4,210 matches
-
situația concret existentă în organizație. Pe bună dreptate se poate afirma faptul că în practica curentă a unui manager se intâlnesc atât aspectele artistice (mai evidente la stilul de conducere), cât și cele de natură științifică, tehnice (în domeniul relațiilor interpersonale, informaționale, decizionale). Cele două aspecte expuse nu se exclud, iar când se îmbină armonios, determină evoluții pozitive, benefice, la nivelul întregii organizații. Făcând apel la cunoscutul autor francez Jean Jacques Servan-Schreiber, edificatoare este părerea sa referitoare la acest aspect "Managementul
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
risc la care este supus; responsabilitățile asumate prin deciziile adoptate. Mai intervin și condiții ale modului general de organizare, cum ar fi incertitudinea locului de muncă, criteriile de performanță adoptate, posibile schimbări organizatorice și elemente administrativ-birocratice. Nu trebuie uitate relații interpersonale stabilite între respectivul lucrător și superiorii săi, pe de o parte, și cele cu colegii sau subordonații, relații ce pot fi tensionate, neprietenoase, încordate, lipsite de încredere, egoiste, fățarnice. Și se mai impune discutarea unei categorii de stress la locul
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
deschise și pluraliste (participarea la viața publică, exprimarea opiniilor personale, practicarea dialogului argumentativ). S-a conturat astfel necesitatea inserării dimensiunii europene ca parte a formării cetățeniei europene prin mobilitatea persoanelor și ideilor, dezvoltarea competențelor interculturale la nivelul relațiilor și comunicării interpersonale prin Învățarea limbilor străine, prin manifestarea demnității umane, a responsabilității sociale, a toleranței, solidarității, aplicarea regulilor democrației. Dimensiunea europeană a educației promovează dezvoltarea spirituală, morală, și culturală a elevilor, pregătirea lor pentru viața de adult În spațiul european, pentru că a
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
cu un regim special terapeutic, hipnoza, sugestia sau exerciții de concentrare și de destindere („trainingul autogen”). Psihoterapia și-a îmbunătățit și-și îmbunătățește astăzi tot mai mult conținutul. Definiția trebuie să redea situația terapeutică, atmosfera terapeutică și relația cu caracter interpersonal dintre subiect și psihoterapeut. G. Ionescu, în volumul său „Introducere în psihologia medicală” citează definiția dată de H. Strotzka: „Prin psihoterapie se înțelege exercitarea unei influențe sistematice asupra unor subiecți sau asupra unor grupuri mici (de subiecți), care se realizează
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu încadrarea balbismului într-un sindrom de dezintegrare fonetică, de disociere a modului de gândire. Cert este că în bâlbâială se produc, în raport cu mediul, pe fondul unei structuri psihice precare, o multitudine de procese de dezorganizare a relațiilor complexe intrași interpersonale și anume: a) o dezorganizare a aparatelor care participă la actul vorbirii (rezonatorul faringian bucal, rezonatorul articulator respirator); b) dezorganizarea funcționalității psihice și intelectuale; c) dezorganizarea reacțiilor de răspuns în cadrul interrelațiilor psihice și sociale. Perspectiva psiholingvistică ne confirmă modele fundamentale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de 6 luni aflat într-o carență emoțională, în raport cu separarea sa de mamă se caracterizează prin dezinteres față de anturaj, pierderea apetitului și tulburări în dezvoltarea generală și ponderală. Tulburările de personalitate ale unei personalități dizarmonice, depresive, constau în: instabilitatea comportamentului interpersonal, a dispoziției afective și a imaginii de sine, instabil, impulsiv și imprevizibil; apar tulburări de personalitate specifice altor tipuri de personalitate: schizofrenie, narcisism și de tip antisocial (izolare, invidie, violarea drepturilor celorlalți); au relații interpersonale impulsive, cu un mare potențial
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
depresive, constau în: instabilitatea comportamentului interpersonal, a dispoziției afective și a imaginii de sine, instabil, impulsiv și imprevizibil; apar tulburări de personalitate specifice altor tipuri de personalitate: schizofrenie, narcisism și de tip antisocial (izolare, invidie, violarea drepturilor celorlalți); au relații interpersonale impulsive, cu un mare potențial de autodistructivitate, pendulând între idealizare și devalorizare; au o instabilitate psiho-afectivă; fac crize de mânie și furie de mare intensitate; prezintă tulburări de identitate: identitate de sex, imagine de sine, modele de valori; senzualitate excesivă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu inserția corectă și eficientă a cazului în preocupările familiei. Aceste relații oferă cel mai activ mediu de formare și perfecționare a personalității dizarmoniei instabile ca dispoziție afectivă și chiar ca imagine de sine. Depresivul se manifestă printr-un comportament interpersonal, impulsiv și imprevizibil, ceea ce impune un climat educativ de familie cât mai adecvat manifestărilor, consistent în metode ameliorative (răbdare, afecțiune, constanță). Decompensările apărute în cadrul dizarmoniei depresive sunt întotdeauna grave prin consecințele reacțiilor brutale sau letargice, de multe ori cu implicații
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
grijă la sentimentele celor cu care faceți afaceri. Dacă îi ofensați sau îi umiliți, s-ar putea ca acest lucru să atârne mai mult decât orice altceva în luarea deciziei. Astfel de lucruri nu se uită. - În limbajul comunicării, relația interpersonală, reprezintă ceea ce s-a întâmplat între tine și partenerul de negociere. Pentru a avea succes, urmărește următoarele aspecte: 1. Momentul potrivit; 2. Distanța potrivită; 3. Limbajul trupului; 4. Salutul; 5. Contactul vizual; 6. Expresia feței; 7. Salutul; 8. Strângerea de
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
88, '91, '93, '94) modelul teoretic asupra dotării superioare, punând această trăsătură în relație cu talentul. Conform cercetătorului, structura dotării superioare cuprinde patru componente complexe: aptitudini intelectuale, socio afective și senzoriomotorii; domeniile de expresie ale talentului sunt cele: academic, artistic, interpersonal, sportiv; „catalizatorii” intrapersonali sunt: motivația, curiozitatea, autonomia și perseverența; variabilele de mediu sunt acei „catalizatori” externi: familie, școală, colegi și prieteni. Ceea ce este cu adevărat interesant este distincția pe care o realizează Fr. Gagné între dotarea aptitudinală înaltă și talent
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
într-un câmp de înrâuriri sociale. Copilul se include automat în acest sistem, deoarece el se încadrează unor realități deja constituite, formate din relații acceptate și active. Alături de elementul social, pentru definirea personalității o importanță deosebită o are contextul relațiilor interpersonale, în care se reliefează forme ale acestora: onestitatea, modestia, firea închisă sau deschisă, impulsivitatea, etc.. Alături de această condiționare socială, hotărâtoare sunt și condițiile interne, prin care autorul I. Radu înțelege datele de ordin biologic (echipament nativ, transmis prin gene, constituția
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de ritm și de succesiune în timp; c) relaxarea și autocontrolul mișcărilor: relaxarea globală, relaxarea segmentară, controlul mișcărilor, autocontrolul postural și al mișcărilor; d) relaxarea mișcărilor/activității prin limbaj: executarea mișcărilor/acțiunilor după comanda verbală, după autocomandă și după comenzi interpersonale. 4. Cunoașterea corpului uman și configurarea imaginii despre sine: a) identificarea schemei corporale proprii; b) identificarea schemei corporale a partenerului; c) identificarea schemei corporale pe manechine, păpuși demontabile, etc.; d) raportarea propriei persoane la obiectele din mediul ambiant; e) senzații
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
p. 219). Autoarea clasifică aceste metode în două categorii: metode destinate personalității creatoare și metode destinate produsului creator. în prima categorie se înscriu metodele psihoterapiei (metode bazate pe discuția individuală, psihoterapiile de grup, metode de valorificare a ambianței fizice și interpersonale, metode de relaxare) și metodele sugestive (sugestopedia, metoda sofronică, controlul mental Silva, hipnoterapia). în cea de-a doua categorie sunt incluse metodele imaginative (brainstormingul, sinectica, metoda Philips 6-6, discuția Panel, metoda 6-3-5, metoda Delphi, metoda Frisco) și metodele raționale analitice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
deschise și pluraliste (participarea la viața publică, exprimarea opiniilor personale, practicarea dialogului argumentativ). S-a conturat astfel necesitatea inserării dimensiunii europene ca parte a formării cetățeniei europene prin mobilitatea persoanelor și ideilor, dezvoltarea competențelor interculturale la nivelul relațiilor și comunicării interpersonale prin învățarea limbilor străine, prin manifestarea demnității umane, a responsabilității sociale, a toleranței, solidarității, aplicarea regulilor democrației. Dimensiunea europeană a educației promovează dezvoltarea spirituală, morală, și culturală a elevilor, pregătirea lor pentru viața de adult în spațiul european, pentru că a
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
în cadrul comunicării părinte-copil, profesor-elev. Acest proiect își propune să abordeze problematica dezvoltării gradului de comunicare părinte-școală, răspunzând nevoii de relaționare, cooperare, consiliere, implicare, motivare, etc. SCOPUL PROIECTULUI: Optimizarea relatiei școală- familie. OBIECTIVE: 1) Realizarea unei mai bune cunoașteri și relaționări interpersonale, atât între parinți cât și între profesori și părinți. 2)Transmiterea și dezvoltarea în rândul părinților a unor tehnici eficiente de comunicare cu copilul. 3)Conștientizarea de către părinți a schimbărilor produse de adolescență. 4)Implicarea activă a părinților în activitățile
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
din studiile lui A.R. Radcliffe-Brown (1952) cu privire la structurile din societățile primitive. Astfel, această școală a realizat un transfer dinspre studiul structurilor societăților tribale către studiul orașelor britanice de dimensiuni reduse. Școala de cercetare de la Harvard a extins studiul relațiilor interpersonale la contextul industrial și la cel comunitar, accentuând importanța legăturilor informale dintre indivizi. Așa cum vom vedea, multe dintre temele de cercetare abordate de fiecare dintre cele trei școli au fost recuperate, preluate sau dezvoltate la nivelul multor proiecte și programe
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
al cunoașterii științifice a analizei moderne a rețelelor sociale vin din zona de studiu psihologic al grupurilor mici (Mihu, 1967). Moreno este, poate, primul promotor al ideii conform căreia rezolvarea problemelor psihologice ale indivizilor se poate realiza prin analiza relațiilor interpersonale dezvoltate de aceștia în cadrul grupurilor din care fac parte (Marineau, 1989). Moreno desfășoară, la începutul anilor ’30, două studii de sociometrie, de referință pentru analiza rețelelor sociale. În primul dintre acestea, Moreno investighează atât calitativ, cât și cantitativ relațiile interpersonale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
interpersonale dezvoltate de aceștia în cadrul grupurilor din care fac parte (Marineau, 1989). Moreno desfășoară, la începutul anilor ’30, două studii de sociometrie, de referință pentru analiza rețelelor sociale. În primul dintre acestea, Moreno investighează atât calitativ, cât și cantitativ relațiile interpersonale dintr-un grup de prizonieri încarcerați la celebra închisoare Sing Sing. Prezentarea de către Moreno, în 1932, a rezultatelor studiului realizat la Sing Sing introduce formal sociometria ca metodă terapeutică de grup (Marineau, 1989). Sociometria era definită drept (Wasserman și Faust
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
este dacă nu primul autor, atunci măcar unul dintre primii autori care au promovat vizualizările grafice de tipul rețelelor stea. În plus, aș sublinia și faptul că, odată cu studiile sale empirice, acesta a introdus legăturile uniși bidirecționale în studiul relațiilor interpersonale. Un alt reprezentant al Școlii studiilor sociometrice este Kurt Lewin, a cărui perspectivă cu privire la comportamentul de grup este dezvoltată în lucrarea de referință Principles of Topological Psychology (1936). În această lucrare, Lewin realizează un mix între tehnicile matematice specifice topologiei
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
caracteristică comună ce definește abordările dezvoltate de Moreno, Lewin și Heider. Teoriile acestora implică aplicarea unor elemente formale matematice în studiul comportamentului grupurilor sociale. Însă reprezentările grafice construite sunt focalizate pe reprezentările indivizilor cu privire la grupul de apartenență și la relațiile interpersonale din grup (pe cognițiile și percepțiile sociale ale acestora). Altfel spus, analiza derulată de autori a avut în vedere rețelele sociale așa cum erau percepute acestea de invidizi (ca scheme cognitive sau ca hărți mentale). În plus, din cauza lipsei mijloacelor tehnice
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
erau percepute acestea de invidizi (ca scheme cognitive sau ca hărți mentale). În plus, din cauza lipsei mijloacelor tehnice necesare sau poate din alte motive, Moreno, Lewin și Heider nu au analizat simultan reprezentările fiecărui membru al unui grup cu privire la relațiile interpersonale de la nivelul grupului de referință. Acest lucru este realizat mult mai târziu în domeniul de studiu al rețelelor sociale (Krackhardt, 1987, 1990). 1.1.3. Școala de cercetare de la Harvard Această școală s-a constituit în jurul lui William Lloyd Warner
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Wiring Room a fabricii Hawthorne să se desfășoare asemenea unei cercetări antropologice de teren, în care investigatorii să își noteze aproape tot ce reușeau să observe. Apelarea la această practică de cercetare va conduce la utilizarea sociogramelor în descrierea relațiilor interpersonale. Astfel, investigatorii vor începe să reprezinte structurile relaționale de la nivelul grupului într-o manieră similară cu cea folosită de antropologi pentru a descrie structura de rudenie a unei comunități rurale sau tribale. În felul acesta, apar, de exemplu, sociogramele care
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
adopte lucruri deja adoptate de alteri (de exemplu, de prieteni). În continuare voi prezenta pe scurt semnificația atribuită de Barash fiecăruia dintre mecanismele identificate. Ideea centrală a teoriilor bazate pe influență este aceea că, (Barash, 2011: 22). Influența poate fi interpersonală (cazurile în care un individ cu status superior dictează sau determină comportamentul altui individ) și socială (presiunea exercitată de grupuri asupra membrilor în direcția adoptării anumitor comportamente, practici, idei, vestimentații etc.). Șansele de contaminare cresc, de asemenea, și în funcție de identitatea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
demografică a populației, dinamica și tendințele ei; * potențialul socio cultural și informațional; * alte sisteme informaționale, organisme etc.; * potențialul bibliotecii și oportunitățile de cooperare, partajare a resurselor; * socio dinamica publicurilor bibliotecii, cunoașterea categoriilor socio-profesionale etc.; * modalități de comunicare verbală, nonverbală (intrapersonală, interpersonală, de grup, publică, de masă) și niveluri de comunicare (informațional, relațional). Toate aceste elemente sunt obligatorii pentru planificarea pe termen scurt și lung a politicii Relațiilor cu publicul. Realizarea misiunilor bibliotecii este reprezentată și de cunoașterea caracteristicilor, a nevoilor de
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
aplicațiilor T 03 publicare și editare T 04tehnologii ale Internetului T 05tehnologii pentru informare și comunicare Grupul CComunicare C 01comunicare orală C 02 comunicare scrisă C 03comunicare audio-vizuală C 04 comunicare prin calculator C 05folosirea unei limbi străine C 06comunicare interpersonală C 07 comunicare la nivel instituțional Grupul MManagement M 01managementul global al informației M 02marketing M 03vânzare și difuzare M 04gestiune bugetară M 05planificarea și gestionarea proiectului M 06diagnostic și evaluare M 07 gestionarea resurselor umane M 08pregătire și activități
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]