15,922 matches
-
bună calitate literară. Preocuparea pentru Spania e constantă, pentru că în numărul 14 este preluată o scrisoare a lui Marcos Ana, deținut politic în regimul franchist, scrisoare prezentată cu un șapou de Maria Banuș: „Publicînd această scrisoare, ne asociem astfel apelului intelectualilor progresiști din Occident, care cer amnistierea deținuților politici din Spania”.
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5325_a_6650]
-
e de vină că nu s-a votat? Șimonca sugerează discret că Patapievici nu ia o poziție clară anti-Băsescu, deși și-a spus deseori părerea, fiindcă își menajează postul în care președintele l-a numit. Urîtă sugestie! În definitiv, un intelectual e ținut de vreo obligație de a-l judeca în gura mare pe președintele țării? Și de când un intelectual de talia lui Patapievici trebuie să împărtășească volens nolens opiniile politice ale unui intelectual de talia lui Șimonca? Editorialistul e atât
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5425_a_6750]
-
deși și-a spus deseori părerea, fiindcă își menajează postul în care președintele l-a numit. Urîtă sugestie! În definitiv, un intelectual e ținut de vreo obligație de a-l judeca în gura mare pe președintele țării? Și de când un intelectual de talia lui Patapievici trebuie să împărtășească volens nolens opiniile politice ale unui intelectual de talia lui Șimonca? Editorialistul e atât de sigur pe judecățile lui, încât nu-i permite lui Patapievici să refuze a se alătura corului detractorilor lui
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5425_a_6750]
-
a numit. Urîtă sugestie! În definitiv, un intelectual e ținut de vreo obligație de a-l judeca în gura mare pe președintele țării? Și de când un intelectual de talia lui Patapievici trebuie să împărtășească volens nolens opiniile politice ale unui intelectual de talia lui Șimonca? Editorialistul e atât de sigur pe judecățile lui, încât nu-i permite lui Patapievici să refuze a se alătura corului detractorilor lui Băsescu, cor care a atins niște acute care ar fi descalificante în orice altă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5425_a_6750]
-
vedea calitățile. Într-o enumerare sumară, aceste calități sînt: reactivitatea, empatia, pasiunea pentru litere și, în fine, talentul. Principala calitate a cronicarului e ușurința de a întocmi recenzii la termen, adică sub presiunea timpului. Într-un cuvînt, cronicarul e un intelectual cu viteză de reacție, înzestrat cu condei iute, care poate scrie repede, fără gestații lungi și fără dospiri interminabile, niște texte înzestrate cu fler discriminator. În schimb, cine nu poate scrie sub presiunea scadenței redacționale, acela n-are șanse să
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
de reacție, înzestrat cu condei iute, care poate scrie repede, fără gestații lungi și fără dospiri interminabile, niște texte înzestrate cu fler discriminator. În schimb, cine nu poate scrie sub presiunea scadenței redacționale, acela n-are șanse să fie cronicar. Intelectualii înceți, cu peristaltism livresc de tipul ocluziei mentale, adică acei constipați care se dau de ceasul morții pînă reușesc să-și urnească frazele, intelectualii aceia sînt contraindicați pentru meseria de cronicar. Lentoarea, lingoarea și siesta sine die în așteptarea inspirației
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
schimb, cine nu poate scrie sub presiunea scadenței redacționale, acela n-are șanse să fie cronicar. Intelectualii înceți, cu peristaltism livresc de tipul ocluziei mentale, adică acei constipați care se dau de ceasul morții pînă reușesc să-și urnească frazele, intelectualii aceia sînt contraindicați pentru meseria de cronicar. Lentoarea, lingoarea și siesta sine die în așteptarea inspirației sînt condiții prielnice criticilor, academicienilor, îngrijitorilor de ediții, traducătorilor, dar nu cronicarilor. De aceea, presiunea timpului e criteriul de separare a cronicarilor de autorii
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
Editorialul lui Nicolae Prelipceanu e consacrat „manuscriselor românești ale lui Cioran”. Dorin Tudoran și Marian Drăghici scriu surprinzător și convingător despre Eugen Jebeleanu, la centenarul nașterii sale. La ancheta revistei intitulate Solidar sau solitar? (realizată de Florin Toma) răspund creatori, intelectuali din diverse domenii de activitate: Ana Blandiana, Aurora Liiceanu, Florin Andreescu, Liviu Antonesei, Mircea Cărtărescu, Gabriel Iacob, Vintilă Mihăilescu, Dan Perjovschi, Silviu Sergiu. Dumitru Radu Popa semnează un amplu fragment de proză, „Sfinți, vânturi și alte întâmplări”. Mihai Zamfir revizitează
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5442_a_6767]
-
Poate fi considerat postcomunismul un post-colonialism?” Postcolonialism & postcomunism. Caietele Echinox. vol. 1, Cluj Napoca: Dacia, 2001, pag.117- 19. 16 ibidem, pag. 119. 17 Bauman, Zygmunt. Legislators and Interpreters: On Modernity, Postmodernity and Intellectuals (Legislatori și interpreți: Despre modernitate, postmodernitate, și intelectuali). Cambridge: Polity Press, 1987, pag. xxii. 18 ibidem, pag. 5. 19 Neumann, Victor. „Perspective comparative asupra filozofiei multiculturale”. Postcolonialism & Postcomunism 55-70, pag. 66. 20 ibidem, pag. 68. 21 ibidem, pag. 62. 22 ibidem.
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
Sorin Lavric Judecat sub unghi creștinesc, un intelectual este o ființă degenerată ale cărei șanse de îndreptare soteriologică sunt infime. Cauza stă în strîmba orientare pe care o dă minții sale. Căci a fi intelectual înseamnă a te mișca scolastic într-o lume precumpănitor seculară, intelectul nefiind decît
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
și azi, dintr-o datorie morală față de țara care m-a primit în 1987. Cum arată cultura franceză văzută din interior? Sînt atîtea voci care afirmă că spiritul francez a fost sterilizat de secularizare și de corectitudine politică și că intelectualul francez e un acrobat abil, a cărui retorică emfatică lovește în gol. Cei care anunță moartea culturii franceze se grăbesc și chiar sînt puțin ridicoli. Faptul că americanii pun pe prima pagină titluri de genul: „Cultura Franței e moartă” nu
prezențe la Festivalul „Zile și nopți de literatură“, Neptun, 2011 Matei Vișniec: „La 55 de ani trebuie să furi cît mai mult timp pentru tine însuți“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5456_a_6781]
-
ele sunt mai puțin cunoscute peste hotare. De pildă, cel mai influent gînditor din spațiul ex-Iugoslaviei este Slavoj ŽiŽek, un caz aparte și un autor cu un profil distinct, de largă notorietate. Cum arată cultura României văzută cu ochii un intelectual muntenegrean? Diversă, pe alocuri originală și avînd valori incontestabile. Eu unul am fost mereu legat de cultura voastră. De fapt, cine are o cultură generală elementară nu poate să nu știe de Cioran, Brâncuși sau Eugen Ionescu. Fără ei, cultura
prezențe la Festivalul „Zile și nopți de literatură“, Neptun, 2011 Ognjen Spahić (laureatul Premiului pentru un Tînăr Scriitor): „Eu trăiesc literatura din interior“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5457_a_6782]
-
după exemplul multor polonezi, m-aș delecta cu independența pe care a avut-o Polonia între anii 1918- 1939; dacă nu aș îndrăzni s-o privesc în ochi cu cea mai imperturbabilă degajare.„ Mutatis mutandis...Astăzi avem un număr de intelectuali de vârstă medie sau mai înaltă pentru care acea perioadă a fost raiul și un număr de tineri intelectuali pentru care, aceeași, a fost iadul pe pământ. În realitate, a fost o perioadă urâtă, ca atâtea altele, nu atât cât
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/5153_a_6478]
-
dacă nu aș îndrăzni s-o privesc în ochi cu cea mai imperturbabilă degajare.„ Mutatis mutandis...Astăzi avem un număr de intelectuali de vârstă medie sau mai înaltă pentru care acea perioadă a fost raiul și un număr de tineri intelectuali pentru care, aceeași, a fost iadul pe pământ. În realitate, a fost o perioadă urâtă, ca atâtea altele, nu atât cât unele, una în care s-au făcut lucruri rele-lucruri bune, ca oricând. A ți se atribui vini imaginare te
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/5153_a_6478]
-
este binevenit textul sociologului german Jürgen Habermas privind criza zonei euro și consecințele ei, apărut în „Le Monde” din 25 octombrie și în ADEV|RUL din 28 octombrie. În siajul a numeroase luări de poziție pe aceeași temă operate de intelectuali europeni și, uneori, americani, Habermas subliniază încă o dată riscurile tot mai vizibile ale lipsei de transparență (sau chiar de democrație) cu care operează instituțiile europene, irosind astfel o șansă ca populația Europei să înțeleagă și să adere la „semnificația istorică
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5158_a_6483]
-
și sociale, mai spune Habermas. Ce mai spun alți teoreticieni despre criză și Europa - Sloterdijk, Zizek, Hans Magnus Enzensberger, puteți citi pe blogul lui Costi Rogozanu din 26 octombrie. Tot acolo, și despre lipsa de reacție în fața atâtor crize a intelectualilor români; se pare că în România s-a stins cu totul uzanța ca scriitori să-și dea cu părerea despre subiecte ce privesc societatea în ansamblul său și mai puțin sau deloc lumea artelor, să adopte o poziție critică față de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5158_a_6483]
-
conținut, va intui repede înlesnirile de limbă: e vorba de un instinct de esență prozodică, care face din autor un mînuitor simandicos de vocabule savante. Ciudățenia este că instinctul acesta, influențînd simțul de observație, îl preschimbă pe Zeletin într-un intelectual la care înclinația spre contemplație intră în litigiu cu acuitatea clinică. Mai precis, la Zeletin vedem cum ochiul medical, caracterizat prin rigoare în descriere, vine în contrazicere cu pupila artistică, definită prin strictețe în sesizarea reperelor mărunte. Deosebirea e prea
Strictețea contemplativă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5165_a_6490]
-
cuvintele au fost dictate unui asistent și apoi corectate de autorul imobilizat de boala rară și necruțătoare într-un fotoliu), Tony Judt era conștient de caracterul postum al acestei intreprinderi. Supraviețuirea era o chestiune nu de noroc, ci de dată. Intelectualul nu era în concurență cu moartea, ci cu statistica. Iar statistica spunea că poate supraviețui, din momentul instalării paraliziei totale, optimist vorbind, doi sau trei ani. Din câte-mi dau seama dintr-unul din emailurile de la începutul lui 2010 (email
Memorii de dincolo de mormânt (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5379_a_6704]
-
Sorin Lavric Cînd doi intelectuali se hotărăsc să poarte un dialog în marginea crizei Occidentului, șansa ca din conversaț ie să se desprindă idei clare e infimă. Arta ambiguităților spuse într-o limbă precaută ține de a doua natură a gînditorilor moderni, iar prudența în
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
să fie de gen masculin și de ce Iisus nu se așază, cu smerenie filială, la dreapta Mamei? În fața unui așa torent de elucubrații sprințare, îți dai seama că cine prinde pofta deconstrucției sfîrșește la balamuc, iar Vattimo e în condiția intelectualului detracat pe care corectitudinea politică l-a adus în stadiul coconului steril. Optica lui e cea a unui hipiot de secol 21 încredințat că omenirea va atinge pacea dacă, desființîndu-se toate prohibițiile, dragostea va domni netulburată peste tot. În contrareplică
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
care însă nici unul dintre interlocutori nu poate spune ceva. Volumul e instructiv prin aberațiile lui Vattimo și atrăgător prin punerile la punct, riguroase, dar pline de tact, ale lui René Girard. Îl citești spre a-ți întări convingerea că de la intelectualii occidentali nu mai e nimic de sperat. Propaganda mediatică i-a neutralizat fără sorți de întoarcere în bine.
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
un calc după formarea dativului în slavonă. «Vă spun adevărul» e singura formă acceptabilă, și acest lucru e valabil pentru toate situațiile din cartea sfântă. Nimic nu trebuie căutat sau tălmăcit sau edulcorat pios și ipocrit. Dar sunt truisme. Câți intelectuali au citit însă Biblia cu mintea deschisă? Câți nu s-au împiedicat tocmai în frazele stângace, neromânești, dar deja încărcate de miros de tămâie?” (p. 523) Despre noile proiectele romanești ale autorului (Theodoros, respectiv Bright Eyes), n-are rost să
Profesiunea mea, literatura (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5380_a_6705]
-
din funcția de ministru de Externe.... ... pentru a deveni liderul Camerei Comunelor", a scris William Hague, ministrul britanic de Externe, pe contul său de Twitter. Liderul Camerei Comunelor are rangul de ministru și membru al Guvernului. William Hague este un intelectual ajuns foarte devreme pe scena poltică, unde a dat dovadă de talent, scrie AFP. David Cameron l-a apreciat pe Hague drept "una dintre stelele Partidului Conservator pentru o întreagă generație". El a fost deputat timp de 26 de ani
Ministrul de Externe al Marii Britanii, William Hague, demisionează by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/53889_a_55214]
-
deveni un muzeu finanțat din bani europeni, unde orice vizitator va afla din documente și imagini saga colegilor lui Oprișan și Calciu, volumul lui Alin Mureșan este vademecum-ul cel mai competent în universul de bolgie al locului. În genere, intelectualul român are inteligență, dar n-are caracter, avînd în schimb iscusința versatilă a Mitläufer-ului (după vorba Hertei Müller de la Ateneul Român), adică a celui care știe să se strecoare, lipind gardurile și mergînd în paralel cu tendința dominantă. Alin Mureșan
Oamenii din bolgie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5415_a_6740]
-
Răzvan Voncu Nu fac parte dintre cei care cred că trebuie să ascundem sub preș ceea ce Marta Petreu numea „trecutul nostru deocheat”. Scrierile intelectualilor care, în anii ’30, au aderat la Mișcarea Legionară trebuie cunoscute și, pe cale de consecință, ele se cer dezgropate din paginile ziarelor interbelice și editate științific. În primul rând, pentru că este vorba, din păcate, de nume de prim-plan ale
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]