3,037 matches
-
procesul educativ. După acest experiment eșuat, evoluția literaturii didactice dedicată istoriei în postcomunismul românesc poate fi categorizată în trei perioade diferite, răspântiile dintre cele blocuri discursive constând în două renovări structurale. Cele trei perioade pot fi catalogate drept: i) perioada inerției discursive (1991-1997), în care este menținut principiul manualului unic, fapt care perpetuează monofonia discursului istoriografic pe același schelet analitico-interpretativ articulat în faza național-comunismului, din care sunt înlăturate vertebrele explicit comuniste (cum ar fi referirile la PCR, limbajul specific materialismului dialectic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din anii '50, național-comunismul a restabilit paradigma xenopoliană a dualității etnogenetice românești, i.e., formula daco-romanismului. Răsturnarea regimului comunist nu a avut niciun efect în sensul destabilizării ori restructurării acesteia. Prima parte a perioadei postcomuniste românești este caracterizată de o puternică inerție discursivă. Configurația mitoistorică asamblată în stadiul final al regimului comunist este reprodusă cu mare fidelitate și după căderea regimului. Chestiunea etnogenezei românești, considerată a reprezenta "problema fundamentală a istoriei nostre vechi" (Daicoviciu et al., 1992, p. 68), nu face excepție
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în stadiul final al regimului comunist este reprodusă cu mare fidelitate și după căderea regimului. Chestiunea etnogenezei românești, considerată a reprezenta "problema fundamentală a istoriei nostre vechi" (Daicoviciu et al., 1992, p. 68), nu face excepție de la această regulă a inerției discursive în postcomunism. Explicația poate fi găsită în faptul că memoria românească și simțul identitar românesc au stat sub înrâurirea ideii naționale și a naționalismului politic. Începând cu epoca pașoptistă, atât memoria istorică cât și conștiința de sine a românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
degrabă factologică-descriptivă, fără o emisiune ideologică prea pronunțată. Spiritualitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). În ciuda resurgenței ortodoxismului în sfera publică românească de după prăbușirea comunismului, manualele de istorie au fost refractare la încorporarea masivă a factorului religios în narațiunea istorică românească. Logica inerției discursive a prevalat și în materie de spiritualitatea românească. Referințele la Biserica Ortodoxă sau la Biserica Unită și la rolul lor istoric în prezervarea culturii românești și în stimularea cristalizării identității naționale rămân mai curând marginale. Laic rămâne și sistemul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întârziere. Concluzii: Memoria (post)națională românească. Implozia regimului comunist nu a antrenat instantaneu o restructurare majoră a înțelegerii colective a trecutului românesc. Pentru aproape un deceniu de la Revoluția română din 1989, modul de raportare la trecut a fost caracterizat de inerție discursivă. Apoi, pe măsură ce s-au întețit eforturile de integrare în structurile euroatlantice (finalizate cu aderarea României în NATO în 2004 și în UE în 2007), vechea imagine naționalist-eroizantă a trecutului autohton a fost succesiv revizuită. În primul rând, prin introducerea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
resurgenței pasiunilor etnice în politica românească imediat postdecembristă. Gestiunea politică a trecutului se face în termeni similari gestiunii național-comuniste. Memoria postcomunistă, articulată în prima fază a tranziției românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției; vii) prefaceri semnificative în modul de raportare la trecut pot fi decelate ca producându-se după anul 2000, ca efect al temperării pasiunilor etnice, al "reformei comprehensive" a învățământului și mai ales al intensificării eforturilor de integrare în structurile euroatlantice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un punct virtual numit centrul general de greutate al corpului (CGG), care, în poziția stând, se găsește la nivelul celei de a patra vertebre lombare. Poziția CGG a corpului este însă condiționată de poziția corpului, a segmentelor acestuia. * forța de inerție forța care apare atunci când asupra unui corp se exercită o forță exterioară și căruia corpul i se opune prin inerția sa. Ea mai poate fi definită și ca reacția corpului asupra aceluia care îi imprimă accelerația. În mișcările atletice inerția
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de a patra vertebre lombare. Poziția CGG a corpului este însă condiționată de poziția corpului, a segmentelor acestuia. * forța de inerție forța care apare atunci când asupra unui corp se exercită o forță exterioară și căruia corpul i se opune prin inerția sa. Ea mai poate fi definită și ca reacția corpului asupra aceluia care îi imprimă accelerația. În mișcările atletice inerția masei corpului servește ca reglator al mișcării, întrucât forțele care produc mișcarea au un caracter periodic, ritmic sau neritmic. Ex
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
inerție forța care apare atunci când asupra unui corp se exercită o forță exterioară și căruia corpul i se opune prin inerția sa. Ea mai poate fi definită și ca reacția corpului asupra aceluia care îi imprimă accelerația. În mișcările atletice inerția masei corpului servește ca reglator al mișcării, întrucât forțele care produc mișcarea au un caracter periodic, ritmic sau neritmic. Ex: în alergare mișcarea corpului este continuă, pe când forța motrică este periodică. În situația în care deplasăm pe o anumită distanță
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
masă (m) îi vom imprima o accelerație (a) pentru care este necesară o forță de împingere (F) care se calculează după formula: F = m ⋅ a În cazul în care un corp efectuează o mișcare curbilinie (uniformă sau variată), forța de inerție care ia naștere se numește forță centrifugă și este îndreptată spre exteriorul curbei, ex.: alergarea în turnantă; ultima parte a elanului la săritura în înălțime procedeul cu răsturnare dorsală. Mărimea acestei forțe se calculează după formula: în care: m = masa
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
În mișcările circulare acționează însă și o forță care este îndreptată pe direcția razei, egală și de sens contrar cu forța centrifugă, forță ce poartă denumirea de forță centripetă (ex. piruetele la aruncarea discului și ciocanului). În atletism forțele de inerție joacă un rol important, astfel: pentru a deplasa un corp, ce inițial se află în stare de repaus (ex: greutatea, discul) este nevoie de o forță mai mare la începutul mișcării, deoarece, pe lângă forța de greutate a corpului, trebuie învinsă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
un rol important, astfel: pentru a deplasa un corp, ce inițial se află în stare de repaus (ex: greutatea, discul) este nevoie de o forță mai mare la începutul mișcării, deoarece, pe lângă forța de greutate a corpului, trebuie învinsă și inerția lui; la sărituri (lungime de exemplu) forța exterioară aplicată corpului provine din rezistența solului la acțiunea musculară de bătaie, inerția provocând deplasarea către înainte pe direcția traiectoriei de zbor. * forțele exterioare exercitate de alte corpuri din categoria acestora, mișcările din
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este nevoie de o forță mai mare la începutul mișcării, deoarece, pe lângă forța de greutate a corpului, trebuie învinsă și inerția lui; la sărituri (lungime de exemplu) forța exterioară aplicată corpului provine din rezistența solului la acțiunea musculară de bătaie, inerția provocând deplasarea către înainte pe direcția traiectoriei de zbor. * forțele exterioare exercitate de alte corpuri din categoria acestora, mișcările din atletism sunt influențate de: a) rezistența aerului care este determinată de mai mulți factori: viteza de deplasare; suprafața expusă de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
special la sărituri și mai ales la săritura în lungime, procedeul cu ghemuire. * rotația compensatorie - ea reprezintă mișcarea pe care o efectuează un săritor în timpul zborului ca urmare a intervenției forțelor interioare. Se caracterizează prin aceea că: * modifică momentul de inerție al corpului prin depărtarea sau apropierea diferitelor segmente ale corpului. * sensul acestuia nu poate fi modificat prin acțiunea unei forțe interioare; 92 * viteza de rotație poate fi modificată; această modificare se realizează prin schimbarea poziției segmentelor corpului, depărtându le sau
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pe care o efectuează un săritor în timpul zborului ca urmare a intervenției forțelor interioare. Se caracterizează prin aceea că: * nu poate modifica traiectoria C.G.G; * se efectuează în jurul unor axe ce trec prin C.G.G al sistemului; * modifică momentul de inerție al corpului prin depărtarea sau apropierea diferitelor segmente ale corpului. Rotațiile compensatorii au rolul de echilibrare a corpului, fără a modifica traiectoria lui. Ele se pot suprapune cu rotațiile reale, situație ce prezintă mari avantaje în obținerea performanțelor sportive, fiind
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a cărei mărire se poate realiza prin: * micșorarea unghiului de impulsie (cu posibilitățile limitate impuse de tehnică); * mărirea forței de impulsie (F) prin creșterea forței musculare. Deși forța de impulsie are caracter periodic, ciclic, viteza de alergare apare constantă datorită inerției corpului. Perioada de pendulare se referă la piciorul liber de contact cu solul și are tot trei faze (fig. 15): * faza de oscilație posterioară (a); * momentul verticalei (b); * faza de oscilație anterioară (c). În desfășurarea perioadei de pendulare se evidențiază
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
faza care marchează legătura dintre ultima rota ciocanului (trase de greutatea * privirea poziție, predomină echilibrul stabil și consumul minim de energie. Sprijinul unilateral * odată cu piciorul stâng se rotește, în același plan, piciorul și umărul stâng, acestea fiind parcă purtate de inerția ciocanului pe traiectorie ascendentă; * trecerea de pe călcâi pe vârf (pingea), în acțiunea de pivotare pe piciorul stâng, se face printr-o rulare pe marginea exterioară a tălpii; * piciorul drept se desprinde activ de sol printr-o presiune puternică, executată pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este constituită din faze ce se succed la fel ca la pirueta a doua: * sprijin bilateral în momentele pregătitoare pentru intrarea în piruetă cu ultimele momente specifice accelerării; * sprijin u eristice unei faze inactive bazată pe mișcarea de urcare în inerție a ciocanului spre cel mai înalt punct al traiec , aproape de posibilitățile maxime ale atletului, considerăm că este necesar să atragem atenția asupra următoarelor elemente de ordin tehnic, care joacă un rol important și trebuie supravegheate: * în punctul cel mai înalt
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
R înseamnă masa totală maximă admisibilă a containerului și a încărcăturii sale. Litera R se exprimă în unități de masă. Atunci când în anexe se face referire la forțe gravitaționale derivate din această valoare, acea forță, care este o forță de inerție, se indică prin Rg. Sarcina utilă maximă admisibilă sau P înseamnă diferența dintre masa brută maximă de serviciu și tară. Litera P se exprimă în unități de masă. Dacă în anexe se face referire la forțe gravitaționale derivate din această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261430_a_262759]
-
sau P înseamnă diferența dintre masa brută maximă de serviciu și tară. Litera P se exprimă în unități de masă. Dacă în anexe se face referire la forțe gravitaționale derivate din această valoare, acea forță, care este o forță de inerție, se indică prin Pg. Tara înseamnă masa containerului gol, inclusiv accesoriile permanent fixate." Regula 1 - Plăcuța pentru aprobarea de securitate 2. Subparagraful 1(b) al regulii 1 se modifică după cum urmează: "(b) Pe fiecare container toate marcajele indicând masa brută
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261430_a_262759]
-
R înseamnă masa totală maximă admisibilă a containerului și a încărcăturii sale. Litera R se exprimă în unități de masă. Atunci când în anexe se face referire la forțe gravitaționale derivate din această valoare, acea forță, care este o forță de inerție, se indică prin Rg. Sarcina utilă maximă admisibilă sau P înseamnă diferența dintre masa brută maximă de serviciu și tară. Litera P se exprimă în unități de masă. Dacă în anexe se face referire la forțe gravitaționale derivate din această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261430_a_262759]
-
sau P înseamnă diferența dintre masa brută maximă de serviciu și tară. Litera P se exprimă în unități de masă. Dacă în anexe se face referire la forțe gravitaționale derivate din această valoare, acea forță, care este o forță de inerție, se indică prin Pg. Tara înseamnă masa containerului gol, inclusiv accesoriile permanent fixate." 12. Prima propoziție din Introducerea la Anexa II (Reguli pentru securitatea constructivă și încercări) se modifică după cum urmează: "La stabilirea cerințelor prezentei anexe se subînțelege că în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261430_a_262759]
-
R înseamnă masa totală maximă admisibilă a containerului și a încărcăturii sale. Litera R se exprimă în unități de masă. Atunci când în anexe se face referire la forțe gravitaționale derivate din această valoare, acea forță, care este o forță de inerție, se indică prin Rg. Sarcina utilă maximă admisibilă sau P înseamnă diferența dintre masa brută maximă de serviciu și tară. Litera P se exprimă în unități de masă. Dacă în anexe se face referire la forțe gravitaționale derivate din această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261431_a_262760]
-
sau P înseamnă diferența dintre masa brută maximă de serviciu și tară. Litera P se exprimă în unități de masă. Dacă în anexe se face referire la forțe gravitaționale derivate din această valoare, acea forță, care este o forță de inerție, se indică prin Pg. Tara înseamnă masa containerului gol, inclusiv accesoriile permanent fixate." Regula 1 - Plăcuța pentru aprobarea de securitate 2. Subparagraful 1(b) al regulii 1 se modifică după cum urmează: "(b) Pe fiecare container toate marcajele indicând masa brută
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261431_a_262760]
-
R înseamnă masa totală maximă admisibilă a containerului și a încărcăturii sale. Litera R se exprimă în unități de masă. Atunci când în anexe se face referire la forțe gravitaționale derivate din această valoare, acea forță, care este o forță de inerție, se indică prin Rg. Sarcina utilă maximă admisibilă sau P înseamnă diferența dintre masa brută maximă de serviciu și tară. Litera P se exprimă în unități de masă. Dacă în anexe se face referire la forțe gravitaționale derivate din această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261431_a_262760]