3,184 matches
-
cazul celor care spală geamurile clădirilor înalte fără să fie asigurați în vreun un fel. Atâta vreme cât urci fără să te gândești la nimic, e în ordine, dar când începi să realizezi cât ai urcat și te mai și oprești, e jale. Am mai întors o dată capul și am ridicat privirile. Fata încă mai urca. Mi-am dat seama după cum i se mișca lanterna. Numai că ajunsese mult mai sus decât înainte. Distanța dintre noi se mărise considerabil. Chiar că era bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pot găti... — Știu, zise ea. — Știi? — Da, am făcut puțină ordine acolo. Nu-ți place? — Tu ai făcut curățenie? — Da, am trecut pe la tine azi dimineață să-ți duc o carte. Ușa era scoasă din țâțâni, pe jos era o jale de nedescris... așa că m-am apucat și-am strâns. Am întârziat eu puțin de la serviciu, dar mă simțeam datoare pentru cina aceea splendidă. Te deranjează că am făcut puțină ordine? — Nu, deloc. Îți mulțumesc din tot sufletul. — Vii să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am născut să mă dărui / Oricând și orișicui” (Mă știu). Sau acest mândru îndemn: „Mută munții uriași din calea zărilor, - / de poți!” După Goga, C. este al doilea poet tribun reprezentativ provenind din Transilvania: mai vârtos, mai puțin atins de „jalea” contemporanului său. Plachetele Versuri (1925) și În robia lor (1926), centrate pe ideea de mesianism, într-o retorică expresionistă - în care eul exacerbat e comparabil cu vibrantul „noi” al lui Goga -, sunt în acest sens edificatoare. Alte câteva plachete - Mâine
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Convorbiri literare”, unde a publicat până în 1892, colaborând și la alte reviste, precum „Familia”, „Columna lui Traian”, „Literatorul”, „Viața românească”. În cea mai mare parte a poeziilor scrise de C.-P., adunate în volumul Poezii (1874), predomină lirismul. Frecvente sunt jalea, „dorul nemărginit”, generate de plecarea ori necredința iubitului. Motivul iubitei părăsite revine deseori în aceste versuri, care își au izvorul cu deosebire în stările de tristețe. Cuplul nefericit se întâlnește și în baladele de tip romantic. Autoarea preferă cadrul anotimpurilor
CUGLER-PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
a dansului și în umorul bonom), cu gustul frumosului și legea omeniei. Sărbătorescul, dragostea de viață datorează mult din expresivitatea lor ritmului captat în versificația impetuoasă. Moartea lui Fulger revelă, în dialogul exemplar a două „voci lirice” (suferinței individuale din jalea și revolta mamei împotriva absurdului morții i se opune înțelepciunea populară, întemeiată pe credință, ce acceptă stingerea ca lege a tot ce există, formulată de bătrânul sfetnic: „El nu e mort! Trăiește-n veci, / E numai dus” [...] „Zici fum? O
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Totuși, se detașează unele traduceri din A. Cehov, Tristan Bernard, Blasco Ibañez ș.a. Sunt reproduse portrete ale lui Marcu Beza dedicate scriitorilor englezi Joseph Conrad și John Galsworthy. Din domeniul artelor ar fi de semnalat comentariile la opera lui Ion Jalea și Goya. Demne de reținut sunt studii precum: Delia Stan, I. Agârbiceanu și operele lui (1929), V. Merenco, Cine e autorul poemei „Cântarea României”?!? (1929), Mario Ruffini, N. Iorga și mișcarea literară a revistei „Sămănătorul” (1936). Calitatea literaturii originale publicate
CUGET CLAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286551_a_287880]
-
grupuri de vârstă pentru anumite c. (cele de dragoste sunt cultivate mai ales de tineri, cele meditative, de vârstnici). Clasificările c., având în vedere numai textul literar, deci criteriul tematic, disting numeroase grupe: de dor, de dragoste, de natură, de jale, de necaz, de înstrăinare, bahice etc. De cele mai multe ori, însă, datorită complexității sentimentelor, textele se pot încadra cu greu în astfel de compartimente și foarte adesea același c. poate fi inclus în două sau chiar trei grupe tematice. După criteriul
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Densusianu, Flori alese din cântecele poporului, București, 1920; reed. în Viața păstorească în poezia noastră populară, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1966; Gh. Cardaș, Cântece poporane moldovenești, Arad, 1926; Seb. Bornemisa, Cele mai frumoase cântece de dragoste, cântece de jale, cântece de dor, cântece cătănești, cântece de batjocură, cântece poporale americane, ed. 2, Cluj, 1929; Gh. Cernea, Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate, Sighișoara, 1929; Vasile Bologa, Poezii poporale din Ardeal, Sibiu
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
titlu, „muiată-n nestimate și-n horbote de fir”, este domnița bizantină. Din vremuri voievodale, poetul desprinde chipul nefericit al unei văduve de domnitor pierit în luptă cu „păgânele urdii”. În mănăstire, „a țării mândră Doamnă” îndură „sub bolți de jale o soartă urgisită”, în timp ce în țară bântuie prăpădul (Călugărița). C. evocă mai ales aspecte tragice ale vieții voievozilor, sacrificiile și suferințele acestora. Versurile mărturisesc nu atât compasiunea poetului, cât îndurerarea față de soarta unor oameni considerați mult apropiați lui, legați de
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
jud. Târnava Mare, București, 1931; Doine de război (1914-1919) din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Cântece ostășești din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Strigături de ospăț din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), București, 1931; Doine de jale din regiunea Cohalmului, București, 1931; Strigături de joc din jud. Sibiu, Sibiu, 1940; Flori sibiene, Sibiu, 1941; Patriotism ardelean, Cluj, 1945; Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea, Nunta la Paloș, în Folclor din Transilvania, II, îngr. Ioan Șerb
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
subtilei melodicități a unor sonuri conduc la un asemenea rezultat și în poeziile în vers alb (Poezii în vers alb, 1983). Un ton neașteptat de aspru, răbufnind în sarcasme și blesteme, zvâcnește în Balade și strofe răzlețe (1943). Cu toată jalea pe care o lasă în urmă, războiul, „stihie” devastatoare, insuflă bucovineanului podidit de patriotice simțiri impulsuri de energie combativă. O antologie din versurile lui C., Scrieri lirice, s-a editat în 1970. Respirând o seninătate ce îngăduie și câte o
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
minorat al expresivității, fluența molcomă a romanțelor sale smulgându-se arareori din făgașul banalității. Mai suspinând, mai îngândurându-se adică filosoficește, poetul cultivă o suită de stări din care nu lipsesc refugiul în visare și înseninările în sânul naturii prietene, jalea după iubirea care s-a stins, resemnarea. „Cântecele”, urzite în dorul făpturii îndrăgite, sunt tincturate de tristețea singurătății. Melancolia nu exprimă numai o frustrare afectivă, ci colorează, stins, și sentimentul zădărniciei. Între euforia unor clipe și spasmul de anxietate pe
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
cearcănele gurei intacte. Dinți foarte potriviți, nicio măsea stricată; câțiva dinți căzuți i-am pus la loc. Ce dialect s-a rostit prin aceste frumoase cearcăne o știe numai acela care a ascultat suspinele animei ei și care a auzit jalea de la moartea ei84. Descrierile pun în evidență nu atât resturile trecutului, cât mai ales calitatea lor perisabilă, în proporție directă cu apartenența lor la viață. În pământ, Bolliac distinge disoluția și în același timp persistența substanțelor trăitului: grăsimea, sângele, efemeridele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a văzut, probabil pe geam, în crucea mamii lui!, că atunci când am ieșit mi-a dat un picior în fund că vreo săptămână m-a durut noada. Nu puteai întreba nimic, trebuia să-ți vezi de treabă că altfel era jale mare. La proces ne-au judecat, mi-aduc aminte că ningea afară, era frig, ne-au dus pe toți la tribunal, ne-au băgat pe toți într-o boxă, și au tot citit și tot au vorbit... Procesul C. I.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ca azi Când dușmanu-ți pradă și codrii de brazi Lăsându-ți străbunele plaiuri pustii. Îți pradă odoarele altarelor tale Și fierul și aurul văilor reci De nu poți, Ștefane, pe-acolo de treci Să nu-ți sângereze și gândul de jale. Îți pradă, Ștefane, și roua din flori Și-a cerului față ți-o pradă de stele, Iar neamul ți-l minte cu vorbe mișele Și-ți frânge-n robie vitejii feciori. Trezește-te-n strigătul fiilor tăi Și vino, Stăpâne
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în Moldova unde i-a și așezat" (Kogălniceanu, Letopisețe, I, p. 174). Și în altă parte („Opinia" 14 aprilie 1912) Ghibănescu continuă după 38 de ore cât a rămas la Cernăuți, referindu-se la Prut și albia lui: „Dar câtă jale de neam nu curse pe acest Prut, rău blestemat, care a fost sortit să ne rupă neamul în două! De pe podul ce trece Prutul în valea Cernăuțului, stând, gândul îți fuge departe la vale și în tot drumul lui adânc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai degrabă relaxat, ceea ce a făcut ca poeziile sale să fie apreciate de cititori. Vom reda un asemenea text, pentru a surprinde mai bine spiritul în care scria Zacheu: Pentru tineri Tineri voi aveți în inimi Însă, vai mă prinde jalea... O comoară nestimată! Că la noi în sat nu-i bine!... V-am rugat și vă rog iarăși, Ce păcat c-atâția tineri Să rămână ne-ntinată Au dat satul de rușine!... Când al patimilor ropot Ah!... părinții poartă vina Și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
totuși scris să-i vadă pe ai lui și să se întoarcă acasă, să ajungă târziu de tot, ca vai de el, pe un vas străin, să-și piardă toți tovarășii și chiar și la el acasă să găsească numai jale!" (9.530-535)80*. Criticii au subliniat îndelung faptul că episodul cu Polifem era bazat pe niște povești populare 81. Steve Reece a remarcat foarte bine că aventurile lui Ulise la feacieni (cânturile 9 până la 12) au numeroase elemente provenind din
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acum?!!! Joi se-mplinesc 4 săptămâni de când la 9,30 seara tata a venit cu vestea groaznică a evacuării. Dar nimic nu era cert. Vineri lumea a aflat că duminică vom fi evacuați. Și-așa a început febra evacuării. Plânsete, jale, împachetat, fiert, totul una-n alta, fără cap și coadă. Nu ne-am dat seama ce ne așteaptă. Era un vis - așa credeam noi -, nu ne dădeam seama ce ne așteaptă. Sâmbătă, prăvăliile erau închise și a început vânzarea clandestină
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
frumoase. După masă la ora trei s-a zvonit că totul a fost amânat pentru șase luni. Nesiguranță, neliniște, plecăm sau nu? Mamei și tatei le-au părut rău după cele vândute și dăruite și chiar și mie mi-era jale de ele. Dar în inimă aveam o îndoială, nu eram siguri de zvon. Eram gata cu împachetatul, dar așa ca și cum aș pleca într-o excursie. Nu ne închipuiam că s-ar putea să ne smulgă cu totul din casa noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lung, noroios, presărat de căruțe, pline cu saci, boccele, copii, bătrâni. Pe jos, alături de căruțe, tinerii. Țiganii o duc mai bine. Ei au căruțe, noi nici atât. Lăsăm Câmpulungul în urma noastră și ajungem la gară. Aici e și mai groaznic. Plânsete, jale, bagaje, țipete, îmbarcarea în vagoane care transportă, de altfel, caii. Vagoanele sunt curățate de paie și ne urcăm noi. 38 de persoane într-un vagon, printre care patru bătrâni peste 80 de ani și un copil paralizat. Ne era teamă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unde s-au găsit totuși numeroase cadavre. Ea este partea de apus și nord a orașului. În partea de răsărit a orașului, În sectorul Abator, Vasile Lupu XE "Lupu, Constantin" , Tg. Cucului, Aron Vodă, Sărărie, Sf. Lazăr, Ghica Vodă etc. jalea era de nedescris. Socola XE "Socola" și Nicolina fac parte din regiunea de sud. În partea de răsărit, populația fiind mai densă, ororile s-au resimțit și mai mult. Străzi Întregi au fost curățate de bărbați... din strada Vasile Lupu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
casă... era strada Aron Vodă. Această stradă, cu strada Rufeni, Bulevardul Rosetti, strada Martha, formează grupul de străzi cu populația evreiască cea mai săracă. Sărăciunea aceasta după ce a fost lipsită de strictul necesar, a pierdut bărbații, fiii, frații și tații. Jalea după 29 iunie 1941 era Înspăimântătoare, la care se adaugă și o crasă sărăcie. Văduvele și orfanii cei mai mulți se recrutau din această parte. Cât privește partea de sud a orașului: Socola și Nicolina, aceste două cartiere au avut de suferit
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
descompunere. Preotul a găsit momentul să glumească pe seama lui Totoescu: „Ce domnule primar plângi după neamuri?”, la care Totoescu XE "Totoescu" a răspuns, potrivit versiunii preotului Teodorescu: „Cum să nu plângi părinte mi-a răspuns d-lui, când vezi atâta jale și atâta barbarie? - Ei dar nu se poate face nimic? Am Întrebat eu. La care mi-a răspuns Totoescu: «Orice intervenție este de prisos; astăzi de 3 ori a vrut să mă aresteze un ofițer german și tot de atâtea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a Întețit persecuțiile, senzația de catastrofă iminentă În cadrul Comunității și nevoia de a apela la ea. Teroarea legionară a fost la Iași mai grea și mai sălbatică decât toate manifestările ei În România, În afară de zilele pogromului de la București. „Doliul și jalea s-au Întins prin casele evreilor”, a rezumat perioada adjunctul președintelui Comunității: „Beciurile acestor instituții șlegionareț, de groaznică maltratare a evreilor, se umpleau din timpul nopții până la refuz... Evrei șarestațiț erau supuși celor mai mari chinuri, bătuți până la desfigurare și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]