5,217 matches
-
este bine să ne amintim că a conduce sau a urma nu sunt concepte independente, din moment ce acestea ajută să se definească reciproc"20. Ca și omologiii lor francezi, reprezentanții americani și britanici doresc să fie realeși, o preocupare a cărei legitimitate nu poate fi contestată. În această privință David Mayhew pornește de la ideea că membrii Congresului "sunt interesanți în a fi realeși și de nimic altceva" pentru că, Congresul american "este locul în care membrii doresc să rămână o dată ce ajung acolo". "Ei
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
vulnerabili" și sunt gata să facă tot posibilul spre a atrage câteva sute de voturi necesare pentru victorie. Această vulnerabilitate determinat candidații să cultive și să trudească în grădina electorală a circumscripției lor. Remarcă finală: legături locale ca sursă de legitimitate Există o discrepanță izbitoare între prestigiul instituției parlamentare în lume care reprezintă cel mai mare triumf din istoria democrației și mai degrabă rolul modest și uneori subapreciat pe care majoritatea deputaților de rând îl joacă în realitate. Instituția parlamentară este
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
că aceste trei democrații avansate sunt societăți complexe, marcate de numeroase disfuncționalități ale birocrației tehnice, dacă, printr-o absurdă răsturnare de situație, activitatea parlamentară în și pentru circumscripții ar fi interzisă, democrația parlamentară în aceste trei țări ar pierde fundamentul legitimității sale: abilitatea persoanelor de a exprima poziția lor politică. În orice alt loc din lume, partidele sunt cele care, cu organizațiile lor de masă și cu programele lor, joacă o funcție de legitimare. Capitolul 9 Dansul electoral în România interbelică În
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
aceste decenii, toate trăsăturile caracteristice unei democrații moderne și competitive: alegeri periodice (zece alegeri legislative în nouăsprezece ani), reprezentare proporțională, favorizând existența mai multor partide independente (de la șapte la zece partide), o participare electorală relativ ridicată, un Parlament învestit cu legitimitate politică, o justiție independentă, o armată aflată sub control politic, respect pentru libertățile civice de bază și drepturile politice (în special, libertatea cuvântului, a presei, a întrunirilor), occidentalizarea claselor politice. Dar sistemul avea, în parte, la temelie, alegeri fictive. Într-
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
singur partid; 4. Competiția între elite este mai puternică decât între masele participante la jocul politic, altfel decât în democrațiile "consociaționale"; 5. Șeful statului are o autoritate tradițională sau este ales de un corp electoral sau este un lider carismatic, legitimitatea sa nefiind bazată pe sufragiul direct al maselor, ca în regimurile prezidențiale. Retrospectiv, regimul stabilit de regele Carol al II-lea apare ca cel mai bun posibil în circumstanțele epocii. Să nu uităm că în momentul în care democrația de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
aveau o diplomă. Parlamentul român a îndeplinit numeroase funcții esențiale, chiar dacă nu întotdeauna în mod complet. Mai întâi, o funcție de legitimare. Prin simpla sa existență și convocarea sa anuală timp de 18 ani, Parlamentul a dat regimului justificare legală și legitimitate politică, în ciuda jocului electoral, în mare parte fictiv. Parlamentul a îndeplinit, de asemenea, o funcție integrativă. Acordând țărănimii și populației citadine modeste dreptul la vot, el i-a transformat din supuși în cetățeni. O altă funcție îndeplinită de Parlament a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
COMPARAȚII ȘI EXPLICAȚII ÎN ȘTIINȚA POLITICĂ ȘI ÎN SOCIOLOGIE 2 1 Prefață Există paradigme în știința socială comparată? Există paradigme în știința socială comparată? 287 Cincisprezece strategii în sociologia comparată Compararea societăților pe baza scalelor de măsură Patru sute de megaorașe Legitimitatea politică, între anacronismul teoriilor clasice și definirea unor noi criterii Erodarea încrederii în treizeci de democrații europene Elite, crize și regimuri în analiză comparată Parlamentarii "curieri" în Franța, Marea Britanie și Statele Unite Dansul electoral în România interbelică Piramida răsturnată. Originea socială
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
neajunsurile, cu „inconvenientele” ei, nu rareori majore, teribil de deconcentrante, ca să mă exprim litotic și o spun În gura mare. Acel der Jasagende Man al lui Nietzsche - cel care „spune Da!” existenței Îmi servește drept paravan și drept o firească legitimitate deoarece, nu rareori, În fața scepticismului general ce mă și ne Înconjoară, devenit tiranic ca o modă și exprimat de unii cu atâta eleganță, nu de puține ori mi-am simțit propriu-mi vitalism, acordul meu cu lumea - așa cum e! -, cu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
s-o trăiesc pe cea din exil, din străinătatea luxoasă, rece și arogantă când, după un succes social, o recunoaștere publică cu greu dobândită, trebuia să mă afund Încă o dată În chinul anonimatului - chin, deoarece trebuia să dobândesc Încă o dată legitimitatea ideilor și a scrisului, a „construcțiilor” mele epice. Să nu-i credeți pe artiști când reclamă, când „visează” anonimatul; Cioran Însuși, febril și persuasiv ca În toate alegațiile sale, este cel mai puțin convingător când declară anonimatul și ratarea ca
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pentru că acolo e important "să nimerești momentul potrivit" (p. 110). Moftul sau antitezele eșuate e un alt capitol al lucrării în care se pune în evidență un alt reper al creației caragialiene, gândirea în antiteze "corespunzătoare simetriei fundamentale C cu legitimitate ontologică". Nu e vorba despre antitezele pozitive, ci despre ceea ce autorul numește "antiteze eșuate". Lăsăm la o parte bogata referire la lucrările filosofice despre tema propriu-zisă și ne oprim asupra felului cum este tratată apropierea dintre caragialism și eminescianism. "Meritul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și profunzimea cunoștințelor enciclopedice, prin forța imbatabilă a raționamentelor și prin devotamentul față de principiile obiectivității și ale corectitudinii științifice, demonstrează că și o personalitate "considerată de prim-plan a literaturii române" e în stare să gafeze atunci când face abstracție de legitimitatea adevărului, unicul indiciu al obiectivității, și pune în față principiul subiectivității, aservit unor interese ideologice. Se prea poate că asemenea lucruri se întâmplă atunci când e vorba de niște personalități doar considerate și nu realmente situate în prim-planul unui oarecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
istoria și terminând cu literatura... Schimbarea care a intervenit, între timp, este stângismul de dreapta: stimulanții "anticomuniști", descinși din familia foștilor doctrinari cominterniști, se erijează azi în campioni ai "dreptei", asigurându-ne că sunt "neoconservatori" și, în consecință, își revendică legitimitatea de a judeca și conservatorismul lui Eminescu" (p. 187). Vindicativii inși "de dreapta" au convertit servirea unui regim politic într-o abordare plină de cezuri a societății, istoriei și culturii, ce afectează, desigur, valori naționale larg recunoscute. Theodor Codreanu ia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Camerei Deputaților. Or, prin natura să, Constituția conține doar cele mai importante norme privind procedura de adoptare a legilor, norme a caror nerespectare conduce la posibilitatea constatării neconstituționalității extrinseci a legii. De aceea, daca legiuitorul nu încalcă aceste dispoziții constituționale, legitimitatea dispoziției legale controlate nu poate fi negata. ÎI. 1. Analizând criticile de neconstituționalitate în ceea ce privește art. 66 alin. (1) din Constituție, Curtea Constituțională constată că acest text nu are nici o legătură cu procedura adoptării legilor și nici cu conținutul legii în
DECIZIE nr. 188 din 29 decembrie 1998 referitoare la constituţionalitatea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122640_a_123969]
-
judiciare, este neîntemeiat. Potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aceasta statuează numai asupra problemelor de drept, așa încât o prevedere legală nu poate fi constituțională într-o cauză și neconstituțională în altă cauză, cât timp legitimitatea să constituțională se determina prin raportarea acestei prevederi la dispozițiile sau principiile constituționale, astfel cum dispune art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 . Pe cale de consecință, referirea la decizii anterioare, prin care Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității
DECIZIE nr. 68 din 15 aprilie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117486_a_118815]
-
precedente judiciare, deoarece, potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aceasta statuează numai asupra problemelor de drept, așa încât o prevedere legală nu poate fi constituțională într-o cauză și neconstituțională în altă cauză, cît timp legitimitatea să constituțională se determina prin raportarea acestei prevederi la dispozițiile sau principiile constituționale, astfel cum dispune art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Pe cale de consecință, referirea la decizii anterioare prin care Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității
DECIZIE nr. 78 din 22 aprilie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117542_a_118871]
-
este neîntemeiat, deoarece, potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aceasta statuează numai asupra problemelor de drept, așa încât o prevedere legală nu poate fi constituțională într-o cauză și neconstituțională în altă cauză, cât timp legitimitatea să constituțională se determina prin raportarea acestei prevederi la dispozițiile și principiile constituționale, astfel cum dispune art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Pe cale de consecință, referirea la decizii anterioare, prin care Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității
DECIZIE nr. 346 din 30 septembrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118566_a_119895]
-
ușurință sau în mod abuziv. Fundamentul autorității pe care o exercita ministrul justiției asupra activității procurorilor, inclusiv prin dispozițiile specifice sau cu caracter general, de orientare a politicii penale, rezidă tocmai în responsabilitatea sa față de Parlament, autoritatea publică a cărei legitimitate este izvorâta din alegeri. Se apreciază că este lipsită de suport constituțional argumentarea că ministrul justiției, fiind un om politic și neavând calitatea de magistrat, nu ar putea să dea dispoziții procurorilor, întrucât nu ar avea imparțialitate. Dimpotrivă, art. 131
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
este neîntemeiat, deoarece, potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aceasta statuează numai asupra problemelor de drept, așa încât o prevedere legală nu poate fi constituțională într-o cauză și neconstituțională în altă cauză, cât timp legitimitatea să constituțională se determina prin raportarea acestei prevederi la dispozițiile și principiile constituționale, astfel cum dispune art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Pe cale de consecință, referirea la decizii anterioare prin care Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității
DECIZIE nr. 403 din 21 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330, art. 330^1 şi a art. 330^2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118684_a_120013]
-
este neîntemeiat, deoarece, potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aceasta statuează numai asupra problemelor de drept, așa încât o prevedere legală nu poate fi constituțională într-o cauză și neconstituțională în altă cauză, cât timp legitimitatea să constituțională se determina prin raportarea acestei prevederi la dispozițiile și principiile constituționale, astfel cum dispune art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Pe cale de consecință, referirea la decizii anterioare, prin care Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității
DECIZIE nr. 417 din 28 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118712_a_120041]
-
este neîntemeiat, deoarece, potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aceasta statuează numai asupra problemelor de drept, așa încât o prevedere legală nu poate fi constituțională într-o cauză și neconstituțională în altă cauză, cât timp legitimitatea să constituțională se determina prin raportarea acestei prevederi la dispozițiile și principiile constituționale, astfel cum dispune art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Pe cale de consecință, referirea la decizii anterioare, prin care Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității
DECIZIE nr. 421 din 28 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118721_a_120050]
-
este neîntemeiat, deoarece, potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aceasta statuează numai asupra problemelor de drept, așa încât o prevedere legală nu poate fi constituțională într-o cauză și neconstituțională în altă cauză, cât timp legitimitatea să constituțională se determina prin raportarea acestei prevederi la dispozițiile și principiile constituționale, astfel cum dispune art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Pe cale de consecință, referirea la decizii anterioare, prin care Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității
DECIZIE nr. 420 din 28 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118719_a_120048]
-
II, obținînd pentru el mîna prințesei bizantine Theophana, fiică a lui loan Tzimiskes. Cînd moare, în 973, Otto I este, incontestabil, suveranul cel mai puternic al Europei, dar "Sfin-tul Imperiu" asupra căruia domnește rămîne, în mod fundamental, un imperiu germanic. Legitimitatea acestui imperiu în ochii contemporanilor sau cel puțin grija pentru legitimitate a celor care, în anturajul suveranului, teoretizează bazele puterii și ambițiile sale de a aspira la un imperium universal, se bazează pe un simbolism al încoronării și pe o
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
loan Tzimiskes. Cînd moare, în 973, Otto I este, incontestabil, suveranul cel mai puternic al Europei, dar "Sfin-tul Imperiu" asupra căruia domnește rămîne, în mod fundamental, un imperiu germanic. Legitimitatea acestui imperiu în ochii contemporanilor sau cel puțin grija pentru legitimitate a celor care, în anturajul suveranului, teoretizează bazele puterii și ambițiile sale de a aspira la un imperium universal, se bazează pe un simbolism al încoronării și pe o teologie politică care face ca statul ottonian să fie un stat
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
celălalt capăt al lumii romane singura autoritate în măsură a încarna în chip legitim ideea imperială. Inutil de a mai adăuga că, în acea epocă, actul său nu a avut nici un impact semnificativ, fiind, din contra, perceput ca restabilind o legitimitate periclitată de îndelungatele conflicte și uzurpări anterioare (cf. J. B. Bury, The Invasion of Europe by the Barbarians, New York -London, 1967, p. 167-173; A. H. M. Jones, The Decline of the Ancient World, Longman, 1978, p. 125-126; Ferdinand Lot, La Fin
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
proces prin care conceptul de "popor", anterior împovărat cu semnificații periorative a fost reșapat semantic și încărcat cu valențe pozitive. De la ideea de popor înțeles ca "prostime" s-a trecut la concepția poporului ca purtător al suveranității și sursă a legitimității. Prin această conversie semantică, Greenfeld afirmă că s-a produs o "revoluție conceptuală" care a "lansat era naționalismului" (p. 6). Noua înțelegere a națiunii ca popor suveran, precizată gradual în contextul socio-politic britanic, avea să fie consfințită politic prin Revoluția
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]