4,839 matches
-
instrument gramatical. Este categorie gramaticală, cu identitate proprie, întrucât există și funcționează prin relațiile de opoziție care-i caracterizează structura specifică, atât în plan semantic, cât și în planul expresiei. Este instrument gramatical, întrucât exprimă, alături de alte instrumente/mijloace (sintactice, lexicale, precum verbele de mod, verbele semiauxiliare de modalitate, adverbele modale etc.) - categoria sintactică mai largă a modalității circumscrisă actului de comunicare. * * * Prin specificitatea combinării trăsăturilor semantice modale în structura planului său semantic și prin organizarea planului expresiei într-o relativă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mod: conjunctiv/indicativ, ceea ce face oarecum de prisos opoziția -Ø (pentru indicativ)/să (pentru conjunctiv): cânt-ă/să cânt-e. PERSOANA ȘI NUMĂRULTC "PERSOANA {I NUM|RUL" Categoriile gramaticale de persoană și număr introduc în planul semantic al verbului, trecut din sistemul lexical al limbii în structura sintactică a textului, o altă componentă cu originea în raportarea protagoniștilor acțiunii verbale la protagoniștii actului lingvistic. Descrise în gramatica tradițională ca două categorii autonome, persoana și numărul sunt, în limba română - ca și în celelate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plural: (eu, noi, tu etc.) să fi cântat, venit etc. Formele verbal-nominale, neutre din punctul de vedere al modului: infinitivul, gerunziul, participiul și supinul nu realizează morfologic categoriile gramaticale de număr și persoană. Referiri la persoană intervin doar la nivel lexical (în cazul verbelor pronominale) și la nivel morfo-sintactic (la diatezele în sintagma cărora intră un morfem-pronume reflexiv) pentru infinitiv și gerunziu: a se uita, a se căciuli ® nu mă pot uita, nu mă pot căciuli; uitându-mă, căciulindu-se; a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caracter prin excelență sintactic, la celelalte, nivele, sintactic-morfologice: mod-timp-aspect; persoană-număr-gen. Sensurile gramaticale categoriale se actualizează, în text, prin desfășurarea flexiunii verbale, care le generează și le exprimă, la nivel morfologic, la nivel sintactic sau în interdependență morfologie-sintaxă. Prin complementaritatea sistem lexical - sistem gramatical, unitățile lexicale primesc, în actul lingvistic concret, o componentă gramaticală în interiorul opozițiilor categoriale în care intră, în funcție de structura sintactică a textului, realitatea extralingvistică pe care categoria o interpretează sau de raportul pe care îl stabilește locutorul, între realitatea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la celelalte, nivele, sintactic-morfologice: mod-timp-aspect; persoană-număr-gen. Sensurile gramaticale categoriale se actualizează, în text, prin desfășurarea flexiunii verbale, care le generează și le exprimă, la nivel morfologic, la nivel sintactic sau în interdependență morfologie-sintaxă. Prin complementaritatea sistem lexical - sistem gramatical, unitățile lexicale primesc, în actul lingvistic concret, o componentă gramaticală în interiorul opozițiilor categoriale în care intră, în funcție de structura sintactică a textului, realitatea extralingvistică pe care categoria o interpretează sau de raportul pe care îl stabilește locutorul, între realitatea extralingvistică și interpretarea ei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în funcție de structura sintactică a textului, realitatea extralingvistică pe care categoria o interpretează sau de raportul pe care îl stabilește locutorul, între realitatea extralingvistică și interpretarea ei lingvistică. Concomitent cu componenta semantică lexico-gramaticală (genul, la substantive, tranzitivitatea, la verbe etc.), unitățile lexicale poartă în structura lor (în plan semantic și în planul expresiei deopotrivă), și în interiorul sistemului lexical, anterior actului lingvistic concret, o componentă gramaticală. În alți termeni, realitatea „obiectului” extralingvistic este interpretată lexical de pe o anumită poziție în sistemul opozițiilor gramaticale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care îl stabilește locutorul, între realitatea extralingvistică și interpretarea ei lingvistică. Concomitent cu componenta semantică lexico-gramaticală (genul, la substantive, tranzitivitatea, la verbe etc.), unitățile lexicale poartă în structura lor (în plan semantic și în planul expresiei deopotrivă), și în interiorul sistemului lexical, anterior actului lingvistic concret, o componentă gramaticală. În alți termeni, realitatea „obiectului” extralingvistic este interpretată lexical de pe o anumită poziție în sistemul opozițiilor gramaticale categoriale; „obiectele” sunt reprezentate în sistemul lexical prin substantive la singular: student; “însușirile”, prin adjective la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
genul, la substantive, tranzitivitatea, la verbe etc.), unitățile lexicale poartă în structura lor (în plan semantic și în planul expresiei deopotrivă), și în interiorul sistemului lexical, anterior actului lingvistic concret, o componentă gramaticală. În alți termeni, realitatea „obiectului” extralingvistic este interpretată lexical de pe o anumită poziție în sistemul opozițiilor gramaticale categoriale; „obiectele” sunt reprezentate în sistemul lexical prin substantive la singular: student; “însușirile”, prin adjective la gradul pozitiv: inteligent etc. Unele sensuri categoriale, cele cu originea în structura sintactică a enunțului, pot
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantic și în planul expresiei deopotrivă), și în interiorul sistemului lexical, anterior actului lingvistic concret, o componentă gramaticală. În alți termeni, realitatea „obiectului” extralingvistic este interpretată lexical de pe o anumită poziție în sistemul opozițiilor gramaticale categoriale; „obiectele” sunt reprezentate în sistemul lexical prin substantive la singular: student; “însușirile”, prin adjective la gradul pozitiv: inteligent etc. Unele sensuri categoriale, cele cu originea în structura sintactică a enunțului, pot interveni numai odată cu intrarea unității lexicale într-o relație sintactică; substantivul este la genitiv, dacă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sistemul opozițiilor gramaticale categoriale; „obiectele” sunt reprezentate în sistemul lexical prin substantive la singular: student; “însușirile”, prin adjective la gradul pozitiv: inteligent etc. Unele sensuri categoriale, cele cu originea în structura sintactică a enunțului, pot interveni numai odată cu intrarea unității lexicale într-o relație sintactică; substantivul este la genitiv, dacă determină un alt substantiv, de exemplu: plecarea cocorilor. În organizarea opoziției interne a categoriei caz se poate vorbi de un termen neutru, acauzal: cocor. Prin extrapolare, se poate vorbi de un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un termen neutru, acauzal: cocor. Prin extrapolare, se poate vorbi de un termen neutru și în funcționarea celorlalte categorii, dar, cum acestea (numărul, la substantive, intensitatea, la adjective etc.) nu sunt condiționate sintactic, termenul neutru al opoziției înscris în sistemul lexical, este omonim cu unul din termenii corelativi (termenul primar, în raport cu care ceilalți sunt termeni derivați) proprii înscrierii în sistemul gramatical. student - termen neutru (în sistemul lexical) - singular (în sistemul gramatical) inteligent - termen neutru (în sistemul lexical) - masculin, (în sistemul gramatical
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la adjective etc.) nu sunt condiționate sintactic, termenul neutru al opoziției înscris în sistemul lexical, este omonim cu unul din termenii corelativi (termenul primar, în raport cu care ceilalți sunt termeni derivați) proprii înscrierii în sistemul gramatical. student - termen neutru (în sistemul lexical) - singular (în sistemul gramatical) inteligent - termen neutru (în sistemul lexical) - masculin, (în sistemul gramatical) - singular În structura textului, apoi, aceste unități lexicale, reprezentate în sistemul lexical prin termenul neutru din punctul de vedere al poziției în sistemul gramatical, actualizat în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
opoziției înscris în sistemul lexical, este omonim cu unul din termenii corelativi (termenul primar, în raport cu care ceilalți sunt termeni derivați) proprii înscrierii în sistemul gramatical. student - termen neutru (în sistemul lexical) - singular (în sistemul gramatical) inteligent - termen neutru (în sistemul lexical) - masculin, (în sistemul gramatical) - singular În structura textului, apoi, aceste unități lexicale, reprezentate în sistemul lexical prin termenul neutru din punctul de vedere al poziției în sistemul gramatical, actualizat în sistemul opozițiilor categoriale, primesc un fascicol de sensuri gramaticale concrete
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termenul primar, în raport cu care ceilalți sunt termeni derivați) proprii înscrierii în sistemul gramatical. student - termen neutru (în sistemul lexical) - singular (în sistemul gramatical) inteligent - termen neutru (în sistemul lexical) - masculin, (în sistemul gramatical) - singular În structura textului, apoi, aceste unități lexicale, reprezentate în sistemul lexical prin termenul neutru din punctul de vedere al poziției în sistemul gramatical, actualizat în sistemul opozițiilor categoriale, primesc un fascicol de sensuri gramaticale concrete, generate de aceste opoziții categoriale: „Studentul inteligent găsește soluția optimă.” studentul - nominativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ceilalți sunt termeni derivați) proprii înscrierii în sistemul gramatical. student - termen neutru (în sistemul lexical) - singular (în sistemul gramatical) inteligent - termen neutru (în sistemul lexical) - masculin, (în sistemul gramatical) - singular În structura textului, apoi, aceste unități lexicale, reprezentate în sistemul lexical prin termenul neutru din punctul de vedere al poziției în sistemul gramatical, actualizat în sistemul opozițiilor categoriale, primesc un fascicol de sensuri gramaticale concrete, generate de aceste opoziții categoriale: „Studentul inteligent găsește soluția optimă.” studentul - nominativ - impus de și expresie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gramatical - singular - expresie lingvistică a realității extralingvistice - determinare definită - expresie lingvistică a situării realității extralingvistice sub semnul „generalului”; inteligent - nominativ - expresie a acțiunii legii acordului adjectivului-atribut cu substantivul regent - masculin - singular La verb, termenul neutru care-l reprezintă în sistemul lexical al limbii și care conține în sine posibilitatea dezvoltării sensurilor categoriale în sistemul gramatical este infinitivul. Înscris în gramaticile curente la categoria gramaticală a modului, infinitivul poate fi considerat, în primul rând, un termen neutru în organizarea acestei categorii, dar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în alte opoziții categoriale cu caracter deictic sau preponderent deictic: timpul și aspectul, persoana și numărul, diateza, el se impune ca termen neutru al tuturor opozițiilor categoriale. Sensurile concrete sunt generate prin aceste categorii din momentul trecerii infinitivului din sistemul lexical în sistemul gramatical. Însăși intrarea infinitivului în opoziții categoriale (de timp și de diateză, sau de persoană și număr) este în esență rezultatul intrării verbului - unitate lexicală într-o relație sintactică. Dintre categoriile gramaticale ale verbului, doar diateza poate fi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Sensurile concrete sunt generate prin aceste categorii din momentul trecerii infinitivului din sistemul lexical în sistemul gramatical. Însăși intrarea infinitivului în opoziții categoriale (de timp și de diateză, sau de persoană și număr) este în esență rezultatul intrării verbului - unitate lexicală într-o relație sintactică. Dintre categoriile gramaticale ale verbului, doar diateza poate fi interpretată ca având și un termen neutru, complementar infinitivului: diateza activă; în sistemul lexical, verbul este reprezentat de infinitivul activ. Fac excepție verbele pronominale: a se uita
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diateză, sau de persoană și număr) este în esență rezultatul intrării verbului - unitate lexicală într-o relație sintactică. Dintre categoriile gramaticale ale verbului, doar diateza poate fi interpretată ca având și un termen neutru, complementar infinitivului: diateza activă; în sistemul lexical, verbul este reprezentat de infinitivul activ. Fac excepție verbele pronominale: a se uita (infinitiv activ), a se sinucide (infinitiv reflexiv), a se duela (infinitiv reciproc), a se ajunge (infinitiv dinamic), a se întâmpla (infinitiv impersonal). DIATEZATC "DIATEZA" Sensurile gramaticale dezvoltate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
activ. Fac excepție verbele pronominale: a se uita (infinitiv activ), a se sinucide (infinitiv reflexiv), a se duela (infinitiv reciproc), a se ajunge (infinitiv dinamic), a se întâmpla (infinitiv impersonal). DIATEZATC "DIATEZA" Sensurile gramaticale dezvoltate odată cu trecerea verbului din sistemul lexical în sistemul gramatical al limbii se actualizează, în primul rând, din perspectiva deschisă de opoziția de diateză, care marchează toate celelalte opoziții: Activ/Pasiv Prezent indicativ interpretează (sonata)/este interpretată conjunctiv să interpretezi/ să fii interpretat imperativ interpretează/ fii interpretat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbului, condiționată deictic. Rămân înafara acestui proces de modalizare „modurile” nepersonale, întrucât reprezintă ipostaze atemporale sau ipostaze temporale absolute, iar, prin aceasta, își pierd caracterul deictic. Rămase în afara raportului cu situația de comunicare, aceste variante morfologice ale verbului situează unitatea lexicală pe care o introduc în sistemul gramatical al limbii într-o categorie/clasă lexico-gramaticală de interferență: între verb (unitate lexicală cu o identitate marcată prin excelență de raportul cu situația de comunicare) și nume (unitate lexicală cu o identitate marcată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin aceasta, își pierd caracterul deictic. Rămase în afara raportului cu situația de comunicare, aceste variante morfologice ale verbului situează unitatea lexicală pe care o introduc în sistemul gramatical al limbii într-o categorie/clasă lexico-gramaticală de interferență: între verb (unitate lexicală cu o identitate marcată prin excelență de raportul cu situația de comunicare) și nume (unitate lexicală cu o identitate marcată prin independență față de situația de comunicare). Trăsătura comună a acestor variante lexico-gramaticale ale verbului este condiționarea sintactică a funcționării lor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ale verbului situează unitatea lexicală pe care o introduc în sistemul gramatical al limbii într-o categorie/clasă lexico-gramaticală de interferență: între verb (unitate lexicală cu o identitate marcată prin excelență de raportul cu situația de comunicare) și nume (unitate lexicală cu o identitate marcată prin independență față de situația de comunicare). Trăsătura comună a acestor variante lexico-gramaticale ale verbului este condiționarea sintactică a funcționării lor. MODURILE VERBULUI ROMÂNESCTC "MODURILE VERBULUI ROMÂNESC" Conținutul categorial al modului se organizează în cinci termeni corelativi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Timpurile indicativului" Sensurile temporale ale indicativului se întâlnesc, în realizarea lor, cu componente semantice ale aspectului verbal. La prezent și viitor, „opoziția” de aspect nu este marcată în mod concret. Ea „există” numai în funcție de semantica verbului; aparține, prin urmare, nivelului lexical, sau semanticii textului, realizându-se numai într-o perspectivă sintactico-stilistică. La trecut, opoziția, de natură aspectuală, determină gruparea valorilor temporale de aici din această perspectivă: imperfectul (timp imperfectiv)/perfectul simplu, perfectul compus, mai mult ca perfectul (timpuri perfective). Prezentul În funcție de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
momentul vorbirii, ca timp absolut, între momentul acțiunii verbului la prezent și momentul acțiunii verbului regent, ca timp relativ. Din perspectiva aspectului verbal, prezentul nu se situează în mod hotărât la un pol sau altul al opozițiilor aspectuale. În funcție de sensul lexical verbului, prezentul poate fi durativ sau momentan, iterativ sau noniterativ etc. Notele aspectuale care se pot manifesta în planul semantic al prezentului pot, însă, determina devoltarea unor valori particulare ca timp verbal. Când se manifestă ca timp absolut, prezentul situează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]