3,668 matches
-
s-a discutat din ce în ce mai mult despre centralizare și descentralizare pe baza unei a treia caracteristici, eficiența. Ideologia este puternică deoarece fie contribuie la justificarea unei anumite poziții asupra centralizării sau descentralizării, fie forțează respingerea acesteia. Astfel se poate considera că liberalismul conduce la descentralizare, iar autoritarismul la centralizare. Tot astfel, egalitarismul duce și el la centralizare, deoarece descentralizarea înseamnă acceptarea diferențelor între o parte a țării și alta. Regimurile care își propun să înfăptuiască egalitatea sunt de obicei incomodate de descentralizare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
înseamnă acceptarea diferențelor între o parte a țării și alta. Regimurile care își propun să înfăptuiască egalitatea sunt de obicei incomodate de descentralizare și de aceea, în general vorbind, stânga a centralizat mai mult ca dreapta. Totuși, în măsura în care pledează pentru liberalism politic, stânga a fost supusă unei presiuni încrucișate, cel puțin în Vest. Forțele structurale privesc conflictele de grup dintr-o societate, iar istoria joacă un rol important în acest context deoarece cu cât aceste conflicte durează mai mult timp, cu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
niciun guvern central nu era pregătit să permită o porție consistentă de autonomie locală. Astfel, liberalii pot deveni campionii centralizării deși poate cu mai mare dificultate decât susținătorii sistemelor autoritare atunci când regimul lor favorit este atacat. Totuși, treptat, contradicția dintre liberalism și centralizare explică faptul că se pot face mișcări spre descentralizare; așa s-a întâmplat în Franța de la sfârșitul secolului al XIX-lea încolo sau în Spania, unde la sfârșitul anilor '70 au fost create regiunile, cărora li s-a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
au dat dovadă de imaginație (Wallace, 1992; Dinan, 1994). Privire de ansamblu Problema centralizării și descentralizării apare în fiecare țară. Constituția sau practica, sau ambele, trebuie să stabilească în ce măsură guvernul central și organele componente hotărăsc elaborarea politicilor. În general vorbind, liberalismul și descentralizarea merg în general împreună, în timp ce autoritarismul tinde să fie asociat cu centralizarea. Modelul constituțional care se consideră că aduce cel mai înalt grad de descentralizare este federalismul. Acesta ar fi "intermediar" între confederații (unde domină unitățile componente) și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Franța era una din țările în care problemele relațiilor dintre civili și militari erau cele mai stringente. În al doilea rând, și din nou cu excepția Franței, în Europa nu s-au înregistrat prăbușiri de regim, în secolul al XIX-lea. Liberalismul a apărut în cadrul unor sisteme monarhice, cărora armata le-a rămas fidelă, datorită tradițiilor reprezentate de rege sau împărat. Un sistem de legitimitate duală a existat nu doar în Germania imperială, ci și în Belgia, Olanda, Italia și chiar Marea Britanie
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care regimul încearcă să le urmărească. Două dintre aceste dimensiuni au fost adoptate demult, chiar de Aristotel; a treia, care se ocupă de obiectivele politicilor publice, a fost neglijată în trecut, în mare parte deoarece constituționalismul a pus accentul pe liberalism și pe democrație ca fiind etaloanele pe baza cărora ar trebui clasificate sistemele politice (Dahl, 1971). În lumea contemporană, în care se pune mult accent pe dezvoltarea socio-economică, ar fi nerealist să nu recunoaștem faptul că scopurile politicilor publice sunt
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
birocrații, 318 Declarația Europeană a Drepturilor, 232-233 De Fleur, M.L., 131, 132, 133, 135 De Gasperi, 159, 178 De Gaulle, 204, 214, 259, 298, 308, 326, 335, 387 Degenhardt, H.W., 147, 160 democrație, 41, 45 și egalitarism, 45 și liberalism, 41, 44, 48-50 și regimuri autoritare inegalitare, 53-54 și regimuri populiste, 52 și regimuri tradiționale inegalitare, 52 și state comuniste, 51-52 democrație directă, 378, 379, 383-384, 387 vezi și referendumuri Dennis, J., 135 Denver, M., 178, 188 Deutsch, K., 40
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și partide politice, 142-147, 152-154 și tipuri de sisteme politice, 52, 56 transferul, 112-113 Lehmbruch, G., 110, 122, 372 Lenin, 158, 296-298, 306 Lerner, D., 134 Lesotho, 148 Levine, M., 206 Levinson, D.J., 103, 105 liberale, partide 144, 154, 156 liberalism, 41, 44-45, 48, 49, 51, 241 Libia, 164, 303, 341 Lichtenberg, J., 135 lideri de opinie, 133 Lijphart, A., 80, 82, 88, 105, 175, 195, 201, 206, 283, 291, 292, 294 Lindblom, 370 Linz, J.J., 102, 280 Lipset, S.M., 53
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
din patrimoniul nostru economic și din cel artistic, din cel moral și religios?! Până și personalitatea noastră omenească a fost redusă la zero. II. În ciuda acțiunii neîncetate de dezintegrare din secolele trecute, baza creștină a societății europene rezistă cu stăruință. Liberalismul, democrația egalitară, socialismul, și, chiar și bolșevismul, au putut să se răspândească și să transmită, la un anumit moment dat și în câteva state, marcarea istoriei uneia sau a mai multor generații pentru că, o parte a ideologiei lor, răspundea aspirațiilor
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
prin ceasuri de grije. Aproape toți bătrânii liberali, toți bătrânii lui tovarăși de luptă de la 1848 îl părăsise. L-a părăsit fratele său Dumitru, l-a părăsit nedespărțitul tovarăș C.A. Rosetti și, odată cu ei, aproape întreaga veche gardă a liberalismului, cu Grigore Serurie, Pană Buescu, Veniamin Hernia, generalul Adrian, C.T. Grigorescu din Ploiești, Radu Pătărlăgeanu etc. etc. În fața acestei înfrângeri și spre a nu pierde puterea, neputându-se rezema nici pe bătrânii liberali moldoveni ca Mihail Kogălniceanu, Nicolae Ionescu și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sunt caracteristice. La Colegiul I de Senat sunt aleși pe lista guvernului prințul Dimitrie Ghica și poetul Vasile Alecsandri. Deci doi foști și chiar actuali conservatori, în contra lui Dumitru Brătianu și Mihail Kogălniceanu, doi dintre cei mai mari corifei ai liberalismului. La colegiul al 2-lea este ales junimistul D.A. Laurian, directorul României libere. La Colegiul al 3-lea, țărănesc, e ales Tache Ionescu. Ion Brătianu și-a atras pe toți tinerii de valoare sosiți de curând de la Paris, astfel sunt
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mult și mai adânc”. Participant la excursie, prof. I. Zamfirescu își amintește că, de la Suceava, excursioniștii au urmat un periplu predominant literar, cu incursiuni în istorie, prin Fălticeni (N. Gane), Ipotești (M. Eminescu), Mircești (V. Alecsandri), Miclăușeni (Castelul Sturzeștilor, istoria liberalismului), Humulești (I. Creangă), Tg. Neamț (Cetatea Neamțului în istorie și creația epică), Cotnari (pătrunderea catolicismului în Moldova). Luni, 19 iunie. Mihai și însoțitorii lui au vizitat mausoleul poetului Vasile Alecsandri de la Mircești (jud. Roman) și au cercetat muzeul din casele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Iași, Editura Timpul, 2005, p. 173-202). Primul așa-zis "număr" a fost terminat de transcris și pus în circulație la 1 martie 1957. Nu trebuie uitate circumstanțele politico-ideologice: abia se încheiase reprimarea revoltei antibolșevice de la Budapesta, dar vântul de oarecare liberalism nu fusese potolit cu totul. Așa se explică și dezghețul care a îngăduit elanurilor tinerești normale să caute a se exprima mai în voie. În localitate apărea "Iașul literar", în care erau tipărite numai texte de preamărire a bolșevismului rusesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să lupte În Europa pentru salvarea civilizației. Azi trebuie să luptăm cu deosebită Îndrăzneală pentru salvarea economică. În fața lui se află giganticul bloc al trusturilor, al marii finanțe, care nu Înțelegea să se știrbească cu ceva din vechiul piedestal al liberalismului. Erau lângă el și alte glasuri autorizate, cum a fost acela al bătrânului senator Lodwen, care Își Încheia astfel declarațiile făcute cu ocazia sărbătoririi a 75 de ani: Când pământul din care țâșnește buna stare a orașelor va fi secătuit
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
scăpat ? Printr-o revoluție bolșevică. A.M.P. : Corect. Cei de la The Economist nu atrăgeau aten‑ ția asupra acestui lucru, pentru că lor li se părea că nu este politically correct să zici asta. Dacă îi citeai pe ei, aveai impresia că liberalismul, cumva, i-a înfrânt pe anar‑ hiști. În realitate, nu. Ei au fost înfrânți de bolșevici după Revoluția din Octombrie și în RĂzboiul Civil din Spania. Ca să zic așa, între teroarea neorganizată și teroarea organizată, cea de-a doua a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
manifestă confuzii ideologice alimentate de existența în țara noastră a rămășițelor claselor exploatatoare, cît și de influențe ale ideologiei claselor exploatatoare dinafară. Conștienți de marea însemnătate a literaturii în lupta ideologică, scriitorii trebuie să combată cu maximă hotărîre tendințele de liberalism față de naționalism, față de recidivele de decadentism și apolitism. Este necesară o mai intensă muncă de însușire și aprofundare de către scriitori și critici a învățăturii marxist-leniniste, și în special a teoriei marxist-leniniste a cunoașterii, însușirea temeinică a obiectivelor partidului, a liniei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a idiliștilor, care fără îndoială miroase a oportunism dar nici de ponegrirea negativiștilor, care, oricît s-ar ascunde "după piersic", spun cu predilecție și adeseori cu exclusivitate ceea ce le place dușmanilor regimului nostru". Vigilent, ține să precizeze în continuare: "Oricărui liberalism noi îi opunem spiritul de partid. Iar idilismului și negativismului le opunem realismul socialist". Înarmați cu spiritul de partid și îndoctrinați cu realismul socialist, scriitorii erau în imposibilitatea de a cădea în vreo greșeală partinică. Lenin este citat copios, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
confuze ca aceea a "redării adevărului integral". Reflectarea veridică a vieții în literatura realist-socialistă nu se poate face în afara concepției despre lume a clasei muncitoare, singura obiectivă din punct de vedere istoric". Se trage un semnal de alarmă că, datorită liberalismului (considerat un neoestetism), s-au manifestat și unele forme de estetism, cum ar fi: "Conceperea imaginii artistice ca un organism închis, autonom, analiza procedeelor artistice ruptă de semnificația generală a operei, părerea că valoarea artistică este desprinsă de gîndirea filosofică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
În toate colțurile țării și În capitală tone de versuri, mai ales, dar și proză, teatru, critică și eseuri și, cum revistele literare nu prea au fonduri, iar statul s-a retras total din „ediții”, Într-un fals și nepotrivit liberalism cultural (Într-o țară Încă hipercentralizată, cu particulari săraci și firme private mici și unde, mai ales, nu s-a instalat ca În țările de veche tradiție culturală și cu baze financiare solide, reflexul de subvenționare a sănătății, Învățământului și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și dans „în colectiv” la mansarda clădirii de 13 etaje, unde își avea sediul legendara noastră instituție - o sală mai puțin folosită, pe care tocmai o reamenajaserăm într-un loc intim de agrement și relaxare, în spiritul proaspetei adieri de liberalism ce începuse să bată dinspre „Centru”. Nu am să uit sclipirea de triumf din ochii ei, când, la un dans în doi, am felicitat-o cu învestirea primului guvern democratic al Poloniei, condus de impenetrabilul și hotărâtul Tadeusz Maczowieski, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
spiritual în a doua parte a anilor ’60. Privită din perspectiva zilei de azi, este oarecum straniu să vorbesc despre anumite lucruri pozitive din acea vreme. Dar perioada de început a domniei lui Ceaușescu a fost una de un oarecare liberalism, de care am profitat. De exemplu, generația mea a fost prima care n-a fost obligată să învețe limba rusă la școală, ca limbă străină. În al doilea rând, naționalismul românesc, de care s-a folosit Ceaușescu, a avut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
găsi destule romane istorice... Când am apărut noi, prin anii ’70-’71, România intrase deja pe acel făgaș foarte negativ al micii revoluții culturale, declanșată de tezele din iulie ale lui Ceaușescu. În fond, se încheiase perioada de un relativ liberalism pe care am avut-o până atunci, intuiam acest lucru, dar nu aveam curajul să-l gândim până la capăt, pentru că asta ar fi însemnat să renunțăm la scris. Am continuat până în 1975, când am fost acuzați de Securitate că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în adolescență, atunci când citeam revistele culturale, am fost influențat treptat de anumite dispute ideologice din lumea culturală bucureșteană purtate în jurul revistelor "Luceafărul" (unde domina componenta naționalistă, agresivă, agreată de partidul comunist, cu particula securistică de acolo) și "România literară" (campioana liberalismului cultural, unde cei mai buni critici literari ai momentului duceau bătălia estetică împotriva propagandei culturale ceaușiste). Mi s-a inoculat, prin lecturi repetate, că există o tabără a celor buni și una a celor răi (ăștia din urmă mai aveau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Paris, propaganda ceaușistă dădea replica prin... Titus Popovici în "România literară"! Titus Popovici ăsta se pricepea la toate, inclusiv la istoria Ardealului, era portavocea partidului, în absența istoricilor competenți. "Ramuri" a fost ea însăși în epoca Sorescu o oază de liberalism de unde am avut ce învăța, iar scriitori enunțați m-au susținut și, unii dintre ei, mi-au acordat chiar prietenia. Le mulțumesc pentru asta. De curând, cineva a scris despre antologia mea de versuri, VorbaIago, și a dedus, inclusiv pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
executant al directivelor ideologice lansate din sfere înalte de partid. I se reproșează apoi versatilitatea, faptul că s-a pliat după vremuri, că a trecut fără dificultăți vizibile de la o extremă la alta, de la închistările dogmatice la cel mai dezinhibat liberalism. Ce îi umple pe unii de mirare este că aceste basculări i se trec de multe ori cu vederea lui Crohmălniceanu, în timp ce altora nu. Confratelui Gheorghe Grigurcu îi apar de neînțeles admirația și iubirea arătate necondiționat lui Crohmălniceanu de scriitorii
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]