3,489 matches
-
vrea să-l țină pe Cătă aproape de familie, de copii, ieșirile astea o ajută. Ieșim așadar cu familia Lazurca, jucăm țurca pe pajiște cu fetele lor. Repetăm ieșirile, mai schimbăm un pic aerul din Joy’s sau din garajul lui Leac, unde ne adunam de obicei. Au și un câine, un boxer cam tâmpițel, seamănă leit cu primul logo al Celebrului animal. Farmecul discret al burgheziei, ce mai! Nu ne strica s-o avem prin preajmă pe Cristina. Citea mult, cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
un moment de relaș, când ne aflam din nou În natură, la casa de la țară a unui prieten care, fără să știe ce hram purtam, invitase la vila-i rustică Întregul C.a. De fapt, mă invitase pe mine, pe Leac și pe Sorin, Însă noi am cerut voie să ne aducem și prietenii. - Cu atât mai bine, a spus Tibi, binevoitorul nostru prieten. E loc destul. Loc era, Într-adevăr: vreo șapte-opt dormitoare, două băi, anexă În curte, probabil fosta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
culegeau portocale În Grecia. Cu cei care se omorau cu zile, trăind mizerabil, În dormitoare comune pe plantații, Închiriind câte două-trei familii un apartament, bucuroși că măcar hrana e ieftină, că mănâncă ulei de măsline și caracatiță. * Se Întâmpla ca Leac să-l aibă pe taică-su În Spania, iar Cristina, un frate pe care nu-l mai văzuse de aproape trei ani. Va apuca să-l vadă ceva mai Încolo, când C.a. o va trimite În vacanță. Dar despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
le trimitea familiei. De obicei, dulciuri pentru copii, dar și delicatese, fructe de mare și uleiuri Înmiresmate. Sic! Cu care găteam eu, bucătarul C.a., chiar acum, de 1 mai. Calmari cu garnitură de orez, banane prăjite și busuioc. Pe Leac, cum am spus, Încă nu-l văzuse nimeni mâncând, n-avea să se Întâmple nici În ziua aceea. De băut, da, din vinul adus de Tibi, după cum fusese Înțelegerea. Sâmburești, numai el putea găsi așa ceva. Bineînțeles, aveam și bere, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
fiu Însă discret și să mă declar pur și simplu ateu. Dar Sorin era practicant și interesat de un soi de creștinism social. Între problemele cu care ne Încărcaserăm, pe el Îl interesau țiganii și copiii străzii, sărăcia extremă. Pe Leac, emigranții și porcii de la guvernare. Andreea Îi era alături. Florin părea dispus să discute unele probleme și-mi susținea fără rezerve ateismul, tot din oroare pentru orice gen de sclifoseală filosofică. Numai pe Cătă Îl durea, În continuare, fix În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
a venit vara. Sorin termina facultatea de Arte, voia să plece Într-o tabără, să facă peisaj. Florin lucra la mai multe proiecte importante pe web, unul chiar artistic, pentru niște tipi care voiau să vândă pictori români În Japonia. Leac reîncepuse să scrie poezie, a venit Într-o zi cu un teanc de versuri să-i fac eu selecția, Își dorea să le prezinte la cenaclul lui Mincu. L-am certat, ce faci, te duci la oficiali? A râs, cică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
mă călărea și, gâfâind și lingându-mi urechea, Îmi șoptea: Hai, repede, că vine Cătă și ne prinde! Cum spuneam, visul ăsta m-a pus pe gânduri. Începusem să-mi dau seama că impotența mea și-ar fi putut găsi leacul În mizeria presupusă de o aventură cu soția celui mai bun prieten. Numai o chestie cu totul nesănătoasă m-ar fi putut vindeca. Tot zbuciumul de care aveam parte după ce mă părăsise vrăjitoarea, toată zbaterea și toate scrupulele trebuiau Înlocuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
seama că eram jalnic, nu voiam să-mi bat capul cu asta. Îi dădeam bătaie-nainte! Îmi intrase În cap că asta era unica soluție, așa că mă concentram cu toate forțele asupra ei, nu mă mai interesa nimic altceva. Cu Leac aproape că nu mai ieșeam, iar dacă o făceam, nu era pentru a mă contamina de presupusa lui virilitate, fiindcă nu mă mai interesau nici femeile din preajma lui, pe care până nu demult l crezuse foarte disponibile. Iar el o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
ne simțeam bine Împreună, pe mine nu mă mai intimidau gesturile ei hai-să-zic-afectuoase, atingerile frugale, umărul-lângă-umăr când citeam manuscrisul vreunei traduceri, amintita plimbare braț la braț. Adevărul era că nici nu avusesem timp de mai mult. Eu nu eram Vasile Leac, să-mi fie suficiente câteva ore, iar dacă nu-mi ieșea, pa și pusi! Eram un tip mai elaborat, nu scriam poezii, scrisesem o poezie, și traduceam, ori asta necesită sârguință, nu spontaneitate și inspirație. În plus, aveam problemele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
fapt, nu prea aveam de unde pune deoparte. Cheltuiam prea mult, nu câștigam destul. Cotizam la C.a. vreo două milioane pe lună, eram mână largă la ieșirile În oraș. Cât a fost plecată Clara, m-am lipit din nou de Vasile Leac, ceva mai liber acum, după plecarea Andreei prin Europa. Am Încercat să organizăm un chef, era ziua Laurei-maseuza, amanta Andreei, am adunat o grămadă de lume, Leac i-a adunat. Pe cei mai mulți nu-i văzusem În viața mea, nici n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
oraș. Cât a fost plecată Clara, m-am lipit din nou de Vasile Leac, ceva mai liber acum, după plecarea Andreei prin Europa. Am Încercat să organizăm un chef, era ziua Laurei-maseuza, amanta Andreei, am adunat o grămadă de lume, Leac i-a adunat. Pe cei mai mulți nu-i văzusem În viața mea, nici n-aveam să-i mai văd. Unul singur mi-a atras atenția, un negru american, pictor, venit În România prin Corpul Păcii. În grădina Clarei a venit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Încercat toată seara să se lipească de câte o fată, nu știu dacă i-a ieșit, n-am stat cu ochii pe el chiar tot timpul. Și nici În dormitorul Clarei nu l-am surprins, cum s-a Întâmplat cu Leac, pe care l-am găsit Încălecând-o pe studenta la Drept sau Psihologie pe care mi-o prezentase, poate vă mai aduceți aminte, Într-o discotecă, la ștrand. Oarecum rănit În amorul propriu, m-am retras În grădină. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
la Drept sau Psihologie pe care mi-o prezentase, poate vă mai aduceți aminte, Într-o discotecă, la ștrand. Oarecum rănit În amorul propriu, m-am retras În grădină. Nu mai era aproape nimeni, doar doi prieteni de-ai lui Leac, foarte beți, și, Într-un colț, Laura-maseuza conversând cu Alexi, afro-americanul pus pe fapte mari. M-am dus spre ei, m-am așezat pe iarbă, Alexi a părut Încurcat de venirea mea, eu nu m-am sinchisit, s-a cărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Laurei nu-i ardea de așa ceva, habar n-am de ce. Nu mai stătuserăm niciodată de vorbă, pe la C.a. nu venea, nu că se ferea Andreea s-o expună, poate că muncea mult, n-avea timp de noi. Doar cu Leac se Împrietenise, se contaminase de amorul care-i lega pe poet și cineastă, se simțeau bine toți trei, Leac, din câte am văzut eu, le făcea să râdă, asta nu-i puțin lucru Între bărbați și femei, de orice fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
nu venea, nu că se ferea Andreea s-o expună, poate că muncea mult, n-avea timp de noi. Doar cu Leac se Împrietenise, se contaminase de amorul care-i lega pe poet și cineastă, se simțeau bine toți trei, Leac, din câte am văzut eu, le făcea să râdă, asta nu-i puțin lucru Între bărbați și femei, de orice fel ar fi ei. Așa c-am Încercat și eu să glumesc: - Nu i-a mers lui Alexi cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
reușit s-o fac să zâmbească: - Îl știi? Eu nu l-am mai văzut pân-acum. Oricum se străduia prea mult. Și n-aveam nici un chef. De explicații probabil. Exista În grup o convenție: eram discreți În privința cuplului Andreea-Laura, doar Leac avea voie să fie vulgar și să pomenească de homosexualitatea lor, nu-l puteai opri când era vorba să se făloșească cu prietenele lui excentrice. În consecință, schimb vorba: - Altfel, cum Îți mai merge? Vești de la Andreea? Eu nu aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
și complicitatea, ar fi trebuit să dea un semn, să-mi spună cumva, ceva, adică mă băiete, mă gândesc cât de cât la tine, mai vorbim când mă-ntorc. Dar ea, nimic, nimic. Așa că m-am Înhăitat din nou cu Leac, bântuiam nopțile, el găsea Întotdeauna câte un chef cu scandal, eu eram În căutare de nerușinări. Laura ne-a Însoțit de câteva ori, de și mai multe ori ne Însoțea Florin, pe el Îl luam de-acasă de obicei pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
noi, nu era băiat rău, atâta doar că era prea insistent și că, de obicei, dezamăgea. De pildă: era complet fascinat de femeile din România, tinerele i se părea foarte Îndrăznețe și provocatoare, aproape că saliva povestind. Am râs cu Leac de el atunci când ne-a mărturisit uimirea că aici poate străvede atâta lenjerie prin hainele de stradă. Îl lăsase cu gura căscată cantitatea de decolteuri și chiloți tanga, You can see through their pants, spunea el ridicând mâna și indicând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Încă neconcludent, totuși, un semn că lucrurile ar fi putut evolua spre mai bine. Era la sfârșitul unui chef destul de așezat, singurul exces a fost tentativa de a ne droga. Laura venise cu o prietenă, o farmacistă după care lui Leac i s-au scurs ochii Întreaga seară. Farmacista adusese cu ea niște pastile de tuse, spunea că, dacă luăm vreo două-trei, o să simțim ceva. Eu am luat cinci, Leac și mai multe, ne-am moleșit, nu cred că pastilele au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
droga. Laura venise cu o prietenă, o farmacistă după care lui Leac i s-au scurs ochii Întreaga seară. Farmacista adusese cu ea niște pastile de tuse, spunea că, dacă luăm vreo două-trei, o să simțim ceva. Eu am luat cinci, Leac și mai multe, ne-am moleșit, nu cred că pastilele au avut efectul ăsta, ci dezamăgirea și votca. Poate ca să se scuze, poate fiindcă păream un tip important (cheful se ținea la Joy’s), farmacista a stat destul de mult În preajma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
avut efectul ăsta, ci dezamăgirea și votca. Poate ca să se scuze, poate fiindcă păream un tip important (cheful se ținea la Joy’s), farmacista a stat destul de mult În preajma mea. Începeam să mă simt și eu important, presimțeam gelozia lui Leac, aveam parte de-un cadru mediu În halat alb, nu era puțin lucru să-ți invidieze Leac reușita erotică. I-am preparat farmacistei câteva cocktailuri fanteziste, s-a amețit și a venit cu mine În spatele tejghelei, am continuat să pregătim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
cheful se ținea la Joy’s), farmacista a stat destul de mult În preajma mea. Începeam să mă simt și eu important, presimțeam gelozia lui Leac, aveam parte de-un cadru mediu În halat alb, nu era puțin lucru să-ți invidieze Leac reușita erotică. I-am preparat farmacistei câteva cocktailuri fanteziste, s-a amețit și a venit cu mine În spatele tejghelei, am continuat să pregătim băuturi laborioase celorlalți invitați, ea chiar zicea că se simte ca-n laborator. Nu era ruptă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
țară, se pare că definitiv, În Noua Zeelandă. I-am dus dorul, o vreme am suferit un pic, mi-era ciudă că, iată, avusesem o șansă și nu punctasem În mod decisiv. Reușisem, pe de o parte, să stârnesc invidia lui Leac - m-a luat, după Întâmplare, la Întrebări, eu am făcut pe misteriosul -, dar, pe de altă parte, nu eram sigur de performanța mea. Mă Întrebam ce se Întâmplase: săvârșisem un semiviol sau, de fapt, farmacista se jucase cu mine de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
ceilalți, Întregul C.a.? Eram În Joy’s singur, n-aveam clienți, eram deja abătut, Îngrijorat. Mătușa Clara se Întorsese de la băi, trecuse pe la cafenea de câteva ori, nu era nevoie de ea. Pe la opt-nouă seara a intrat pe ușă Leac, mi-a spus că pe el Cristina nu-l sunase, era un semn bun. Am stat la o bere cam plicitisiți, așteptam să se facă târziu, Leac pregătise ceva pentru seara aceea. Au apărut și Cătă cu Alexi, negrul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
ori, nu era nevoie de ea. Pe la opt-nouă seara a intrat pe ușă Leac, mi-a spus că pe el Cristina nu-l sunase, era un semn bun. Am stat la o bere cam plicitisiți, așteptam să se facă târziu, Leac pregătise ceva pentru seara aceea. Au apărut și Cătă cu Alexi, negrul era (În fine!) Însoțit de o blondă frumoasă, o știam, fuseserăm vecini În copilărie. Cătă primise și el telefonul, nu-i nimic, la ce mă așteptam? Și totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]