3,897 matches
-
prins de epilepsie / Întreg șahul cer, în apă cu frunze răsturnat” etc. În chiar miezul energicelor, vitalelor desfășurări ale „balului” imagistic se insinuează adesea „dezolarea”, „țipătul” ca marcă a dezechilibrului sufletesc transcris în ambianța brusc ostilă, sugerând rupturi în ordinea lăuntrică: Și uite pieptul ca o savană în flăcări, Cu cai sălbatici și dezlănțuirea aerului cu vegetații Tropicale, creierul lovește semne S.O.S. Dezolat, dezolat, Un țipăt ca o pasăre sau stilou, În obraz vântul îți aruncă vitriol, Ochiul tău
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
din garnizoană” - poetul vizează, succesiv, ordonarea plastică, geometrică a imaginilor naturale (în primul vers), entuziasmul „călătoriei” ca descoperire a unui spectacol destins, sărbătoresc, în care contează nu atât logica exterior-evenimențială, cât sugestia, rezultată din asocieri aparent divergente, a unei dinamici lăuntrice. Comparațiile pot șoca (surâsul - alpenstock, strigătele - apa în țevi, cuvintele - soldații din garnizoană) și se poate spune că planul „simbolic” nu acoperă deplin „referentul”, reținând doar câte o singură notă comună a elementelor asociate („ideea” de ascensiune din versurile 2-3
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
atributul lovinescian de „miliardar de imagini” acordat autorului. Evenimentul cotidian „brut” e canalizat adesea spre tiparele solemne ale imnului, descripția e deviată către confesiune, într-un necontenit du-te-vino conferind ansamblului un particular dinamism ce e, de fapt, aproximarea unei efervescențe lăuntrice cu momente de maximă elevație și, deopotrivă cu inevitabile căderi de tensiune. Într-un cuvânt, Ulise e un fel de „poem total”, de o acută modernitate a limbajului în contextul liricii românești a momentului și care nu putea să nu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
expresiv al năzuinței de evadare în elementar dintr-o lume a modernității neliniștite, aceeași mișcare a materiei verbale aflate în plin proces de structurare. E cazul celebrului „imn” al ceaiului (din fragmentul al doilea al cărții), unde, pe fundalul „panicii” lăuntrice se conturează, cu calmul său elegiac, ritualul consumării „acestei băuturi de culoarea frunzelor”, ca un moment al regăsirii de sine într-o universală comuniune. Este una dintre paginile de referință ale operei lui Voronca și, fără îndoială, din întreaga poezie
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
liric într-o stare de absolută disponibilitate asociativă, oferindu-și mereu noi pretexte de punere în ecuație a „impresiilor” și „stărilor” de spirit, - de unde senzația de dinamism și de imprevizibil, de unică supunere a rostirii la creșterile și descreșterile tensiunii lăuntrice. Relativa apropiere de suprarealism de mai târziu nu afectează, ci, dimpotrivă, sprijină perpetuarea principalelor tipare structurante ale universului imaginar. Toată poezia de după Punct și Integral rămâne obsedată, în fond, de dinamica metamorfozelor descoperite pe itinerarii multiple, căutând acele - numite de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
o voce? /.../ Nici un pământ în hohot să nu-ți deschidă trepte, / În peșteri să desfacă o viziune frustă?” * Cu asemenea întrebări pătrundem însă în spațiul, cu mult mai întins, al acelei „perpetue mișcări” a lumii din afară și a universului lăuntric, la care invită orice text al lui Voronca. Ele evidențiază o ipostază dintre cele mai caracteristice și mai frecvente a eului din lirica sa, care este aceea a solitarului căutând comunicarea, ecoul, vibrația solidară a unei colectivități umane aflate ea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fiind remodelate într-o perspectivă de contraste și stridențe expresioniste, din care clovnul, ca „reprezentant alegoric al poetului”, e văzut mai degrabă sub semnul acelei „epifanii derizorii a artei și a artistului”, prin excelență ambiguă, asociind râsul exterior cu plânsul lăuntric, într-un peisaj el însuși tulburat: De sus vântul înșurubat. Clovnul: floare de făină vie. Îți spun, catalogul îngerilor lăuntric fard Râsul se rupe în două ca un gard Se apropie noaptea: despletire albă, troică în nebunie. (Cloroform) Al doilea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
albie strict trasată. În Ulise, unde structurarea materiei se face în secvențe relativ unitare, se mai pot izola fragmente ce dezvoltă consecvent astfel de motive. Așa se întâmplă, de exemplu, în secțiunea a 16-a („la fotograf...”), care aproximează „peisajele” lăuntrice ale somnului în termenii unui spectacol de circ, pornind desigur de la asocierea “îmblânzirii” nocturne a agitației umane cu acțiunea îmblânzitorului din arenă: iată somnul îți dăruie o sticluță cu parfum îmblânzitorul aruncă tigrul în arenă ca o mănușă urmează numărul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lucruri împrospătând sărbătorește universul întreg, ca în finalul secțiunii a patra a poemului: dar vine făt-frumos cu limbile păstrate în sân ca o colecțiune de timbre și tresare iarba ținutului se desface în lumină feriga vuiesc suveicile nervilor aceste gene lăuntrice și ochii se desfac ca șantiere ca lacuri câmpul e tăiat de linii ca palmele ș...ț mestecenii fac mătănii în sân se crucesc fulgere spintecă întunericul ca un pântec dăruie lumini zările ca reclamele marilor bijutieri. Că a vedea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sonoră, muzicală (clape, strune, arcușuri), de ecouri așteptate ca tot atâtea răspunsuri. A deștepta și a răspunde devin, pe mari suprafețe ale poeziei, nucleele verbale în jurul cărora se construiește viziunea metamorfozelor provocate în universul exterior de impactul cu „undele” vieții lăuntrice, fie numite direct, fie reprezentate prin „delegați” metaforici. Un fragment din Brățara nopților, XII, pune într-o grăitoare relație această așteptare / provocare a răspunsului, cu actul convocării tuturor semnelor universului în poem, dinspre cele patru puncte cardinale, întru realizarea marii
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nuanță muzicală. De aceea, crearea unei atmosfere, prin alte mijloace decât până acum”. Un vers din poezia Punct - „Trup dizolvat în peisaj acid” -, citat și de comentatorul amintit, ar putea servi drept emblemă a acestei viziuni de interferențe între universul lăuntric și cel extern, de asocieri insolite de obiecte și stări de spirit, de treceri bruște de la o perspectivă la alta. Cum aproape fiecare vers conține o imagine nu tocmai obișnuită, atenția cititorului e reținută, fie și momentan, de imaginea în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Treptat, imaginea care se impune e, totuși, cea a contemplatorului oprit la porțile cetății Un străin la poarta orașului, cum sună un titlu de sonet -, oarecum blocat în acțiunea sa de tentația, mai puternică, a întoarcerilor spre sinele tulburat, către "lăuntricul zvon" și "lutul scoică" spre care descinde sângele ca spre un hățiș", contrazicând sau punând sub semnul întrebării voința prezumtivului erou-cavaler. O zi, o buclă pe acest tăiș? Acum, ca la-nceput, a câta oară? Pasăre, sângele, mai jos coboară
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
înscriind, și la acest nivel al opțiunilor formale, o aspirație - nerealizată, de altfel - spre un echilibru dificil de atins. Aproape fără cusur dacă le considerăm sub unghi strict tehnic, sonetele din acest ultim ciclu românesc nu pot disimula însă fisurile lăuntrice ale eului, vulnerabilitatea pe care am evocat-o. Ipostaza "eroică" a subiectului liric cedează, cum s-a văzut, locul celei a așteptării nu foarte sigure de succesul ei, în fața "cetății". Sub armura și în cortul presupusului cavaler războinic se adăpostește
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
avangardistă n-a afectat la el nici o clipă încrederea în poezie și în poem, întâmpinate, cum am văzut, cu un sentiment cvasireligios: Voronca a fost printre puținii poeți ai vremii sale părând a trăi exclusiv, și la o înaltă temperatură lăuntrică, pentru și întru poezie. Le înțelegea, desigur, din perspectiva absolutei disponibilități avangardiste și a unei ideale identificări dintre a scrie și a fi, acompaniate, chiar dacă nu întotdeauna în chip mărturisit, și de o conștiință „modernistă” a formei: dovadă frecventele tentative
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
parte, identificarea cu diverse și numeroase euri, aparent străine propriei identități, constituie un spor de arheitate. Eminescu spunea, urmând ideea identității numerice din budism, că într-un om se ascund nenumărați oameni, pe care geniul îi descoperă cu forța iluminării lăuntrice. Cam în aceeași vreme, Rimbaud vorbea de heterogenia eului, iar, mai târziu, ca să dau un exemplu celebru, Pessoa și-a descoperit peste 70 de heteronimi creatori. Dar aceasta e o întărire, iar nu o pierdere de identitate. Din păcate, în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fără griji aventurile erotice, mai răsfățat ca niciodată de femei. (Nu e și el cel mai iubit dintre pământeni?). Ba se simte mai tânăr cu zece ani odată scăpat de trebuiele "dragostei sale pentru medicină", care "izvora dintr-o necesitate lăuntrică"429. Trăiește nepăsarea libertății erotice cu argumentul postmodernist al căutării "diferenței" în "repetiția" dragostei fizice. Transferă diferența grea a chirurgiei în diferența ușoară căutată de Don Juan: "Între Hitler și Einstein, între Brejnev și Soljenițîn există mai multe asemănări decât
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
umană este implacabil datată. Plimbările, splendid descrise în Mahapadanasuttam, patru la număr în mai toate versiunile, cu rostul lor evident de a împinge la meditație, vor fi fost suficiente pentru convertire într-o lume dispusă să acorde preponderență unor dezbateri lăuntrice. Însă în lumea supusă reflecției creștine, meditația ca act de pătrundere și de achiziționare nu mai este suficientă. Sunt necesare acum și niște însemne ale inițierii, printre altele botezul și cuminecătura, realizate de un agent abilitat. Acesta este Varlaam, un
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
Legată de cea mai bună literatură teologică răsăriteană prin izvoarele ei bizantine și neogrecești și de literatura românească populară prin atâtea motive menite să facă lectura plăcută cititorilor de la noi, opera mitropolitului Varlaam este originală prin arhitectura și economia sa lăuntrică, datorate marelui cărturar. [...] Dincolo de mesajul spiritual al cărții, străbate încă de la foaia de titlu mesajul ei național: este o operă adresată întregului neam românesc, dincolo de frontierele nedrepte și provizorii ale timpului, și de aceea cărturarul o alcătuiește cu preocuparea lesnicioasei
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
general naturi delicate, deseori infantile nu prin naivitate propriu-zisă - pentru că personajele sunt mai degrabă istețe, nu lipsite de viclenii benigne, posibil păguboase -, ci prin candoare. Câteva proze au ca protagoniști chiar copii, scrutați sub aspectul interiorității, al reflexivității, al bogăției lăuntrice, ceea ce i-a adus lui V. renumele de remarcabil investigator al vârstei copilăriei. Laconic și eliptic, el este un „minimalist”. „Minimalismul” său e dublat însă de o savoare particulară a limbii, care nu vine nici din folclorizare, nici din sfătoșenie
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
descifrator al psihologiilor elementare. [...] Structural, personajele aparțin familiei de spirite a oamenilor mărunți din nuvelistica românească de la începutul secolului al XX-lea, însă manifestările psihice ale unora se explică doar în lumina descoperirilor psihologiei moderne. Prozatorul semnalează fenomenalități de natură lăuntrică bizare, ignorate sau trecute cu vederea de scriitori ai timpurilor revolute. Esențial, umanitatea literaturii lui Velea nu-i alta decât cea descrisă de Gârleanu, Brătescu-Voinești, Demetrius, Bassarabescu, Dunăreanu, Cazaban, dar, în loc să-i fie surprinse comportamentele tipice, îi sunt pândite cele
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
însă la această tematică și la paradoxul - aparent - iscat de ilustrarea ei: sunt transfigurate, în decupaje ce au cuprinderi variabile, centre de focalizare tematică obișnuite în poezia modernistă: copiii, casa, locuirea, devenirea, nostalgia rădăcinilor ancestrale, interogația metafizică, contemplația existențială, deliberarea lăuntrică, celebrarea femeii și erotismul, abordat, în cele mai vechi, într-o modalitate care îmbină fervoarea mistuitoare cu reticența aluziv-sentimentală, iar în cele mai recente în chip mai explicit și viguros, recurgând la o simbolistică fără ambiguități și la o imagerie
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
că maeștrii de qigong au, În general, un spirit de competiție foarte redus, deoarece ei Înțeleg că scopul vieții este să se contopească până la urmă cu natura; că lucrurile prețioase din viață le obținem dacă ne ocupăm de ființa noastră lăuntrică, nu dacă ne luăm la Întrecere cu alții, și că există În univers resurse nesecate pentru care nu trebuie să cheltuim nimic. Această mentalitate scade mult riscul de stres și depresie, Întărește imunitatea, Îmbunătățește starea generală a sănătății și mărește
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Boston. Bron, A.; Schemmann, M. (ed.) (2002), Social Science Theories in Adult Education Research, Bochum Studies in International Adult Education LIT Verlag, Munster. Dave, R.H. (coord.) (1991), Fundamentele educației permanente, Editura Didactică și Pedagogică, București. Delors, J. (coord.) (2000), Comoara lăuntrică. Raportul UNESCO al Comisiei Internaționale pentru educație în secolul XXI, Editura Polirom, Iași. English, L.M. (ed.) (2005), International Encyclopedia of Adult Education, Palgrave MacMillan, New York. Faure, E. (coord.) (1974), A învăța să fii. Un raport al UNESCO, EDP, București. Field
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
personalități. 6. Motivația învățării Copiii învață pentru a face pe plac părinților și profesorilor, pentru a obține anumite recompense, pentru a deveni „cineva” când vor fi mari etc. Ei sunt mai puțin călăuziți de dorința de a ști, de nevoia lăuntrică de a deveni personalități remarcabile. Dimpotrivă, adulții învață pentru a progresa în carieră, pentru a obține „slujbe” mai bune și mai bine plătite, pentru a deține o poziție socială mai bună, un status social mai înalt, pentru a deveni experți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Boston. Bron, A.; Schemmann, M. (ed.) (2002), Social Science Theories in Adult Education Research, Bochum Studies in International Adult Education LIT Verlag, Munster. Dave, R.H. (coord.) (1991), Fundamentele educației permanente, Editura Didactică și Pedagogică, București. Delors, J. (coord.) (2000), Comoara lăuntrică. Raportul UNESCO al Comisiei Internaționale pentru educație în secolul XXI, Editura Polirom, Iași. English, L.M. (ed.) (2005), International Encyclopedia of Adult Education, Palgrave MacMillan, New York. Faure, E. (coord.) (1974), A învăța să fii. Un raport al UNESCO, EDP, București. Field
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]