6,119 matches
-
Rolul puțin important al conversației fatice Strategii directe de comunicare, care urmăresc transmiterea directă a mesajului Strategii indirecte de comunicare, cultivând ambiguitatea menită să protejeze relațiile sociale Strategii ale politeții negative, ale menținerii imaginii publice personale, ale obținerii acordului din partea interlocutorului Strategii ale politeții pozitive, ale păstrării imaginii publice a interlocutorului, ale susținerii lui, ale adeziunii la punctul lui de vedere Tendință de dominare a interlocutorului Tendință de subordonare față de interlocutor Tendință de implicare în conflicte verbale Tendință de evitare a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care urmăresc transmiterea directă a mesajului Strategii indirecte de comunicare, cultivând ambiguitatea menită să protejeze relațiile sociale Strategii ale politeții negative, ale menținerii imaginii publice personale, ale obținerii acordului din partea interlocutorului Strategii ale politeții pozitive, ale păstrării imaginii publice a interlocutorului, ale susținerii lui, ale adeziunii la punctul lui de vedere Tendință de dominare a interlocutorului Tendință de subordonare față de interlocutor Tendință de implicare în conflicte verbale Tendință de evitare a conflictelor verbale Strategii de rezolvare a conflictelor orientate spre rezultate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
relațiile sociale Strategii ale politeții negative, ale menținerii imaginii publice personale, ale obținerii acordului din partea interlocutorului Strategii ale politeții pozitive, ale păstrării imaginii publice a interlocutorului, ale susținerii lui, ale adeziunii la punctul lui de vedere Tendință de dominare a interlocutorului Tendință de subordonare față de interlocutor Tendință de implicare în conflicte verbale Tendință de evitare a conflictelor verbale Strategii de rezolvare a conflictelor orientate spre rezultate Strategii de rezolvare a conflictelor orientate spre relații Strategii ale negocierii bazate pe relații interpersonale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
negative, ale menținerii imaginii publice personale, ale obținerii acordului din partea interlocutorului Strategii ale politeții pozitive, ale păstrării imaginii publice a interlocutorului, ale susținerii lui, ale adeziunii la punctul lui de vedere Tendință de dominare a interlocutorului Tendință de subordonare față de interlocutor Tendință de implicare în conflicte verbale Tendință de evitare a conflictelor verbale Strategii de rezolvare a conflictelor orientate spre rezultate Strategii de rezolvare a conflictelor orientate spre relații Strategii ale negocierii bazate pe relații interpersonale Strategii ale negocierii bazate pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
FAȚĂ DE PUTERE DISTANȚĂ MARE FAȚĂ DE PUTERE Contact vizual intens Contact vizual limitat Lipsa acuității în decodarea elementelor nonverbale Acuitate în decodarea elementelor nonverbale Intensitate vocală Lipsa intensității vocale Cuvântul maschează ierarhiile Cuvântul pune în evidență ierarhiile Strategii ale empatizării cu interlocutorul Strategii ale marcării ierarhiilor Dreptul de a întrerupe interlocutorul Evitarea întreruperilor Asertivitate ridicată Nonasertivitate Promovarea intensă a opiniilor și drepturilor personale Conformitate cu norma, ândeplinirea sarcinilor ce le revin conform poziției în cadrul grupului MASCULINITATE FEMINITATE Puterea discursivă se reflectă în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Contact vizual limitat Lipsa acuității în decodarea elementelor nonverbale Acuitate în decodarea elementelor nonverbale Intensitate vocală Lipsa intensității vocale Cuvântul maschează ierarhiile Cuvântul pune în evidență ierarhiile Strategii ale empatizării cu interlocutorul Strategii ale marcării ierarhiilor Dreptul de a întrerupe interlocutorul Evitarea întreruperilor Asertivitate ridicată Nonasertivitate Promovarea intensă a opiniilor și drepturilor personale Conformitate cu norma, ândeplinirea sarcinilor ce le revin conform poziției în cadrul grupului MASCULINITATE FEMINITATE Puterea discursivă se reflectă în strategiile comunicative Puterea discurivă nu este reflectată în comunicare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
centrat pe individ: limbajul reflectă opiniile individului și relații cu semenii bazate pe egalitate și lipsă de formalism; deicticele spațio-temporale, a pronumelor personale sunt proiecția în text a vorbitorului. Stilul contextual (Coreea, Burundi) se bazează pe informația implicită partajată de interlocutori, pe proiecția în text a statutului social și a relațiilor ierarhice, formale dintre interlocutori. Stilul instrumental vs afectiv. Stilul instrumental (folosit de americani) presupune o comunicare orientată spre receptor și centrată pe rezolvarea problemelor, în timp ce stilul afectiv presupune comunicarea orientată
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și lipsă de formalism; deicticele spațio-temporale, a pronumelor personale sunt proiecția în text a vorbitorului. Stilul contextual (Coreea, Burundi) se bazează pe informația implicită partajată de interlocutori, pe proiecția în text a statutului social și a relațiilor ierarhice, formale dintre interlocutori. Stilul instrumental vs afectiv. Stilul instrumental (folosit de americani) presupune o comunicare orientată spre receptor și centrată pe rezolvarea problemelor, în timp ce stilul afectiv presupune comunicarea orientată spre emițător și centrată pe construirea relației cu interlocutorul. Stilul afectiv poate fi: de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a relațiilor ierarhice, formale dintre interlocutori. Stilul instrumental vs afectiv. Stilul instrumental (folosit de americani) presupune o comunicare orientată spre receptor și centrată pe rezolvarea problemelor, în timp ce stilul afectiv presupune comunicarea orientată spre emițător și centrată pe construirea relației cu interlocutorul. Stilul afectiv poate fi: de tip deferent (ca în culturile din Asia de Est), când vorbitorii sunt evazivi și confuzi pentru că nu au certitudini legate de modul în care receptorul primește mesajul lor, și de tip dramatic (în culturile arabe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
expresii ale nemulțumirii. Stilul B (întâlnit la locuitorii din Asia de Sud) se caracterizează prin luări de cuvânt relativ lungi, în care sunt etalate expresii ale formalismului birocratic, retorism, repetiții, paralelism. Sunt favorizate expresiile politeții pozitive, explicațiile lungi, elaborate. Cedează greu cuvântul interlocutorului. Stilul C (specific populațiilor din Asia de Sud-Est, China, Indonezia, Vietnam) se caracterizează prin luări de cuvânt scurte, prin deferență și promovarea unui sistem al politeții negative. Stilul D (specific populațiilor din America și Europa de Nord), deși identificat, nu este analizat de autor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se caracterizează prin luări de cuvânt scurte, prin deferență și promovarea unui sistem al politeții negative. Stilul D (specific populațiilor din America și Europa de Nord), deși identificat, nu este analizat de autor. 3.3. Clasificarea lui FitzGerald (2003) Analizând interacțiunile dintre interlocutori proveniți din diverse culturi, FitzGerald (2003, pp. 168-169) propune o clasificare compozită a stilurilor comunicative, rezultată dintr-o abordare integrată a celor patru dimensiuni prezentate mai sus. Tabelul pe care îl propune este următorul: Descriptor (stil de comunicare) Grup cultural
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pentru impunerea punctului de vedere personal adeseori nesocotesc sentimentele celuilalt. Pentru a-și exprima complet un punct de vedere, vorbitorii au tendința de a recurge la luări de cuvânt relativ lungi, distincte, cu suprapuneri puține, mai ales spre sfârșitul replicii interlocutorului. Stilul implicat-expresiv se caracterizează printr-o expresivitate de tip emoțional, bazată pe strategii ale politeții pozitive, dezbaterea și argumentarea sunt agreabile și contextualizate, apar suprapuneri frecvente care marchează colaborarea dintre interlocutori, informația este puțin focalizată, sunt tolerate digresiunile. Stilul elaborat-dramatic
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
distincte, cu suprapuneri puține, mai ales spre sfârșitul replicii interlocutorului. Stilul implicat-expresiv se caracterizează printr-o expresivitate de tip emoțional, bazată pe strategii ale politeții pozitive, dezbaterea și argumentarea sunt agreabile și contextualizate, apar suprapuneri frecvente care marchează colaborarea dintre interlocutori, informația este puțin focalizată, sunt tolerate digresiunile. Stilul elaborat-dramatic este expresia valorizării în culturile respective a relațiilor armonioase de grup, a unei activități de imagine orientate spre fața pozitivă a interlocutorului. De aceea sunt preferate luările de cuvânt relativ lungi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și contextualizate, apar suprapuneri frecvente care marchează colaborarea dintre interlocutori, informația este puțin focalizată, sunt tolerate digresiunile. Stilul elaborat-dramatic este expresia valorizării în culturile respective a relațiilor armonioase de grup, a unei activități de imagine orientate spre fața pozitivă a interlocutorului. De aceea sunt preferate luările de cuvânt relativ lungi, se acordă atenție deosebită formei, în defavoarea conținutului. Printre caracteristicile acestui stil se numără: aserțiuni neargumentate, generalizări, înfrumusețarea expresiei prin metafore și comparații, repetiții și paralelisme, menite să convingă interlocutorul prin impresia
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pozitivă a interlocutorului. De aceea sunt preferate luările de cuvânt relativ lungi, se acordă atenție deosebită formei, în defavoarea conținutului. Printre caracteristicile acestui stil se numără: aserțiuni neargumentate, generalizări, înfrumusețarea expresiei prin metafore și comparații, repetiții și paralelisme, menite să convingă interlocutorul prin impresia pe care cuvântul o face asupra lui, nu argumentul. Stilul birocratic-afectiv caracterizează societățile cu dependență mare de context, care valorizează armonia socială și strategiile politeții pozitive. Accentul cade pe formă, nu pe conținut, intervențiile conversaționale sunt lungi, informația
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să-și exprime tranșant un punct de vedere. Stilul succint-supus, deferent caracterizează culturile care valorizează armonia socială, modestia, conformismul și care favorizează strategiile politeții pozitive, mascând emoțiile negativă și orice exprimare a unui punct de vedere care ar putea tulbura interlocutorul. Interacțiunile sunt configurate de statutul social al interlocutorilor, se bazează pe o puternică ancorare contextuală, ideile sunt exprimate indirect, unele informații trebuie deduse din context. Luările de cuvânt sunt scurte, vorbitorii fac economie de cuvinte, punctele de vedere personale sunt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Stilul succint-supus, deferent caracterizează culturile care valorizează armonia socială, modestia, conformismul și care favorizează strategiile politeții pozitive, mascând emoțiile negativă și orice exprimare a unui punct de vedere care ar putea tulbura interlocutorul. Interacțiunile sunt configurate de statutul social al interlocutorilor, se bazează pe o puternică ancorare contextuală, ideile sunt exprimate indirect, unele informații trebuie deduse din context. Luările de cuvânt sunt scurte, vorbitorii fac economie de cuvinte, punctele de vedere personale sunt exprimate cu prudență pentru a nu afecta echilibrul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de lucru. a) Caracterizați comparativ stilul cultural de comunicare ilustrat prin următoarele două interacțiuni, având în vedere unele dintre variabilele prezentate în „Diferențele dintre limbi”. b) Secvențele marcate în textele următoare sunt semnale de recepție (back-channels), adică secvențe prin care interlocutorul îi semnalează vorbitorului curent că îl ascultă cu atenție, că este interesat de ceea ce spune, că înțelege ceea ce spune; dând aceste semnale, interlocutorul nu îl întrerupe pe vorbitorul curent, ci îl lasă/încurajează să continue. Comentați deosebirile între cele două
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dintre limbi”. b) Secvențele marcate în textele următoare sunt semnale de recepție (back-channels), adică secvențe prin care interlocutorul îi semnalează vorbitorului curent că îl ascultă cu atenție, că este interesat de ceea ce spune, că înțelege ceea ce spune; dând aceste semnale, interlocutorul nu îl întrerupe pe vorbitorul curent, ci îl lasă/încurajează să continue. Comentați deosebirile între cele două dialoguri în privința modului în care interlocutorii dau interlocutorilor semnale de recepție (back-channels). 5. Comentați următoarele afirmații: „O limbă diferită înseamnă un stil diferit
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
îl ascultă cu atenție, că este interesat de ceea ce spune, că înțelege ceea ce spune; dând aceste semnale, interlocutorul nu îl întrerupe pe vorbitorul curent, ci îl lasă/încurajează să continue. Comentați deosebirile între cele două dialoguri în privința modului în care interlocutorii dau interlocutorilor semnale de recepție (back-channels). 5. Comentați următoarele afirmații: „O limbă diferită înseamnă un stil diferit de viață” • „Suma înțelepciunii umane nu este conținută într-o singură limbă, iar limba nimănui și nici o singură limbă nu poate exprima toate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cu atenție, că este interesat de ceea ce spune, că înțelege ceea ce spune; dând aceste semnale, interlocutorul nu îl întrerupe pe vorbitorul curent, ci îl lasă/încurajează să continue. Comentați deosebirile între cele două dialoguri în privința modului în care interlocutorii dau interlocutorilor semnale de recepție (back-channels). 5. Comentați următoarele afirmații: „O limbă diferită înseamnă un stil diferit de viață” • „Suma înțelepciunii umane nu este conținută într-o singură limbă, iar limba nimănui și nici o singură limbă nu poate exprima toate formele și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mi-ar plăcea] Yolanda: Am călărit o dată (traducerea mea, după FitzGerald, 2003, pp. 115-116) Se observa că vorbitorul nativ produce enunțuri elaborate, complexe, clare, își reține replica atunci când este întrerupt, nu întrerupe. Se observă cum Doai tinde să reflecte discursul interlocutorului, ca formă de colaborare comunicativă, repetă secvențele peste care au existat suprapuneri. Ashman are tendința de a-și întrerupe interlocutorul, vorbind peste el, de a-și păstra cuvântul pentru o intervenție mai lungă. Per ansamblu, interacțiunea se constituie din replici
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
enunțuri elaborate, complexe, clare, își reține replica atunci când este întrerupt, nu întrerupe. Se observă cum Doai tinde să reflecte discursul interlocutorului, ca formă de colaborare comunicativă, repetă secvențele peste care au existat suprapuneri. Ashman are tendința de a-și întrerupe interlocutorul, vorbind peste el, de a-și păstra cuvântul pentru o intervenție mai lungă. Per ansamblu, interacțiunea se constituie din replici scurte, cu multe întreruperi și propoziții neterminate, cu multe suprapuneri având rolul de a marca dorința de clarificare și de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
el, de a-și păstra cuvântul pentru o intervenție mai lungă. Per ansamblu, interacțiunea se constituie din replici scurte, cu multe întreruperi și propoziții neterminate, cu multe suprapuneri având rolul de a marca dorința de clarificare și de colaborare a interlocutorilor. Grupul 2 (Tema de discuție: Transplantul de inimă. Participanți: Jill, australiancă, vorbitoare nativă de engleză; Elvid, bărbat din Europa de Est; Paloma, femeie din America de Sud; Anh, femeie din Asia de Sud Est): Jill: De fapt, și eu m-am gândit... ăăă la numărul cinci
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care mai] are șanse să trăiască după aceea. Care este în cea mai bună stare pentru a trăi cu acea inimă Și în acest grup se observă că vorbitorul australian întrerupe puțin și cedează imediat cuvântul când este întrerupt de interlocutor, lăsându-l pe acesta să continue. Elvid întrerupe puțin și are tendința de a-și exprima acordul cu interlocutorul, în timp ce Paloma întrerupe cel mai frecvent, pe cea mai lungă durată de timp, își continuă ideea fără a se întrerupe, deși
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]