35,526 matches
-
să nu judec pe nimeni după aparențe. Ion Pop a fost asistentul nostru întâi, apoi redactorul-șef, devenit firesc directorul ideal al revistei "Echinox", alături de Marian Papahagi și Ion Vartic. Pot spune că Ion Pop a marcat etapa maturizării mele intelectuale, așa cum Aurel Rău, înlesnindu-mi debutul în revista pe care o conducea, m-a lansat, practic, iar Marian, m-a ajutat să-l conving pe rectorul Universității pentru străini din Perugia să-mi pot vedea visul cu ochii, student o
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
fag sau brad au simțul sacrului, o modestie ce vine de demult. Dar pentru mine țara e una, cu prietenii de la Cluj sau de la București. Omul e cel care sfințește locurile. Universul e mai mult decât orașul unde locuiești; conexiunile intelectuale, rețeaua de sentimente și de idei ar trebui să unească tot cuprinsul globului. Apoi, pe noi cu infinitul cerului, ideal vorbind.
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
anul consacrării depline, s-a remarcat jucând în "Cousin, cousine" de Jean-Charles Tacchella, filmul al cărui succes repurtat în Statele Unite i-a permis să își încerce șansa și la Hollywood, unde a jucat în lungmetrajul "The Other Side Of Midnight". Intelectuală angajată în diverse cauze ale epocii sale, Marie-France Pisier a jucat și în multe filme cu succes de casă, remarcându-se alături de Jean-Paul Belmondo în "L'as des as" în 1982 și în rolul unei femei cinice din lungmetrajul " Le
A murit actriţa franceză Marie-France Pisier () [Corola-journal/Journalistic/70235_a_71560]
-
care se apreciază pe sine depinde de relația cu semenii. Cît ai și ce cred ceilalți despre tine, asta contează. Cine trăiește cu o astfel de optică își va dezvolta cu precădere facultățile volitive și pasionale, dar nu pe cele intelectuale. Căci trăind mereu cu gîndul la cum te oglindești în ceilalți, intelectul va regresa treptat în beneficiul voinței și ambiției. În schimb, omul interior e cel care se judecă pe sine în raport cu el însuși. Premisa lui Schopenhauer este că singurul
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
pentru ca în final, la capătul unei decepții sau în urma unei nenorociri să realizăm că ține de natura ireductibilă a intimității noastre să fim singuri cu noi înșine pînă la sfîrșit. În fața acestei revelații, singura armă este să-ți cultivi aptitudinile intelectuale. Intelectul e acea facultate care nu are nevoie pentru a se dezvolta decît de singurătate. Spre desoebire de voință sau de sensibilitate - facultăți care cer drept condiție de exercitare prezența semenilor -, intelectul de care au nevoie artele, științele și filozofia
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
Philister. Noi astăzi l-am traduce prin "filistin", dar Maiorescu îl traduce savuros prin "filistru" și păstrează termenul de-a lungul întregii cărți. Ce sunt atunci "filiștrii" din perspectiva urîtului vieții? Schopenhauer spune: filistru e tocmai cel lipsit de aptitudini intelectuale, omul care, neștiind să se bucure de propriul spirit, aleargă toată viața după prilejuri externe. Pentru un filistru viața e o cursă în căuture de motive care să-l împiedice să rămînă singur. De cum rămîne solitar își inventează motive ca să
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
luni după ce părăsise Ardealul (Scr. III, august 1835), ca argat al popii Andrei din Călărași, hrănit mizerabil și pus la munci înjositoare, tînărul nostru abandonează repede treapta cea mai de jos a societății, utilizînd ce avea cu prisosință, înzestrarea sa intelectuală neobișnuită. își găsește primul salvator în persoana boierului Sache din Tîrgoviște, căruia îi devorează biblioteca și la curtea căruia învață pe nerăsuflate franceza, pe lîngă maghiara și germana știute deja, dar care nu-l ajutau prea mult în Valahia. îl
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
obsesia pașoptistă comună. Dacă scriitorul ardelean alege instinctiv stilul balzacian de viață, Peregrinul... ne arată că vocația primordială a autorului a fost aceea de a răzbate într-o lume unde soarta nu-i oferise la naștere nimic, în afara unei dotări intelectuale superioare. încă de la începutul cărții, Codru Drăgușanu se autocaracterizează plin de luciditate și fără a-și ascunde cinismul care l-a ajutat de atîtea ori să iasă din situații dificile: "Strămoșii noștri au fost esperți și nu în deșert ziseseră
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
asupra fenomenelor istorice ale veacului abia încheiat. Roland Barthes, spre a reveni la acesta, relevă "o puternică tendință autodistructivă" în domeniul artei contemporane. Ea ar reflecta, în speță în Europa, "o foarte vie culpabilitate politică", o "conștiință încărcată" a castei intelectuale "și asta nu poate duce decît la practici literare sau artistice de distrugere a formelor de artă considerate ca și compromise în sînul societății burgheze de către consumatorul burghez". Se află aici o interferență a doctrinelor avangardei și a marxismului. Întrucît
Opinii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7384_a_8709]
-
nu mai scrie deloc, "soluția lui Gribouille", "care se băga în rîu ca să nu-l mai ude ploaia", ori să adopte un alt semnificant, apucîndu-se bunăoară de cinema sau de teatru sau de pictură, ori să se facă savant, "teoretician intelectual, să nu mai vorbească decît dintr-o perspectivă morală, curățată de orice senzualitate a limbajului". Idei ce pot fi regăsite parțial și la Phillipe Sollers, care combate "formalismul", considerat un fenomen specific francez, un "neoacademism francez". Ar fi "nici mai
Opinii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7384_a_8709]
-
neapărat în viață, ca să-și poată arăta eventual recunoștința). Miron Blaga despre Nicolae Brânda: "Un arheolog al sufletului... el face parte din Spița Marilor Inițiați... un exorcist care dă glas dezacordului său față de un anume univers... spirit de mare finețe intelectuală..." Doru Timofte despre Octavian Doclin: Coborând în profunzimile semioticii docliniene, revedem, cu volumul în discuție, drumul parcurs de poetul hermeneut, drum al interogațiilor, al incertitudinilor centrate pe zona abisală a actului creator." Ion Roșioru despre Arthur Porumboiu (mai exact, despre
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
scriitorilor ardeleni, apropiați, cum ar veni, geografic sau redacțional. După ce Alexandru Mușina și-a strâns într-o carte scrisorile trimise de la Olănești criticului de la "Vatra", iată că acesta se apucă, în nr. 14 din CULTURA, să comenteze paginile și proiectele intelectuale cuprinse în alte eseuri ale expeditorului. "Teza de bază, începe Al. Cistelecan, chiar dacă niciodată spusă cu emfaza cuvenită, e că poezia e vitală." Urmează circumscrierea tezei și a aplicațiilor ei, cu referire și la cititorul generic, pe care Mușina îl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7398_a_8723]
-
el însuși ; să-i dezvolte sentimentele, aptitudinile si facultațile sale, să-i dea, în sfârșit, știința muncii sale, inteligența intereselor sale și cunoașterea drepturilor sale." El trebuie : "Să pună la îndemâna tuturor literele și artele, patrimoniul gândirii, comorile spiritului, toate bucuriile intelectuale care cultivă și fortifică sufletul." El trebuie : Să repare orice calamitate, incediu, inundație, etc. (acest et caetera spune mai multe cu cât este mai mic) suferite de către un cetățean." El trebuie : "Să intervină în raporturile capitalului cu munca și să
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
lectură" al unei binecunoscute bloggerițe, luciat. Întâmplarea face ca ea tocmai să-și fi anunțat decizia de a renunța să-și mai împărtășească pe internet impresiile de cititoare. Mi se pare o pierdere reală. Bloggosfera va fi mai săracă, nivelul intelectual mai precar. Deși n-am avut vreo revelație de lectură, mă bucura faptul că, asemeni unui metronom, cineva citește și transcrie gândurile provocate de cărți fără să vrea să dovedească prin asta nimic altceva decât că există o simplă, profundă
Ce tabieturi de lectură aveți? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7400_a_8725]
-
verdicte publicistice regulate nu înseamnă neapărat a impune regula jocului. Mai ales în materie de istorie literară, unde cei mai mulți dintre comentatorii momentului au o pregătire exclusiv didactică și unde buna intuiție, atunci când ea există, nu mai e suficientă. Receptarea firavă intelectual a Istoriei lui Manolescu e cea mai recentă dovadă. Contestațiile vizează, fățiș sau insinuant, judecățile de valoare. În timp ce adulațiile le ignoră ca de la sine înțelese. Situându-se prudent pe linia de mijloc a chestiunii, Dan C. Mihăilescu contabilizează scrupulos frecvența
Câteva sentințe (V) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7402_a_8727]
-
Dintr-o atare perspectivă, penibilele adaptări, conjuncturalismele nedemne nu sunt luate în seamă, căci pentru intelectualul cetății democratice ar exista doar "inflexiuni noi care țin pur și simplu de faptul că el nu este singur în lume, nici măcar în lumea intelectuală, că ceilalți gîndesc în jurul lui și că, în consecință, ei ascultă și ce gîndesc, spun și scriu ceilalți". Sub acest impuls al desprinderii de existențialul socio-politic (întrucît nu-l pîndește niciun risc), autorul Plăcerii textului a trecut fără grijă, după cum
Opinii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7406_a_8731]
-
fericiților și sfinților Bisericii Catolice a celor care și-au dat viața pentru credință”, a mai precizat acesta, arătând că monseniorul Vladimir Ghika și-a dedicat viața ajutorării celor din jurul său și propovăduirii credinței. „A fost un apostol al carității intelectuale, nu doar a celei materiale.” Cine a fost Monseniorul Vladimir Ghika Principe român și preot diocezan, Vladimir Ghika s-a născut la Constantinopol la 25 decembrie, 1873. Tatăl său, Ion Ghika, a fost general de divizie și ministru plenipotențiar al
Principele Vladimir Ghika va fi beatificat, sâmbătă, de Biserica Catolică. Vezi povestea Sfântului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/74077_a_75402]
-
greu să mă obișnuiesc cu gândul că de acum înainte va trebui să mă mulțumesc cu umbrele lor. Pentru cei din generația mea Monica Lovinescu a însemnat mai mult decât un jurnalist profesionist, în adevăratul înțeles al cuvântului, un reper intelectual și moral și una dintre puținele surse credibile de informație despre viața politică și culturală de dincolo de cortina de fier. Prezența ei (a lui Virgil Ierunca și a celorlalți) la microfonul postului de radio "Europa Liberă" devenise echivalentă cu însăși
Reîntoarcere în lumea terțului exclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7407_a_8732]
-
de pierderea reperelor și confuzia de valori, în care bipolarismul lumii în alb și negru tinde să se transforme într-un gri mult mai puțin seducător decât își imagina Adam Michnik la începutul anilor '90 - din exemplara lecție de viață intelectuală a Monicăi Lovinescu. O lecție pe care nu avem dreptul să o uităm.
Reîntoarcere în lumea terțului exclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7407_a_8732]
-
că fișele de lectură primesc taguri, în funcție de care se pot grupa și regrupa pentru a ilustra diferite aspecte ale temei tratate. Mi se pare că se confirmă, și în acest caz, faptul că utilizarea internetului democratizează și răspândește anumite practici intelectuale - de la cele elementare până la unele mai rafinate (de la obiceiul scrisului și al cititului zilnic până la metode de căutare și organizare a informației). Cuvântul impus de uzul actual - tag - e, ca atâtea altele, un anglicism a cărui absolută necesitate este discutabilă
Taguri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7409_a_8734]
-
blestem" (Iorgu Iordan) care căzuse asupra sa, nu l-au îndoit, nu l-au îndepărtat de la activitatea științifică, deviza sa fiind vergiliana labor improbus omnia vincit. A voit să dea, spunea, "un exemplu, rar în țara noastră, de continuă viață intelectuală". Stabilit la Paris, lasă în urmă o operă bogată și diversă, care l-a impus, în fața criticii obiective, prin noutatea interpretării din încercare asupra semasiologiei române (1887), prin informația la zi din Raporturile dintre gramatică și logică (1891), și din
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
au fost cadrele didactice responsabile de această lucrare și acestea sunt cât se poate de explicite cu privire la intenția lor. Spun că doresc să schimbe percepția populară despre acest subiect, în rândul publicului, adăugând că aceasta este cea mai recentă luptă intelectuală, între teoria feministă și psihologia evoluționistă. Conley aduce șase dintre cele mai comune mituri despre sexualitatea femeilor și a bărbaților și caută dovezi contradictorii, evidente, în literatură. Două dintre mituri, spune ea, pot fi infirmate. Celelalte 4 sunt adevărate, ca
Cercetătorii au arătat că nu există nicio diferenţă între sexe () [Corola-journal/Journalistic/68484_a_69809]
-
culise în memorabilul an 1917 la Petrograd (Leningrad, azi Sankt Petersburg). În mod particular, cartea este un veritabil monument închinat de scriitoare soțului ei, Osip Mandelștam, poet rus de primă însemnătate și un caz extrem de semnificativ de pe nesfârșita listă a intelectualilor ruși nonconformiști, care au căzut victimă terorii bolșevice în anii treizeci ai secolului trecut. Propriu-zis, cartea este un veritabil roman, comparabil în multe privințe cu Arhipelagul Gulag de Al. Soljenițîn. Pe parcursul sutelor de pagini, urmărim cu sufletul la gură, cu
Din Arhipelagul Gulag by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/6852_a_8177]
-
fost unanim considerată, atât în țara sa, cât și în numeroasele țări unde a fost tradusă imediat după apariție, nu s-a mai putut scrie ca înainte. Când, în 1980, fosta Editură Univers (cea corectă!), care, în izolarea și înghețul intelectual în care trăiam, prin traducerile pe care le publica reușea să deschidă ferestre spre lumea liberă ce ne era interzisă, mi-a făcut propunerea să o traduc, cu recomandarea "Citește-o și vezi dacă ți se potrivește, pentru că nu seamănă
Inevitabila despărțire... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/6853_a_8178]
-
persoane nu este întotdeauna aceeași, nu este constantă. Datorită schimbărilor din structura creierului, oamenii de știință britanici au descoperit că IQ-ul nu este constant. Autor: Roberta Cautiș Cu toate acestea, până acum se considera reală ipoteza conform căreia capacitatea intelectuală este stabilă pe tot parcursul vieții. Într-un studiu publicat în revista Nature, cercetătorii de la Welcome Trust Centre (Universitatea din Londra) și Centrul pentru Educația Neuroștiinței (Marea Britanie) demonstrează pentru prima oară că inteligența umană nu este constantă. IQ-ul, coeficientul
Inteligenţa umană nu este constantă pe tot parcursul vieţii - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68572_a_69897]