpul celui de-al doilea război mondial și începutul procesului de decolonizare. Pentru al treilea val, propune o explicație mult mai rațională, punînd-o
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care consideră destul de relevantă legătura stabilită între condițiile socio-economice și regimul politic, refe-rindu-se în mod special la două aspecte. În concepția unor cercetători, pentru afirmarea democrației nu contează atît caracteristicile agregate ale sistemului socioeconomic, cît, mai degrabă, absența dezechilibrelor și inegalităților semnificative dintre diferite grupuri sociale. Un regim democratic se afirmă atunci cînd inegalitățile sînt relativ ținute în frîu și dezechilibrele reduse. Inegalitățile mari la nivelul puterii socio-economice nu pot coexista cu un regim politic în care puterea ar trebui distribuită
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în mod special la două aspecte. În concepția unor cercetători, pentru afirmarea democrației nu contează atît caracteristicile agregate ale sistemului socioeconomic, cît, mai degrabă, absența dezechilibrelor și inegalităților semnificative dintre diferite grupuri sociale. Un regim democratic se afirmă atunci cînd inegalitățile sînt relativ ținute în frîu și dezechilibrele reduse. Inegalitățile mari la nivelul puterii socio-economice nu pot coexista cu un regim politic în care puterea ar trebui distribuită într-o manieră oarecum egalitară. Se poate preciza că este posibilă și susținerea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cercetători, pentru afirmarea democrației nu contează atît caracteristicile agregate ale sistemului socioeconomic, cît, mai degrabă, absența dezechilibrelor și inegalităților semnificative dintre diferite grupuri sociale. Un regim democratic se afirmă atunci cînd inegalitățile sînt relativ ținute în frîu și dezechilibrele reduse. Inegalitățile mari la nivelul puterii socio-economice nu pot coexista cu un regim politic în care puterea ar trebui distribuită într-o manieră oarecum egalitară. Se poate preciza că este posibilă și susținerea contrariului, adică democrația tinde să reducă și să controleze
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mari la nivelul puterii socio-economice nu pot coexista cu un regim politic în care puterea ar trebui distribuită într-o manieră oarecum egalitară. Se poate preciza că este posibilă și susținerea contrariului, adică democrația tinde să reducă și să controleze inegalitățile socio-economice, iar dacă nu reușește, deschide calea unor soluții autoritare. Alți cercetători au susținut că nu contează atît nivelul de dezvoltare socioeconomică, cît modalitățile prin care a fost urmărit și prin care s-a ajuns la el. Încercarea de a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de cercetători, putem trage unele concluzii generale. În primul rînd, ținînd seama de distincția clară dintre corelații și cauze, am constatat că regimurile democratice tind să devină și regimuri dezvoltate din punct de vedere socio-economic, chiar dacă se caracterizează prin puternice inegalități interne. Am constatat de asemenea că regimurile autoritare tind să fie relativ mai puțin dezvoltate economic, prezentînd deseori inegalități foarte pronunțate între o pătură socială privilegiată redusă numeric și marea majoritate a populației. În al doilea rînd, trebuie remarcat că
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
am constatat că regimurile democratice tind să devină și regimuri dezvoltate din punct de vedere socio-economic, chiar dacă se caracterizează prin puternice inegalități interne. Am constatat de asemenea că regimurile autoritare tind să fie relativ mai puțin dezvoltate economic, prezentînd deseori inegalități foarte pronunțate între o pătură socială privilegiată redusă numeric și marea majoritate a populației. În al doilea rînd, trebuie remarcat că regimurile democratice își fac apariția în diferite stadii de dezvoltare socio-economică, în mod fortuit, nefiind legat momentul apariției de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
uneori, interlocutorul meu vine cu un conținut mai bogat în dialog, întrucât este vorba despre oameni pe care i-a cunoscut și cu care a lucrat atunci și despre acțiuni la care a fost martor. Dar, așa cum spuneam, indiferent de inegalitatea cantitativă episodică între materialul arhivistic pe care îl prezint și relatările interlocutorului meu, un echilibru calitativ rămâne, o relație dialectică între cele două componente metodologice caracterizând demersul nostru. Intenția noastră a fost realizarea unei fresce a comunității academice ieșene din
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fiindcă diferența de condiție dintre deținătorul puterii (Zeul) și ceilalți (oamenii) era evidentă și acceptată de aceștia din urmă, nu a fost nevoie de ideologie, adică de argumentarea unei excelențe sociale prin mijloace potrivite, anume pe baza convențiilor judicativului constitutiv. Inegalitatea absolută, în cazul în care mai este acceptată, este generatoare de constituții corupte, susține, de asemenea, Aristotel. Așadar, ideologia este un fapt (și produs) al unui om determinat într-un mod particular, sau, mai bine zis, închis, cu o însușire
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
alteritate care este însăși marca supremului dualism : cel al morților și al viilor ? Să nu ne mirăm deci că îi vedem pe străini, sclavi și copii devenind principalii beneficiari ai sărbătorii. Inferioritatea în materie de statut politic sau social și inegalitatea vîrstelor furnizează în această privință criterii echivalente. În fapt, avem nenumărate mărturii, mai ales pentru lumile scandinavă și slavă, care dezvăluie caracterul specific al ospățului de Crăciun și de Anul Nou de a fi o masă oferită morților, la care
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
bine cu cît răspunsul final, dat de cel de-al doilea în Contractul social, își are originea, ca și interogația inițială a lui Montaigne, într-o reflecție asupra unor fapte etnografice : la Rousseau, aceea din Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni. Am putea aproape să spunem că lecțiile cerute de Montaigne de la indienii din Brazilia conduc, prin Rousseau, la doctrinele politice ale Revoluției franceze. Aztecii și incașii pun altă problemă, fiindcă gradul lor de civilizație îi îndepărta de legile
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
n față cu aceleași limitate resurse. Sau, altfel spus, dorința - electoral se cheamă promisiune - față’n față cu realitatea. Iar aici se strecoară și minciuna, căci acela care promite știe - te rog să reții - de ce resurse dispune. - Să Înțeleg că inegalitatea dintre resurse și aspirații, mai precis resurse tot mai puține față de o dorință tot mai mare, și o spun chiar dacă miroase a malthusianism și devine cinic, a generat, de la o vreme, politica? Cu tot cortegiul ei de panglicari, căpușe pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 41 alin. (2) din Constituție, deoarece în actualul context economic obligația impusă agenților economici de a-si efectua operațiunile de încasări și plăti, prin intermediul societăților comerciale bancare, cu instrumente de plată fără numerar creează o vădita inegalitate între persoanele fizice și persoanele juridice, sub aspectul ocrotirii în mod egal a proprietății private, indiferent de titular. Exprimându-și opinia instanță de judecată a reținut că dispozițiile art. 5 alin. 8 și ale art. 6 alin. 1 din Ordonanță
DECIZIE nr. 1 din 18 ianuarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 1 şi alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 131/1996 şi modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 88/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127360_a_128689]
-
2. Condițiile în care Curtea va fi deschisă altor state vor fi stabilite de Consiliul de Securitate, sub rezerva dispozițiilor speciale cuprinse în tratatele în vigoare, dar în nici un caz aceste condiții nu vor pune părțile într-o poziție de inegalitate în fața Curții. 3. Cînd un stat care nu e Membru al Națiunilor Unite este parte într-o cauză, Curtea va fixă contribuția la cheltuielile Curții pe care acea parte trebuie să o suporte. Această dispoziție nu se va aplica dacă
STATUT din 26 iunie 1945 al Curţii Internaţionale de Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125412_a_126741]