5,860 matches
-
lipsă de sufragerie. Odăile mansardei erau închiriate, afară de una singură, aflată lângă camera mea. Cel mai simpatic dintre colegi era Păunescu, poreclit Charlot, fiindcă semăna puțin cu actorul de cinema Chaplin. Deși înscris la Drept de vreo cinci ani, abia izbutise să treacă două examene. În schimb, avea o îndemînare neobișnuită, unică aproape, de a măslui cărțile de joc. Datorită acestei "însușiri", avea bani de cheltuială, căci găsea zilnic naivi pe care să-i jupoaie. Ne miram că nu dă de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
un făcut. Scrisoarea mi-a venit înapoi. Era a patra. Pe a cincea tot așa. Planul meu începea să se clatine mult prea devreme, descurajarea scotea colții. Să dau îndărăt? Nici gînd! Voi persevera până în pânzele albe și tot voi izbuti. În materie de dragoste perseverența e o armă care nu dă greș. Și afară de asta știu să aștept. A șasea scrisoare avu aceeași soartă. Nu-i nimic! La fel a șaptea și a opta. Mergeam înainte, tot înainte! A noua
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
naivă pe cât lăsa să se creadă. Luciditatea revenindu-i mă dojeni aspru: ― Nu umbla cu vorbe mari. Ești ușuratic! ― Sânt gata să jur că sânt sincer cu tine, absolut sincer. ― E mai bine să dovedești înainte de a jura. Dacă nu izbutești, abia atunci te apară jurământul. Dacă mă lăsa aș fi jurat strâmb, pentru că acele vorbe mari n-aveau nici cea mai palidă corespondență cu simțirea mea. Și totuși, adevărul adevărat e că mă înșelam pe mine însumi. Fraza debitată Mihaelei
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
s-o înduioșez prin suferințele mele, să-i trezesc compătimirea de soarta mea... nefericită? Într-adevăr, prin compătimire ajungi mai repede la inima unei femei decât prin orice alt mijloc. Adesea, încercasem la școală să-mi provoc plânsul la comandă. Izbuteam fără greș. N-aveam decât să mă gândesc la moarte ca să-mi vină lacrimile. Oricine ar plânge ― cu o fire ca a mea, gîndindu-se la propria sa moarte.) Așadar, m-am izolat în mine, ca să mă văd aievea întins fără
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
muri? ― De ce? am bâiguit prostește. ― Pentru că sîntem osândiți... știi bine!... a ripostat nervos și ochii ei incandescenți s-au aprins mai tare. Înțelegeam... Mihaela fugise în trecut și trăia un episod tragic din vremea terorii, pe care puternică ei închipuire izbutise să-l preschimbe în ralitate. (Fortis imaginatio generat casum...) I-am răspuns jocului (nici nu puteam să fac altfel), de fapt nu era joc, ci realitate vie, concretă. ― Câte ore mai avem? ― Patru... Atît! În aceste patru ore trebuia să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
atât îți crește setea. O fericire egală e plictisitoare sau mai bine zis nu e fericire. Isprăvește cu Mihaela înainte de a face cunoștință cu șerpii paradisului ei. Raționamentele îmbrăcate în haina asta abia acum le am limpezi în minte. Ceea ce izbuteam să deslușesc clar era doar partea finală, beția triumfului pe oare o încearcă biruitorul. Așa de pildă când, după despărțire, proprietara. restaurantului îmi aruncase cu fulgere în ochi și tunete la gură, ura și disprețul ei total ― atunci, ei bine
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
cu o ploaie de cuvinte nesincere? Cine s-a înduioșat cu ipocrizie de tragedia ei familială făgă-duindu-i s-o apere de orice năpastă? Cine i-a jurat, numai într-o noapte, de mii de ori c-o iubește? Cine a izbutit prin ingenioase tertipuri să se strecoare în sufletu-i ca să-i jefuiască? Acela eram, bineînțeles, eu. Judecind la rece, Mihaela avea dreptate cu carul să-mi întoarcă spatele și mai mult decât atât ― să se răzbune pe mine. Mai ales
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
opincă. Nuntașii petreceau în lege, băutura îi antrenase la joc și veselie. Numai eu sufeream de o grijă apăsătoare, absurdă, care în răstimpuri lua forme de spaimă neînțeleasă. Încercam s-o alung cu rațiunea (dealtfel n-avea nici un sens) și izbuteam pentru o bucată de timp; dar după aceea revenea tot mai obsedantă și neliniștitoare. Aveam simțământul că se petrece ceva anormal cu această căsătorie, că-i lipsește ceva, că nu-i decât o simplă înscenare. Iată, mă aflam la propria
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
măcar o oră... M-a obosit drumul... ― Da... De ce nu? Mă duc la mine în birou, tot am de făcut concluzii scrise la un proces. Lucram de o săptămână la aceste blestemate concluzii fără nici un spor. Câteodată ore întregi nu izbuteam să leg două fraze. Nici acum nu era chip să lucrez, mai ales acum... Mă tot întrebam de ce venise Mihaela fără să mă anunțe? O făcuse într-adins pentru a-și lua lucrurile personale în lipsa mea ca să evite iminența explicației
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
care s-ar fi putut să mă dea peste cap, i-am propus s-o angajez la mine, dublîndu-i leafa. Femeia primi bucuroasă luîndu-și obligația să-i aducă stăpînă-sii în loc pe... nevasta șoferului meu, în care aveam. Încredere deplină. Schimbul izbuti fără greutate și astfel, iată-mă prezent în casa Mihaelei cu ajutorul a doi ochi care vedeau tot ce se petrecea acolo și a două urechi care auzeau orice vorbă. Astfel am aflat că Nenișor era mereu bolnav (nevasta șoferului susținea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ascensiunea mea și-mi cerea un post de controlor financiar, undeva în provincie. Cum l-am văzut, un plan drăcesc mi-a scăpărat în minte, cu toate detaliile, așa de limpezi și închegate, încît de la început avui certitudinea că va izbuti la milimetru. ― Ascultă, Charlot, mai știi să măsluiești cu atâta îndemînare cărțile de joc? Fostul coleg roși, crezând că poate îi fac o imputare. ― Nu, dragul meu, n-o lua așa, am fost și rămânem prieteni. Îmi ceri un post
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
lor, ou însăși soarta omenească. Dacă inteligența mea se dovedea mai sprintenă, aș fi avut la timp aceste date. Mi-aș fi luat măsuri de apărare, n-aș fi rămas descoperit ca acum. Drama începe de acolo că n-am izbutit să mă cunosc decât atunci când era prea târziu. N-am știut când trebuia încotro să-mi îndrept pașii, în ce chip să-mi stăpânesc pornirile inimii și, apucând la întîmplare pe un drum greșit, iată-mă ajuns înainte de vreme la
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
vorba de galoane ierarhice. (Vidra lui Răzvan trăiește în orice soție.) Eram avocat, el funcționar public. Între aceste două cariere nu părea să fie o diferență sensibilă. Mie îmi trebuia una zdrobitoare. Cu câtă râvnă și putere de muncă am izbutit să ocup o catedră. (Și asta pentru că voise ea.) Nu era destul! Mă ridicasem și mai sus, devenind secretar general, după cum se știe. Și ori de câte ori obțineam vreo izbândă, aveam grijă să i-o comunic. (Pentru că, în definitiv, tot ceea ce făceam
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
mine făcând una cu ființa mea, încît acum când a plecat în lunga ei călătorie și-a luat numai trupul cu ea, dar în mine a rămas întreagă, mai vie ca niciodată. Voia să-mi intre în sânge și, iată, izbutise mai mult, infinit mai mult decât se așteptase. Totul, totul îmi vorbește de ea: locurile pe unde am hoinărit, casele, grădinile, lucrurile, oamenii pe care i-am cunoscut împreună. În toate și în tot parcă și-a lăsat ființa ei
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pe calea pe care merge toată lumea. Întărește-te, și fii om! 3. Păzește poruncile Domnului, Dumnezeului tău, umblînd în căile Lui, și păzind legile Lui, poruncile Lui, hotărîrile Lui și învățăturile Lui, după cum este scris în legea lui Moise, ca să izbutești în tot ce vei face și ori încotro te vei întoarce, 4. și pentru ca Domnul să împlinească următoarele cuvinte pe care le-a rostit pentru mine: "Dacă fiii tăi vor lua seama la calea lor, umblînd cu credincioșie înaintea Mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
ridica, ci împăratul să-și țină legămîntul, rămînîndu-i credincios. 15. Dar el s-a răsculat împotriva lui și a trimis soli în Egipt, ca să-i dea cai și un mare număr de oameni. Cel ce a făcut asemenea lucruri va izbuti el oare, va scăpa el oare? Cum să mai scape dacă a rupt legămîntul?" 16. "Pe viața Mea, zice Domnul Dumnezeu, că în țara împăratului care l-a pus să domnească, față de care i-a călcat jurămîntul și al cărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
de dimineață a doua zi, și s-au suit pe vîrful muntelui, zicînd: "Iată-ne! suntem gata să ne suim în locul de care a vorbit Domnul, căci am păcătuit." 41. Moise a zis: "Pentru ce călcați porunca Domnului? Nu veți izbuti. 42. Nu vă suiți, căci Domnul nu este în mijlocul vostru! Nu căutați să fiți bătuți de vrăjmașii voștri. 43. Căci Amaleciții și Cananiții sunt înaintea voastră, și veți cădea uciși de sabie; odată ce v-ați abătut de la Domnul, Domnul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
să fugă de zgomot, să petreacă vacanța fără cheie lăsată la recepție. Pe vremea aceea (eram tânăr, abia îmi terminasem studiile universitare) mă chinuiam să învăț să înot. Trăgeam cu ochiul la cum înotau alții, dar învățătura mergea greu. Nu izbuteam să-mi reglez respirația, să-mi coordonez mișcările, nici să lovesc apa, cum trebuie, cu picioarele. Din cauza aceasta intram în panică. Reușeam să înaintez câțiva metri, trăgând ca un disperat cu brațele apa sub mine, pe urmă eram nevoit să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
n-au reușit, se uită cu ciudă la cei mai norocoși, fie persecutați de politică, oameni trecuți prin anchete, prin beciurile Securității, prin închisori. Dan nu intră în nici una din aceste categorii. Nu pare frământat de faptul că n-a izbutit să-și asigure o "situație". E interesat de lucruri gratuite, care nu-i aduc bani, artă, cultură, iar, în ce privește politica, n-are îndîrjiri speciale. E, bineînțeles, anticomunist, de vreme ce n-a mai suportat să rămână la București și a plecat, prin
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mă răzbun împotriva faptului că specia sentimentalilor greoi, lipsiți de dezinvoltură, nu preocupă pe nimeni aici, cu excepția, poate, a inimilor caritabile care se înduioșează de visători ca de pisicile rătăcite. Ar trebui organizată, eventual, o ligă a celor care nu izbutesc cu nici un chip să fie eminamente practici, însă pentru asta ar fi nevoie de o Americă dispusă să devină conștientă de marea singurătate din progresul ei. Ceea ce e puțin probabil. America e plină de maniaci. Maniaci ai puritanismului. Maniaci ai
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
fața locului, s-a dat judecăței penale pe fostul bibliotecar Mihail Eminescu, însă această acțiune n-a reușit și dosarul s-a închis în instrucție încă de la 17 decembrie, anul espirat. Iar motivele pentru care această acțiune n-a putut izbuti sunt următoarele: din instrucțiunea ce s-a făcut în această afacere, s-a constatat lipsă din bibliotecă ca vreo 71 volume, însă nu s-a putut ști când anume a avut loc această disparițiune, de unde urmează că M. Eminescu, neputând
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mi-a venit ideea: când nu poți alege între viață și între moarte e bine să te faci actor și, de cuvânt, am intrat și mi-am 639 {EminescuOpXVI 640} manifestat dorința de a încerca, de voi putea în fine izbuti. Ce să-ți spun, am asistat la două repetiții și mi-am zis: E frumos să-ți începi cariera cu teatru, bunăoară cum ai făcut d-ta, dar să-ți sfârșești viața cu actorie nu merge, și, din momentul în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
într-o dispută. În care el era protagonistul. Le dădea lecții. Își bătea joc de ei. Râdea cu gura până la urechi. Cu toate eforturile, nu i se putură impune. Încercarea nu le reuși nici acum. De neclintit inculpatul. Și atunci, neizbutind a-i dovedi că minte, se treziră acceptând că spunea adevărul. Deși nici de asta nu păreau convinși. Însă nu avură ce face. Trebuiră să admită situația. Se aflau într-o încurcătură a naibii de urâtă. Tot ce își doreau
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
era poate chiar atât de instinctiv. Știu acum că-și avea temeiurile sale. Dar, văzut din afară părea mai curând pătimaș. Nu se poate nega \ nu-i așa? \ că, pentru moment cel puțin, e nevoie și de judecători. Totuși, nu izbuteam să pricep cum de poate un om să-și acorde singur dreptul de a exercita această surprinzătoare funcție. Admiteam că lucrul există, de vreme ce-l vedeam, dar cam tot așa cum admiteam că există și lăcuste. Cu singura diferență că invaziile acestor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
împrejurări. De aceea mă bucuram de o mare popularitate și succesele mele în cercurile pe care le frecventam erau cum nu se poate mai numeroase. Aveam o înfățișare plăcută, mă arătam un dansator neobosit, dând totodată dovezi discrete de erudiție, izbuteam să iubesc, în același timp, lucru deloc ușor, dreptatea și femeile, practicam sporturile și artele frumoase: dar mă opresc aici, ca să nu bănuiți că vreau să mă laud. Închipuiți-vă, în scurte cuvinte, un bărbat în puterea vârstei, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]