5,069 matches
-
suntem echipe experimentale, trebuie să ne întoarcem acasă „cu o experiență, pe care și alții să o poată folosi”). Scopul „fiecăruia din noi”, credea, e acela de a învăța, de a asculta „chemarea satului”, de a cunoaște și scoate la iveală aceste așteptări. Țelul echipelor este deci acela de a îmbina „viața de cărturar cu viața satului”. Echipierii nu vor neglija nici o latură a ofertei lor comportamentale, pentru a obține încrederea satului și deci informații autentice. Nu vor neglija nici „spectacolul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
doar unul dintre aspectele referitoare la satisfacția clienților și, din cauza faptului că evocă amintiri și experiențe detaliate, poate domina conversația și astfel nu mai sunt discutate alte dimensiuni. Dacă dați exemple, dați-le în așa fel încât să scoată la iveală noi informații, după ce participanții și-au exprimat deja părerile. Pasul 3. Ordonarea întrebărilortc "Pasul 3. Ordonarea întrebărilor" Acum, să ne gândim la ordinea întrebărilor. Întrebările puse în cadrul unui focus grup nu sunt pur și simplu adunate la grămadă. Cercetătorul le
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
alimentat înclinațiile cele mai secrete. Nu-ți poți închipui cât mă simt de înstrăinat de toate, chiar și de originile mele, deși le port pentru totdeauna stigmatul și le suport tarele” (1973 Ă 628). Numai că, deși-i scoate la iveală și-i luminează cele mai secrete înclinații, Parisul îl alienează în aceeași măsură și este extrem de elocventă comparația din final. Marea înstrăinare e acum față de Parisul în care viețuiește, și mai puțin față de ai săi, de neamul său, căruia îi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
părea să domnească se fisurează văzînd cu ochii, lăsînd locul unor stări conflictuale care mocneau de mult. Și, dintr-un reproș în altul, dintr-o simplă maliție într-un nestăpînit acces de nervi, mai cade o mască, mai iese la iveală o turpitudine. Mai ales tînărul Alex avatar al rebelului în tipologia pe care tinde să o configureze acest teatru își manifestă dezamăgirea încolțindu-l în învinuiri pe vanitosul șef de familie. Omul în care crezuse, cu nevoia de modele a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de Constantin Popa la Naționalul ieșean Scrie teatru așa cum joacă teatru: cu bucurie, cu dăruire. În fiecare dintre piesele aduse pe scenă pînă acum de la spectacolele cu Calul verde și Regulamentul de bloc au trecut ceva ani -, dramaturgul-actor dă la iveală neliniști ale existenței terne, exasperante în compromisurile ei. De la o piesă la alta, Constantin Popa animă destine eșuate, festele ce viața are grijă să le aștearnă la fiece pas. Și de fiecare dată printre cadrele realiste ale unei încăperi-cutie dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ce-am fost ieri... Gh. P. doi: Bravo!, ei, uite că eu nu prea știu ce-am fost ieri... Gh. P. unu: Și vrei să afli din dosarele securității...! Niște hîrțoage adunate cu grijă, păstrate cu grijă și scoase la iveală tot cu grijă..., să-ți dea cu ele peste bot, peste suflet, să te umilească, să te înfricoșeze... ca și-atuncea... Și acum tot frica e mama, și învățătoarea, și stăpîna noastră... Gh. P. doi: Ai dreptate, așa e, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
negocia" este un demers care aici își are rostul. Își are, nu-și are, unora le folosește. Celor din speța răilor care rămîn răi. Chiar dacă ar îngîna regrete, cine să măsoare puritatea lor? Unde-i filtrul care să scoată la iveală minciuna? Cum se străvede în piesa lui Constantin Popa, cu dozajul ei de comic și dramatic și replica dură, bărbătească, jocul luminii și al întunecimii nu se sfîrșește cu una, cu două. De ce să-și recunoască unii fapta odioasă, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Durand este "încărcată" universal "cu un al doilea sens", sub pecetea "funcției imaginative", făcând posibilă existența unei realități identice și universale a imaginarului 14. Astfel, imaginația nu mai este "un produs al refulării", ci originea unei defulări 15, scoțând la iveală substratul mitic al umanității. "Muzeul tuturor imaginilor trecute, posibile, produse sau care urmează să fie produse" 16, imaginarul pune în mișcare ontică "structurile antropologice". Deschiderea gnoseologică, specifică imaginarului, convertește imaginea și imaginația la universalul primordial. Gaston Bachelard pleacă de la premisa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
actor și ca spectator, alergând de pe scenă în sală și din sală pe scenă, cu respirația întretăiată de efort." sau "Marin Sorescu rămâne poet în ciuda multor neajunsuri semnalate de critici, el vine cu un stil propriu în poezie scoțând la iveală partea ridicola, caricată a existenței. ... Suntem ridicoli și în partea noastră gravă sau sublimă, și atunci când devenim hilari și absurzi. Numai de nu ar ajunge la manieră, pentru că l-am simțit de foarte multe ori fals, facil, într-un limbaj
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care poeții nu-l mai ajung și atunci, încearcă sentimentul gigantizării. Procedeul, după părerea unor critici, este exagerat și foarte frecvent, dar, după părerea altora, el transcrie orgoliul veacului, titanismul epocii. Din acest univers poetic, mozaical, simțim cum iese la iveală, cum se alege un spirit clasic cu substrat romantic, o seriozitate în gândirea poetică, o optică limpede cuprinsă într-o realizare superioară, sau o stare de poezie neorganizată încă într-o școală, care respiră în toate literaturile lumii, pentru că există
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cântă păsărelele" și e "un miros de lilieci înfloriți/ Cum trebuie să fi mirosit raiul din dreapta de la intrare" ("La Lilieci"). Marin Sorescu rămâne poet în ciuda multor neajunsuri semnalate de critici, el vine cu un stil propriu în poezie scoțând la iveală partea ridicola, caricată a existenței. De fapt, Marin Sorescu ne învață spaima de ridicol. Suntem ridicoli și în partea noastră gravă sau sublimă, și atunci când devenim hilari și absurzi. Jovialitatea în acest caz devine aparentă, pentru că de fapt ea ascunde
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prezentării acesteia, buna dispoziție și umorul au fost câteva din "plusurile" acestui curs transdisciplinar. Aproape fiecare participant s-a implicat activ în desfășurarea activităților, dovedindu-și istețimea, creativitatea și dorința de a cunoaște cât mai mult. Acum a ieșit la iveală sau s-a accentuat sensibilitatea care ne caracterizează! Mariana Toader: Profesional: am realizat (încă o dată) cât de necesar este echilibrul între partea de creație și cea de comunicare, cu accent pe creație, în desfășurarea scenariului unui curs. Uman: plăcerea muncii
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
stoice, el afirmă: "Nu te dezgusta, nu lăsa să-ți scadă zelul și curajul, dacă nu reușești pe deplin să îndeplinești toate proiectele tale..." (Cartea a V-a, 9). În fine, drumul spre indiferența și apatia stoică presupune scoaterea la iveală în persoana omului moral a unui set de calități ce stau în puterea omenească: "fii deschis, onest, harnic, nelacom după plăceri; mulțumit cu destinul tău, cumpătat, binevoitor, generos, simplu, serios și mărinimos" (Cartea a V-a, 5). În aceeași ordine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema textului narativ studiat se reflectă în construcția personajului ales În opinia mea, complexitatea acestei lumi este ilustrată mai ales prin Ion, protagonistul al cărui destin scoate la iveală adâncimile insondabile ale sufletului țărănesc. Un prim argument este faptul că Ion este un personaj arhetipal („Toți flăcăii din sat sunt varietăți de Ion“, afirma G. Călinescu), deci reprezentativ pentru comunitatea țărănească. Setea lui de a fi stăpânul pământului căruia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
civilă sau dacă contrariul nu rezultă din însuși actul. Obligațiile comerciale ca și obligațiile civile au ca izvoare actele juridice (contractul și actul juridic unilateral) și faptele juridice (licite-cvasi contractul sau ilicite-delicte sau cvasi delicte). Practica comercială a dat la iveală, pe lângă contract și act juridic unilateral, un alt izvor, care deși are ca fundament voința creatoare a părților totuși nu poate fi confundat cu contractul, prezentând particularități proprii. Este vorba de actul juridic complex care are drept caracteristică principiul majoritar
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
a-l expune, de a-l descoperi, de a fi fascinați la vederea lui, de a-l spune, de a captiva și de a captura pe ceilalți prin el, de a-l mărturisi în taină, de a-l scoate la iveală prin șiretenie: plăcere specifică discursului adevărat asupra plăcerii"68. Prezența sexului în reprezentări (lingvistice sau virtuale) este o plăcere în sine, de cele mai multe ori paralelă cu plăcerea reală a actului sexual. Însă cele două instanțe se întrepătrund în subconștientul individului
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
În analiza unui discurs, Foucault este determinat de anumite precepte psihanalitice, mai ales atunci când se pronunță pentru studierea "intenției subiectului vorbitor, activitatea lui conștientă, ce anume a vrut el să spună sau, de asemenea, jocul inconștient care a ieșit la iveală, împotriva voinței lui, în aceea ce el a spus sau în aproape imperceptibila fisură a cuvintelor lui manifeste"154. În viziunea sa, clar-obscură, construcțiile lingvistice aleatorii, inconștiente sau aflate în semiobscuritate ale subiecților vorbitori pot forma enunțuri, care corespund anumitor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
teologico-filosofică occidentală despre adevăr. Însă el are multe în comun cu posibilitățile subiectului de a afla adevărul, sub ce condiții sociale și politice s-a produs un anumit adevăr, în ce fel de condiționări social-politice un adevăr a ieșit la iveală. Pentru Foucault, adevărul este echivalent cu ideea de cunoaștere și prima condiție epistemică a întemeierii filosofiei drept o disciplină autentică, care își pune întrebări despre existența omului și a societății și încearcă să găsească răspunsuri. Incertitudinea găsirii adevărurilor este, oarecum
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
că, începînd cu această dată, ea va fi reconsiderată. Acestea au fost criteriile de abordare în prezentarea acestui secol de socialism european. Dincolo de înmulțirea indivizilor, a faptelor și a datelor, trecînd peste potrivire și hazard, este necesar să scoatem la iveală profundele tendințe care permit analiza originalității unui curent politic. Socialismul european există de un secol. El a reprezentat o forță care a contribuit mult, într-o manieră diferențiată, la modelarea imaginii majorității țărilor europene. Acum, cînd misiuni noi îl așteaptă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
crescînde ale unui război în Europa sînt vizibile pentru toți socialiștii, aceste teme fiind dezbătute în Congresul de la Stuttgart, în lumina foarte recentei Revoluții ruse. Greva generală poate constitui oare un mijloc de luptă împotriva războiului? Această dispută scoate la iveală reale divergențe între francezi și germani, primii fiind adepții grevei generale insurecționale în caz de război (Vaillant, Jaurès), în timp ce germanii susțin o orientare mai moderată, insistînd asupra necesității de a se opune oricărei politici de înarmare (Bebel), refuzînd însă orice
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și-au făcut multe iluzii privind capacitatea lor de a le combate și forța internaționalismului lor, supraestimînd adevărata importanță a acestuia din urmă. În acest sens, ca orice alt moment de criză, războiul relevă foarte bine situația: el scoate la iveală, într-un mod brutal, nu numai integrarea organizațiilor muncitorești în societate, dar și decalajul, uneori imens, care există între discurs și practică; această integrare rezultînd dintr-o practică reformistă, la fel ca și condițiile reunite cu scopul de a o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
existența revoluției bolșevice această formă de dictatură care, potrivit afirmațiilor suedezului H. Branting, în prezidiul dezbaterilor de la Berna, "înjosește numele de socialism". De fapt, prima conferință socialistă internațională organizată de BSI la sfîrșitul celor patru ani de război, scoate la iveală divizările ideologice și strategice din rîndul mișcării, mult mai profunde decît cele apărute cu șapte ani înainte, în timpul congresului extraordinar de la Basel 20. Consecințele politice și organizaționale ale acestei stări de fapt se vor face curînd simțite în cadrul socialismului european
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
deceniu va reprezenta o perioadă relativ fastă pentru Internaționala Socialistă a Muncii, chiar dacă o opoziție socialistă de stînga mai există încă printre rîndurile sale, de o manieră autonomă. Lucrurile se vor schimba complet în deceniul următor și vor scoate la iveală incapacitatea ISM de a interveni într-o perioadă mai tragică: acest colos care grupează militanții aderenți nu are decît picioare de lut, arătîndu-și astfel neputința. UN COLOS CU PICIOARE DE LUT (1923-1940) Frumoșii ani ai unității regăsite Începînd cu 1923
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
faptului democratic nu o împiedică totuși să-i scoată în evidență caracterul relativ, variabil, după caz, și chiar să se gîndească la posibilitatea preluării puterii cu ajutorul unor metode violente. Dezbătută în cadrul Congresului de la Marsilia din 1925, această chestiune scoate la iveală divergențe de fond între diversele partide. Pentru ISM se dovedește a fi dificil să tranșeze și să adopte o poziție comună, ceea ce îl determină pe prim-președintele său, Henderson, să intervină în dispută într-un mod cu totul semnificativ: după cum
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
a zilelor de la Viena, din februarie 1934, care reprezintă înfrîngerea socialismului austriac și venirea la putere a lui Dollfuss. Pentru aripa de extremă dreaptă a ISM, acest episod va sfîrși prin a confirma ceea ce tragedia germană a scos deja la iveală: neputința socialismului revoluționar de a ține piept fascismului, necesitatea unei schimbări complete a strategiei mergînd pînă la o ruptură definitivă de Komintern. Orice formă a unității de acțiune cu comuniștii nu face decît să alimenteze temerile claselor de mijloc și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]