6,649 matches
-
la pendulă. Continuând să vorbească, începe să așeze, cu încetineală, hârtiile în pomieră. Nu, pe ea nu are cum s-o înșele cu vesela lui logoree, de ea nu-și poate ascunde nici neliniștea mai adâncă. Se poate încrede în intuiția ei așa cum se încrede în sănătosul ei simț moral (chiar dacă, intrând în lume și simțind că flirtul este în modă, se silește să aibă și ea un curte zan, pentru a nu fi rămas tot o tânără provincială !). Căci ce
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ireparabil : pentru că, după întâmplări prea grave, voința și logica mea nu mai au nicio putere asupra sentimentelor mele modificate. Teamă mi-e, repet, să nu se fi petrecut de astă dată un asemenea fapt. Din fericire, Sophie nu are deloc intuiția sufletului meu, ceea ce a ajuns să îmi convină. Dar o insistență pe această temă, în vremea aceasta de alarme și bombordamente neîntrerupte, ce face să ne aflăm en danger de mort în orice clipă, cu vești ale unor morți apropiați
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dar răzbătătoare. Ivona Scarlat, născută Mironescu, e fata de familie bună care supraviețuiește, nici ea nu știe cum, într-o lume proletară, amestecată. Iar Papa, tatăl ei drag, de mult dispărut, e intelectualul cu idealuri, dar și cu suspiciuni ; cu intuiția, nu și cu priceperea vieții. Și celelalte personaje sunt pregnante : Dimineață pierdută îmi pare însă dominată și în mod vizibil (audibil) structurată de acești trei actori epici. Dacă pragmatismul țărănesc al Vicăi este să obțină în avans cu o săptămână
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a dedicat un număr special problemei viitorului motivației muncii. Steers, Mowday și Shapiro (2004, p. 384) prezintă rezultatele procesului de selecție a articolelor primite. Din 56 de lucrări, au fost selectate șase care "par să ofere idei noi, folositoare și intuiții (insights) despre direcțiile viitoare ale dezvoltării teoretice a domeniului". Primul articol (scris de Locke și Latham) se centrează pe dezvoltarea unei metateorii a motivației muncii. Cel de-al doilea (Fried și Slowik) prezintă modul în care factorii legați de timp
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ca pe guguștiuci... și-a făcut norma... Dar Între noi e doar tăcere. Dacă aceste confesiuni se produc, o fac În acea limbă fără voce. Cuvintele care ne exprimă sînt transparente, adevărul lor comun țipă mut undeva În miezul unor intuiții. Nu, nu sîntem niște eroi, sîntem statistica unei anomalii politice și sociale, sîntem elementele unui experiment. Ne umanizează doar iluziile și felul În care ne justificăm eșecul imatur, pe buza unei prăpastii despre care știm foarte puțin. Scuipăm uneori În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
lucios. Acest obicei îi făcuse pe oameni să spună că arăta ca un jucător de pocher. O remarcă făcută de Brian, anume că jocul care i se potrivea lui George ar fi „biliardul de cafenea“, dovedise mai curând răutate decât intuiție, confirmând părerea criticilor lui Brian că acesta din urmă avea o minte boantă. George nu frecventa cafenelele și, în orice caz, avea cel puțin un lustru de rafinament. În tinerețe fusese un bun jucător de cricket. În mai mare măsură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
deloc, pe când Tom îl intuia într-un anumit fel. Deși Tom nu avea în structura lui nici o iotă din ceea ce-l făcea pe George să fie ce era, băiatul percepea acest anume lucru, nu pe cale intelectuală sau teoretică, ci prin intuiția iubirii (pentru că-l iubea pe George). Și acest anume lucru îl făcea acum pe adultul sau pe aproape adultul Tom să se teamă de George într-un fel nou sau mai curând să se teamă pentru el. Această nouă înțelegere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
care nările fine ale părintelui Bernard îl și detectaseră.) Omul ăsta mătăhălos, care se apropiase atât de alarmant de ea, ținea soarta lui George în mâini, avea asupră-i puterea de viață și de moarte. Tremurând sub impactul acestei subite intuiții, Diane se întreba: „Oare știe cine sunt?“. (De fapt, Rozanov nu știa). John Robert o salută din cap. Diane murmură că trebuie să plece și se îndepărtă, alergând spre ușă cu pași ușori, care abia de răsunau pe dalele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și, dacă era așa, avea să-l găsească în preajma Inelului. Ajuns acolo, preotul se împletici prin ierburile înalte, gata să plângă de oboseală și deznădejde, poticnindu-se de perechile de îndrăgostiți ascunși prin iarba netăiată. Începu să se îndoiască de intuiția lui și îl cuprinse teama că George, oriunde s-o fi aflând, nu mai era în viață. Când, în cele din urmă, în marea verde a ierbii peste care începuseră să se adune umbrele lungi ale înserării, zări culoarea familiară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vreo două ori s-o citească, până când s-a convins că George îi înțelesese conținutul, deși continua să nu scoată nici un cuvânt în legătură cu întreaga chestiune. Mai târziu, părintele Bernard mi-a arătat și mie scrisoare sinucigașului. Eu unul socotesc că intuiția preotului l-a sfătuit bine, călăuzindu-l să nu releve faptul că Rozanov și-a luat singur viața. Hattie Meynell, care și așa era muncită de sentimente de culpabilitate, a fost scutită de oroarea cunoașterii faptului că John Robert a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o intensitate debordantă în raportul cu celălalt, și asta grație imaginilor împărtășite. Intensitate și densitate care, prezenteismul obligă, fiind efemere nu sunt mai puțin reale. Atitudinea "contemplativă" care prevalează asupra pulsiunii politice, specifică generațiilor precedente, faptul că în raporturile sociale intuiția câștigă teren în fața asociațiilor gândite (partid, sindicate), faptul de a privilegia toate ocaziile care "transportă" (transport festiv, efervescențe diverse), toate acestea creează o atmosferă specifică, în care subiectul substanțial, care în tradiția occidentală ne era familiar, nu mai are importanță
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
stabilite lasă din ce în ce mai mult locul punerii în practică a micilor libertăți interstițiale în care domină o formă de imoralism fericit. Aceasta este ordo amoris (M. Scheler), cauză și efect ale multiplelor forme de extaz societal. Am putea-o compara cu intuițiile lui Bergson: trecerea de la static la dinamic, de la închis la deschis, de la viața rutinieră la viața mistică 16. Aceasta clarifică din punct de vedere teoretic toate aceste situații empirice în care formula conceptuală (politică, socială) cedează locul unei forme operante
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
repatria eternitatea aici și acum, dacă nu la voința într-o "clipă eternă". Acolo este poate cheia care permite înțelegerea a ceea ce E. Berl numea "moartea moralei burgheze". Și asta se întâmpla în anii '20! Și este sigur că această intuiție a devenit o realitate extrem de frapantă. Astfel, este adevărat că în toate domeniile: sexualitate, muncă, civilități diverse, coduri vestimentare, fără a uita multiplele forme de savoir-vivre, s-au produs transformări de fond. Ele sunt profunde și ireversibile. Aceste moduri de
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
de funcțional pentru distrugerea lumii. Mitul progresului devine ideologia progresului de îndată ce o cultură nu mai știe să integreze energia debordantă a unei vitalități care este, prin construcție, paradoxală, pluralistă, ambiguă și, printr-o serie de aspecte, anomică. Mitul operează prin intuiție, se sprijină pe instinct, este făcut din imagini împărtășite. El este, în mod esențial, mozaic. Adevărurile care îl animă sunt interioare. Întotdeauna tributare situațiilor concrete, ele sunt întotdeauna momentane. Ideologia progresului este, dimpotrivă, bolnăvicios discursivă; are brutalitatea conceptului. Adevărul pe
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
în interacțiunile societale este cu siguranță cheia cea potrivită pentru a aprecia uimitoarea schimbare a moravurilor care se operează în societățile contemporane. Dar, ca în toate marile cezuri civilizaționale, este dificil să procedăm într-un mod argumentativ. Trebuie găsite câteva intuiții adecvate. Căci agitația culturală se trăiește, se face. Și preocupați de creativitatea lor, diverșii protagoniști nu sunt atrași de teoretizarea ei sau chiar de verbalizarea ei. Chiar excesul acestei schimbări invalidează metodele noastre obișnuite de anchetă. Dar, dacă știm să
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
prelegerile cu o centură albă, cromatic inițierea fiind prima fază, de prag, de renaștere, de afirmare. Trupul propriei persoane permite omului o intrare în proprietate, o aflarea a unei calități și esențe a ființei. Mișcarea sportivă rămâne religioasă: -cere o intuiție a metafizicului ascuns în posibilitatea mișcării, -cere o fulgurație a conștiinței frumosului, a ceea ce se întâmplă, -cere o idee a regulamentului unui joc sportiv, care intersectează forma mișcării, cu o stare de pre - limbaj, -cere o fulgurație în relația cu
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ierarhică, a unui lider: analiștii sunt atenți la imaginea carismatică a unui lider cu vocație, cu har și alegere (un exemplu românesc este Dan Petrescu). Performanțele sportive depind de conducători: cu talent (abilități, atitudini, practici, cunoștințe), cu speciale calități psihice (intuiție, curaj, devotament), cu speciale calități sociale (abilitatea de a relaționa, de a comunica, asumarea riscului), de centrarea pe obiectivele de factor uman - lider, (Dan Petrescu a fost un organizator, ce a obținut performanțe și succes prin strategie proprie; Dan Petrescu
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
nu doar cadrelor domeniilor fizice, ci și diviziunilor sistemelor anatomice, juridice, politice și de moravuri ale sportivilor și ale publicului. Limbajul non-verbal al trupului sportiv semnifică ideea că homo sapiens este dominat nu doar de legi biologice, ci și de intuiții perspicace: personalitatea sportivului nu se schimbă nici de la o zi la alta, nici într-un an. Personalitatea sportivului nu este determinată doar prin educație și antrenament, personalitatea apare în palierul cultural al persoanei respective, în profesia sa; personalitatea sportivului reprezintă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cu un elefant, elementul pământ; -doi - masculin/feminin, elementul apă, lună; -trei - la nivelul plexului solar reglează sistemul digestiv; -patru - centru între cele șapte niveluri, locul inimii; -cinci - la nivelul faringelui, un triunghi strălucitor; -șase - faimosul „al treilea” ochi, implică intuiție, inteligență, înțelegere cu divinul; -șapte - deasupra simbolurilor, aureola, lotusul. Omul a observat că trupul se schimbă de-a lungul propriei vieți și a dorit mereu o tinerețe fără bătrânețe, urmează de aici mai ales pentru sportivi, elogiul basmelor cu Feți
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
se reluau luptele zeilor, lupte realizate, pe tărâm uman, între adoratorii divinităților, ca exemplu pentru public, în timp de pace și de libertate a spiritului. Sociologia sportivă se referă la corpul anatomic, dar depinde de analizele sociale. In ce privește intuiția, atât de frecvent invocată în viziunea comprehensiunii, ea reprezintă probabil un plus semnificativ față de procesele de cunoaștere cunoscute (inducție, deducție, stocarea și procesarea informației etc.), ce nu este încă explicat psihofiziologic. Dar să nu uităm că în științele cele mai
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
reprezintă probabil un plus semnificativ față de procesele de cunoaștere cunoscute (inducție, deducție, stocarea și procesarea informației etc.), ce nu este încă explicat psihofiziologic. Dar să nu uităm că în științele cele mai tari ("intuiționismul" în matematică) se face apel la intuiție. Din acest punct de vedere, comprehensiunea nu se opune nicicum modelului naturalist de știință. Apoi, aptitudinile empatice sigur că există, dar ca orice aptitudini sunt rațional explicabile și pot fi puse în evidență experimental (din nou prin mijloace foarte "pozitiviste
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
posedare, dominare, fatalitate, etc., pentru că nu este o relație autentică de considerare a celuilalt după demnitatea sa. Când celălalt devine cu adevărat un „tu” pentru un „eu”, relația dintre cei doi nu este de „subiect-obiect”, ci una corectă, de tipul intuiției, în care se manifestă iubirea. În acel moment, „eu” se mută din centrul atenției și îl consideră pe celălalt cu un adevărat „tu”, față de care există deschidere și cunoaștere. Scopul acestui contact, cu „tu”-ul celuilalt, este relația și are
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se recunoaște un mod original de intervenție maieutică. El nu este chemat să fie în acest dialog doar maestru de morală, ci și un „maestru de credință”. În dialogul său, slujitorul sacru „se mișcă de fapt între arta (pedagogia și intuiția viitorului) și tehnica (...) raportului interpersonal, între paternitatea spirituală și normele canonice, între intervențiile îndreptate către intimitatea individului și previziunea reinserării păcătosului căit în contextul socio-ambiental, între percepția intuitivă a situațiilor de har care îl cuprinde pe penitent și planul global
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
persoanei umane. Este de dorit ca preotul celebrant să evite ca, prin mesajul pe care îl transmite, să creeze confuzie între credincioși. El trebuie să încerce să le prezinte acestora idei cât mai clare, care se nasc nu din propria intuiție, ci din învățătura Bisericii. Mesajul omiliei este eficace doar în măsura în care este consecvent și cu viața proprie, pentru că, cu sau fără intenție, celebrantul se pune și în ipostaza de model în fața creștinilor. Atenția penitenților asupra omiliei este coroborată cu informațiile ce
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ascultându-l. În transmiterea mesajului spiritual, confesorul trebuie să se prezinte penitentului cu atitudinile unui adevărat om spiritual, caracterizat de iubire, atitudine care se manifestă prin compasiune și înțelegere. Compasiunea înseamnă sensibilitate spirituală, delicatețe și finețe, în timp ce înțelegerea presupune o intuiție și o atenție iubitoare. El are un alt fel de privire, prin care recunoaște în celălalt o valoare ce poate fi pusă în act. Penitentul are nevoie de această susținere afectivă, pentru a avea curaj să lupte împotriva păcatului. Un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]