KorAP: Find »[drukola/base=laic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...120 121 122 ...200 >

4,995 matches

Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407

Răspuns M. D.: În Canton de Vaud, Biserica reformată a cunoscut o mare autonomie din anul 1845 și nu au existat separări violente la începutul secolului al XX-lea, ca în alte regiuni francofone. Constituția din 2003 prevede un stat laic, cu o legătură între Sstat și comunitățile religioase recunoscute (Biserica reformată, Biserica romano-catolică și Comunitatea izraelită) care primesc finanțare din partea Statului; alte comunități pot cere aceeași recunoaștere în anumite condiții precizate de lege. Răspunsuri primite la întrebarea Nr. 2 Întrebare

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-și desfășura activitatea spirituală. Noi regăsim separarea Bisericii de Stat atât în domeniul social, cât și în educația națională (publică). Elveția Răspuns M. D.: Da, este cazul meu: sunt diacon al Bisericii Reformate și lucrez ca director într-o instituție laică de găzduire a copiilor din orașul Lausanne: cazul meu nu este unic în Canton de Vaud, mai sunt păstori care lucrează în instituții sociale laice. Își poate el (liderul spiritual) desfășura activitatea ca într-o biserică? Nu, mandatul meu este

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
este cazul meu: sunt diacon al Bisericii Reformate și lucrez ca director într-o instituție laică de găzduire a copiilor din orașul Lausanne: cazul meu nu este unic în Canton de Vaud, mai sunt păstori care lucrează în instituții sociale laice. Își poate el (liderul spiritual) desfășura activitatea ca într-o biserică? Nu, mandatul meu este un mandat de primire a copiilor și de conducere a instituției. Fac așadar o muncă laică și nu am dreptul să fac prozelitism sau propagandă

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
Vaud, mai sunt păstori care lucrează în instituții sociale laice. Își poate el (liderul spiritual) desfășura activitatea ca într-o biserică? Nu, mandatul meu este un mandat de primire a copiilor și de conducere a instituției. Fac așadar o muncă laică și nu am dreptul să fac prozelitism sau propagandă religioasă. Eu văd dimpotrivă această funcție de direcțiune ca pe un minister de primire în serviciu a acestor copii și mă bucur să văd pe fiecare dintre ei, dacă sunt credincioși; puterea

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
bucur să văd pe fiecare dintre ei, dacă sunt credincioși; puterea mea rămâne deci în acte mai mult decât în cuvinte, ceea ce nu mă împiedică însă să le spun că sunt creștin dacă sunt întrebat. Majoritatea creștinilor (din cler sau laici) care lucrează în instituții sociale sunt în aceeași situație. Răspunsuri primite la întrebarea nr. 4 Întrebare: Considerați că Biserica ar putea avea un anumit rol privitor la asistența socială laică? Care ar fi acela? Spania Răspuns K. T.: Biserica are

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
sunt creștin dacă sunt întrebat. Majoritatea creștinilor (din cler sau laici) care lucrează în instituții sociale sunt în aceeași situație. Răspunsuri primite la întrebarea nr. 4 Întrebare: Considerați că Biserica ar putea avea un anumit rol privitor la asistența socială laică? Care ar fi acela? Spania Răspuns K. T.: Biserica are un rol determinat în cadrul societății civile (este un mision ad gente). Există 3 domenii bine determinate în organizarea activității statului spaniol în care intervine: Statul, societatea civilă și piața de

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
străzii, este similară instituției familiale în cadrul căreia părinții pot decide asupra valorilor pe care doresc să le transmită copiilor (un tată catolic practicant își trimite copilul la o școală catolică, unde i se transmit acestui copil valorile catolicismului, un părinte laic își trimite copilul la o școală publică, unde copilul primește doar valorile societății în care trăiește). Consider că pentru acești copii este foarte important să primească valorile strămoșilor lor, să fie crescuți și educați cu anumite valori morale care le

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
face în clădirea noastră, în instituția noastră. Elveția Răspuns M. D.: Multe instituții vechi au fost construite cu o capelă destinată celebrării și oficierii de slujbe religioase. Bisericile reformate și cele romano-catolice au o întreagă rețea (preoți pastori, diaconi și laici) care fac, de asemenea, ceremonii religioase. Nu este actual, în cultura locală, construirea de noi biserici; avem multe aici și problema este să știm să le folosim cât mai bine. Sunt, de asemenea, instituții care nu au această tradiție și

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
adevărată povestire în privința atingerii unui răspuns concret la cele cerute. La întrebarea Nr. 1, în care se cerea un răspuns cu privire la relația dintre Stat și Biserică din țara unde este rezident intervievatul, găsim expuneri foarte interesante în care statul este laic, însă abordarea relației cu Biserica este una diferită: în Franța nu există niciun fel de relație cu Biserica; relații formale între Stat și Biserică există în țări ca: Olanda sau Italia; relații de cooperare sunt în țări ca: Spania, Germania

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
cum e cazul Elveției), într-o instituție de asistență socială a statului, însă nu îi este permisă efectuarea activităților cu caracter religios. "Mandatul meu este un mandat de primire a copiilor și de conducere a instituției. Fac, așadar, o muncă laică și nu am dreptul să fac prozelitism sau propagandă religioasă" ne răspunde M. D. din Elveția, care este și diacon în Biserica Reformată. "În Spania un lider religios nu poate fi angajatul unei instituții din domeniul public ca asistent social

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
potrivit cu rezultatele cercetării efectuate, există următoarele date la nivelul țării: 28% dintre DGASPC dețin posturi de preoți în cadrul aparatului propriu; 42% dintre DGASPC au în cadrul instituțiilor rezidențiale preoți voluntari, care efectuează activități cu caracter religios. Preoții angajați în asistența socială laică din România, ca exemplu în cercetarea efectuată în domeniul protecției copilului, se conformează în totalitate statutului de funcționare al instituției laice în care este angajat și i se întocmește inclusiv fișa de performanță, dar nu pentru o muncă laică prestată

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
dintre DGASPC au în cadrul instituțiilor rezidențiale preoți voluntari, care efectuează activități cu caracter religios. Preoții angajați în asistența socială laică din România, ca exemplu în cercetarea efectuată în domeniul protecției copilului, se conformează în totalitate statutului de funcționare al instituției laice în care este angajat și i se întocmește inclusiv fișa de performanță, dar nu pentru o muncă laică prestată, ci conform fișei de post, în care sunt prevăzute activități de ordin religios. Aici încep diferențierile între România și statele europene

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
socială laică din România, ca exemplu în cercetarea efectuată în domeniul protecției copilului, se conformează în totalitate statutului de funcționare al instituției laice în care este angajat și i se întocmește inclusiv fișa de performanță, dar nu pentru o muncă laică prestată, ci conform fișei de post, în care sunt prevăzute activități de ordin religios. Aici încep diferențierile între România și statele europene cu privire la modul în care Biserica are acces la sistemul public de asistență socială. Întrebarea Nr. 4 vine să

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
care se desfășoară relația Biserică-Stat cu privire la sistemul public de asistență socială, la această întrebare răspunsul intervievatului trebuie să cuprindă clar o opțiune a sa: dacă el consideră că Biserica ar putea avea vreun rol privitor la activitatea de asistență socială laică. Răspunsurile au fost diferite, în funcție de poziția/statutul ocupată/ocupat de către fiecare intervievat. Cei ce lucrează în domeniul asistenței sociale și nu sunt oameni consacrați sacramental în vreo Biserică au răspuns, în mare parte, arătând diferențele ideologice/doctrinare dintre cele două

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
sunt oameni consacrați sacramental în vreo Biserică au răspuns, în mare parte, arătând diferențele ideologice/doctrinare dintre cele două: Stat și Biserică. Aceste diferențe păstrează o neutralitate chiar și acolo unde mai există o oarecare colaborare. Biserica, pentru statele declarate laice, este cuprinsă în cadrul societății civile și, implicit, relația dintre cele două este întemeiată plecând de la asemenea "definiții". În ceea ce privește răspunsurile date de către cei ce sunt clerici în Biserică, ele sunt de felul: În propovăduirea sa, Biserica se servește în principal de

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
politică, cu toate acestea trebuie să renunțe la privilegii de stat, dacă prin acestea este periclitată credibilitatea sa sau dacă condițiile de viață cer o nouă reglementare" ne răspunde A. P. din Austria. În România, asistența socială eclezială și asistența socială laică, așa cum am arătat în prima parte a cercetării efectuate la nivelul țării în domeniul protecției copilului, sunt complementare, complementaritate dată și de trecutul istoric al asistenței sociale, de la primele forme de altruism creștin și până la asistența socială modernă profesionalizată. La

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
două perspective se completează". Aceasta e ideea centrală, care reiese din cercetare: România, în relația Stat-Biserică cu privire la asistența socială, se află într-un proces de complementaritate, diferit de ceea ce oferă multe țări vest-europene. Concluzii De câteva secole, procesul separării puterii laice de puterea eclezială este tot mai evident. Relația Stat-Biserică în țările din Occident a devenit una destul de rece, cuvântul de ordine dintre cele două fiind neutralitatea. În România, lucrurile stau altfel. Într-un domeniu ca asistența socială, în țara noastră

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
neutralitatea. În România, lucrurile stau altfel. Într-un domeniu ca asistența socială, în țara noastră, relația Stat-Biserică este una de complementaritate. Inclusiv în proiectele demarate în România, prin intermediul atât al instituțiilor europene, cât și al finanțărilor europene, în asistența socială laică, Biserica nu e privită ca o simplă organizație nonguvernamentală, ci ca o instituție extrem de importantă în societatea românească, mai ales în mediul rural. Plecând de la implicarea ca preot în asistența socială laică, mai precis în domeniul protecției copilului, am dorit

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
cât și al finanțărilor europene, în asistența socială laică, Biserica nu e privită ca o simplă organizație nonguvernamentală, ci ca o instituție extrem de importantă în societatea românească, mai ales în mediul rural. Plecând de la implicarea ca preot în asistența socială laică, mai precis în domeniul protecției copilului, am dorit să cercetăm acest aspect la nivel de țară, să vedem dacă rolul Bisericii în asistența socială din România este unul asemănător cu al unor state din vestul Europei sau dacă e cu

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
de țară, să vedem dacă rolul Bisericii în asistența socială din România este unul asemănător cu al unor state din vestul Europei sau dacă e cu mult mai pregnant. Demersul științific este relevant. Experiența autorului ca preot într-o instituție laică de asistență socială nu este unică, nevorbind doar de un caz singular la nivel regional sau de țară. Atât la nivelul țării, cât și la nivelul provinciilor istorice, relația Biserică-DGASPC este una destul de strânsă, în cea mai mare parte cu

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
socială prin intermediul încheierii de parteneriate de colaborare cu instituțiile de asistență sociale ale Statului, care nu sunt doar simple înțelegeri de împreună-lucrare, ci chiar preotul devine angajatul acestor instituții și își poate dezvolta o carieră profesională de preot în cadrul instituției laice. De asemenea, spații din clădirile instituțiilor de ocrotire socială sunt puse la dispoziția Bisericii în vederea realizării unor locașuri de rugăciune. Aceste aspecte nu sunt spontane în societatea românească, rezultatele cercetării arătând că, potrivit cu interpretarea datelor culese din teren și așezate

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
rezultate ale cercetării realizate la nivelul României cu privire la implicarea Bisericii în sistemul public de asistență socială (domeniul protecției copilului, relația DGASPC-Biserică) am așezat și rezultatele primite la nivelul unor țări din vestul Europei, state care, în mare parte, sunt declarate laice. Privită ca paralelism între România și celelalte state intervievate din Europa, diferența în modul în care se poate implica Biserica în sistemul public de asistență socială este destul de mare. Deși Biserica în țări ca Franța, Austria, Spania, Italia, Elveția etc.

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
mai există în Biserică și va exista întotdeauna în Biserică, pentru că este cuprinsă în viața Bisericii într-un mod neseparat și prin contopire. În Biserică există dăruire, există întrajutorare, există fapta bună, există alteritate etc. Cu toate acestea, în mediul laic, asistența socială este și poate fi supusă unor presiuni. În mod deloc surprinzător, mulți observatori din afară și-au exprimat îngrijorarea față de preluarea psihoterapeutică periodică a asistenței sociale. De asemenea, dat fiind inerentul său caracter moral, practica asistenței sociale a

Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745

Îmi plăcea (o, tempora!) să-mi încep prima lecție de filosofie vorbindu-le liceenilor despre cele trei feluri de dragoste: eros-ul (care, bănuiesc, nu mai necesită niciun fel de deslușire), agapé-ul (dragostea creștină trăită și împărtășită comunitar - de unde sensul laic al "agapelor" prietenești) și philia (iubirea de ceva abstract, superior, teoretic - de regăsit în expresia "ești filofrancez", bunăoară) care mă ajuta să explic ce e cu filosofia, cu "iubirea de înțelepciune". Mi-am reamintit aceste lucruri săptămâna trecută, în majestuoasa

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
elită, nici în acest an, șansa unei cuminecături de grație, izbăvitoare și pură, așa cum este, de regulă, străfulgerarea divinității prin harul muzicii. Căci marți, 15 aprilie 2014, la ora 19, în splendid restaurata Aulă a Bibliotecii Centrale Universitare, oficiază, oarecum laic, dar la fel de tulburător, VOCES. Izvodit din febra iubirii de muzică simfonică a fraților Bujor și Dan Prelipcean, Cvartetul VOCES există neîntrerupt la Iași și pe marile scene ale lumii, de mai bine de patru decenii. Celor doi visători li s-

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]