4,823 matches
-
mea despre limbaj și lingvistică și receptarea ei în diferite țări din lume29, învățatul român încerca o trecere în revistă a etapelor din evoluția concepției sale și încerca să reamintească tot ce se poate recupera sau a fost recuperat în lingvistică integrală în comparație cu alte curente lingvistice, în special cu structuralismul: "Am vrut să văd care este adevărul lingvisticii structurale cu privire la sistemele omogene și atunci am văzut acolo că era nevoie mai întîi să distingem cel puțin trei planuri diferite: planul normei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lingvistic. De aici, aceasta deosebire dintre sistem și normă, ce are loc cu totul precis în concepția mea, si deosebirea dintre sistem și tip lingvistic și planul de principii ale unei tehnici istorice a limbajului. Unde se poate dezvolta aici lingvistică integrală? În cadrul structuralismului se poate dezvolta o lingvistică a normei care n-a fost dezvoltată, se poate dezvolta o tipologie lingvistică care din nou n-a fost dezvoltată, ea era, chiar, ignorată de Ferdinand de Saussure. Și aici trebuia numaidecît
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
normă, ce are loc cu totul precis în concepția mea, si deosebirea dintre sistem și tip lingvistic și planul de principii ale unei tehnici istorice a limbajului. Unde se poate dezvolta aici lingvistică integrală? În cadrul structuralismului se poate dezvolta o lingvistică a normei care n-a fost dezvoltată, se poate dezvolta o tipologie lingvistică care din nou n-a fost dezvoltată, ea era, chiar, ignorată de Ferdinand de Saussure. Și aici trebuia numaidecît să-i împac pe Ferdinand de Saussure și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ar fi făcut tipologie, adică plecînd de la sistem, reducînd sistemul la treizeci și cinci de trăsături, apoi reducînd aceste treizeci și cinci de trăsături numai la opt esențiale și găsind în sfîrșit în aceste opt principiile de organizare ale limbii"30. Anexă: Eugeniu Coșeriu, Lingvistică istorică și istoria limbilor ... τά őυτα ώζ ἔστιυ λέγειυ 1. Principiul oricărei științe este obiectivitatea absolută: "a spune lucrurile așa cum sînt" (Platon, Sofistul). Sensul și configurația disciplinelor, indiferent de obiectul lor, ca și raportul dintre ele, depind de natură și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
discursuri sau texte: cunoașterea expresiva), trei tipuri de continut (desemnare, semnificație, sens) și trei tipuri de conformitate a vorbirii cu cunoașterea lingvistică, căreia îi corespunde la fiecare nivel (congruenta, corectitudine, adecvare). Toate acestea justifica existența a trei mari discipline lingvistice: lingvistică universală a vorbirii (și nu "gramatică universală"!), lingvistică nivelului istoric al limbilor și lingvistică nivelului individual al discursului (sau al "textului"). În ceea ce privește obiectul sau, întreaga lingvistică a limbilor (că descriere și ca istoric) este o lingvistică istorică, pentru că este o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
continut (desemnare, semnificație, sens) și trei tipuri de conformitate a vorbirii cu cunoașterea lingvistică, căreia îi corespunde la fiecare nivel (congruenta, corectitudine, adecvare). Toate acestea justifica existența a trei mari discipline lingvistice: lingvistică universală a vorbirii (și nu "gramatică universală"!), lingvistică nivelului istoric al limbilor și lingvistică nivelului individual al discursului (sau al "textului"). În ceea ce privește obiectul sau, întreaga lingvistică a limbilor (că descriere și ca istoric) este o lingvistică istorică, pentru că este o lingvistică a formelor istorice ale limbajului. Opoziția curentă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tipuri de conformitate a vorbirii cu cunoașterea lingvistică, căreia îi corespunde la fiecare nivel (congruenta, corectitudine, adecvare). Toate acestea justifica existența a trei mari discipline lingvistice: lingvistică universală a vorbirii (și nu "gramatică universală"!), lingvistică nivelului istoric al limbilor și lingvistică nivelului individual al discursului (sau al "textului"). În ceea ce privește obiectul sau, întreaga lingvistică a limbilor (că descriere și ca istoric) este o lingvistică istorică, pentru că este o lingvistică a formelor istorice ale limbajului. Opoziția curentă între "lingvistică descriptiva" și "lingvistică istorică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fiecare nivel (congruenta, corectitudine, adecvare). Toate acestea justifica existența a trei mari discipline lingvistice: lingvistică universală a vorbirii (și nu "gramatică universală"!), lingvistică nivelului istoric al limbilor și lingvistică nivelului individual al discursului (sau al "textului"). În ceea ce privește obiectul sau, întreaga lingvistică a limbilor (că descriere și ca istoric) este o lingvistică istorică, pentru că este o lingvistică a formelor istorice ale limbajului. Opoziția curentă între "lingvistică descriptiva" și "lingvistică istorică" este deci lipsită de sens sau nu este decît o convenție terminologica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
trei mari discipline lingvistice: lingvistică universală a vorbirii (și nu "gramatică universală"!), lingvistică nivelului istoric al limbilor și lingvistică nivelului individual al discursului (sau al "textului"). În ceea ce privește obiectul sau, întreaga lingvistică a limbilor (că descriere și ca istoric) este o lingvistică istorică, pentru că este o lingvistică a formelor istorice ale limbajului. Opoziția curentă între "lingvistică descriptiva" și "lingvistică istorică" este deci lipsită de sens sau nu este decît o convenție terminologica; am putea admite, în cel mai rău caz, dar nu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
universală a vorbirii (și nu "gramatică universală"!), lingvistică nivelului istoric al limbilor și lingvistică nivelului individual al discursului (sau al "textului"). În ceea ce privește obiectul sau, întreaga lingvistică a limbilor (că descriere și ca istoric) este o lingvistică istorică, pentru că este o lingvistică a formelor istorice ale limbajului. Opoziția curentă între "lingvistică descriptiva" și "lingvistică istorică" este deci lipsită de sens sau nu este decît o convenție terminologica; am putea admite, în cel mai rău caz, dar nu fără restricții, o opoziție între
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
istoric al limbilor și lingvistică nivelului individual al discursului (sau al "textului"). În ceea ce privește obiectul sau, întreaga lingvistică a limbilor (că descriere și ca istoric) este o lingvistică istorică, pentru că este o lingvistică a formelor istorice ale limbajului. Opoziția curentă între "lingvistică descriptiva" și "lingvistică istorică" este deci lipsită de sens sau nu este decît o convenție terminologica; am putea admite, în cel mai rău caz, dar nu fără restricții, o opoziție între descrierea sistematică (sau "structurală") și istoria limbii. 4. Limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și lingvistică nivelului individual al discursului (sau al "textului"). În ceea ce privește obiectul sau, întreaga lingvistică a limbilor (că descriere și ca istoric) este o lingvistică istorică, pentru că este o lingvistică a formelor istorice ale limbajului. Opoziția curentă între "lingvistică descriptiva" și "lingvistică istorică" este deci lipsită de sens sau nu este decît o convenție terminologica; am putea admite, în cel mai rău caz, dar nu fără restricții, o opoziție între descrierea sistematică (sau "structurală") și istoria limbii. 4. Limba istorică și limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
determinat nu prin cunoaștere idiomatica, ci prin cunoașterea extralingvistica. Invers, descrierea sistematică coerentă se limitează la "limba ca atare" și, deci, sau interpretează într-o perspectivă deformata, sau mai bine renunța să interpreteze determinările extralingvistice ale vorbirii. 8. Istoria că lingvistică integrală. Prin toate aceste argumente nu vrem sa negam validitatea descrierii sistematice, mai ales a descrierii structurale și funcționale care, în realitate, pentru obiectul sau, este singura adecvată; și aceasta avînd în vedere tot ceea ce exclude acest obiect: forță "descriptivismului
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
serie de lucrări 31 publicate cu începere din 1952, printre care: Sistema, normă y habla, Montevideo, 1952 (reprodus în Teoría del lenguaje y lingüística general, Madrid, 1962) [Trad. rom. Sistem, normă și vorbire, în vol. Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistică generală. Cinci studii, ediție în limba română de Nicolae Saramandu, Editura Enciclopedica, București, 2004]. Sincronía, diacronía y typología, în "Actas del XI Congreso internacional de Lingüística y Filología romanícas", I, Madrid, 1968, pp. 269-283. Humanwissenshaften und Geschichte, în "Jahrbuch des
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Chișinău, 1994]. Linguistic Change does not Exist, în "Linguistica nuova ed antică", I, Galatina, 1983, pp. 51-63 [Trad. rom. Nu există schimbare lingvistică, în vol. Eugeniu Coșeriu, Omul și limbajul sau. Studii de filozofie a limbajului, teorie a limbii și lingvistică generală, Antologie, argument, note, bibliografie și indici de Dorel Fînaru, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2009]. Traducere comparativ-cumulativă din limbile italiană, franceza și spaniolă de Georgeta Rata și Dorel Fînaru 2. DIVERSITATEA LINGVISTICĂ A LUMII Diversitatea lingvistică actuala a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
diversitatea uimitoare a limbilor lumii, în general, "diversitatea structurală a limbilor și influența ei asupra dezvoltării spirituale a umanității", în special, într-un text36 care, așa cum aprecia Martin Heidegger, avea să marcheze în mod decisiv atît filozofia limbajului cît și lingvistică propriu-zisă. Coșeriu observa, după cum am văzut, că separarea lingvisticii limbilor de lingvistică vorbirii implică "Riscul de a supraestima diversitatea limbilor, adică de a considera fiecare limbă că pe ceva închis în sine însuși și de a nu mai găsi nici o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a limbilor și influența ei asupra dezvoltării spirituale a umanității", în special, într-un text36 care, așa cum aprecia Martin Heidegger, avea să marcheze în mod decisiv atît filozofia limbajului cît și lingvistică propriu-zisă. Coșeriu observa, după cum am văzut, că separarea lingvisticii limbilor de lingvistică vorbirii implică "Riscul de a supraestima diversitatea limbilor, adică de a considera fiecare limbă că pe ceva închis în sine însuși și de a nu mai găsi nici o cale de acces de la o limbă la alta, în timp ce
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
influența ei asupra dezvoltării spirituale a umanității", în special, într-un text36 care, așa cum aprecia Martin Heidegger, avea să marcheze în mod decisiv atît filozofia limbajului cît și lingvistică propriu-zisă. Coșeriu observa, după cum am văzut, că separarea lingvisticii limbilor de lingvistică vorbirii implică "Riscul de a supraestima diversitatea limbilor, adică de a considera fiecare limbă că pe ceva închis în sine însuși și de a nu mai găsi nici o cale de acces de la o limbă la alta, în timp ce, în realitate, fiecare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
precum și înrudirea lor "trebuie să se bazeze pe identitatea și înrudirea dintre formele lor, căci efectul nu poate fi egal decît cu cauza să. Formă decide în mod exclusiv cu ce alte limbi se înrudește o anumita limba"38. În lingvistică limbilor uimitoare este individualizarea limbilor în interiorul universalității limbajului: Căci atît de admirabila este, în limba, individualizarea în interiorul concordantei universale, încît se poate spune cu egală îndreptățire și că întreaga specie umană deține o singură limba, dar și că fiecare om
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
politic implicit, deoarece exprimă adeziunea la anumite tradiții și la o anumită comunitate istorică, cel putin virtual opusă altor comunități"41. Dimensiunea politică a limbajului ține de istoricitatea să și este o trăsătură definitorie: "La aceste planuri se referă politică lingvistică că ansamblu de atitudini și activități deliberate destinate să afirme și să promoveze o alteritate istorică anumită și care tind să guverneze direct sau indirect comportamentul lingvistic al unei comunități. Dar, în timp ce dimensiunea politică în sine, fiind trăsătură definitorie a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
indiferent de numărul de vorbitori, de durată existenței, de numărul de urmași, de creațiile culturale, literare realizate în ele și lăsate moștenire umanității, au o importanță egală pentru istoria evoluției ființei umane. De aceea omul zilelor noastre, printr-o politică lingvistică planetară, ar trebui să ocrotească mai ales acele limbi periclitate, aflate pe cale de dispariție sau în pericol iminent de extincție, la fel cum ocrotește plantele și animalele aflate în aceeași situație. Sigur că planeta și viața ei culturală ar putea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cercetării și colectării de material asupra limbilor în pericol, mai ales pentru acelea pentru care astfel de activități nu au fost întreprinse pînă acum. Ar trebui avute în primul rînd în vedere limbile izolate lingvistic, limbile foarte interesante din perspectivele lingvisticii tipologice, istorice și comparative, ca și limbile al căror risc de dispariție pare iminent. Ar mai trebui întreprinse activități pentru stabilirea unei comisii internaționale de proiecte și o rețea de centre regionale de cercetare precum și sprijinirea publicării de materiale - studii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1. Care sînt trăsăturile comune tuturor limbilor lumii, altfel spus ce au comun limbi precum basca, germană, greacă, georgiana, chineză?; 2. Care sînt trăsăturile care diferențiază limbile între ele? Problemă tipologiei, după cum bine se știe, își are originea în dezvoltarea lingvisticii comparativ-istorice, de la începutul secolului al XIX-lea. Îndeosebi descoperirea sanscritei și compararea ei cu limbile europene mai vechi (greacă, latină) și mai noi (germană, islandeza, franceza, engleza etc.) au dus la descoperirea unor relații de înrudire între limbi și, deci
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și întîmplarea. Am văzut mai înainte ca începuturile tipologiei lingvistice se relaționează de metodă comparativ-istorică: din această perspectivă tipurile lingvistice erau văzute în primul rînd că tipuri morfologice, deosebite în principal în funcție de structură cuvîntului. După cum observa o importanță specialista în lingvistică limbilor, Nadia Anghelescu 66, "înnoirile în tipologia lingvistică vin atît din rafinarea vechilor criterii care duc la împărțirea limbilor în tipuri morfologice, cît și de la tendința de-a discuta în perspectiva tipologica nu limbi în întregul lor, ci fenomene lingvistice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
adevarat numele, pentru că are în vedere o particularitate comună tuturor limbilor: "All languages have pronominal categories involving at least three persons and two numbers". Să nu uităm însă că unul dintre momentele declanșatoare ale clasificării limbilor lumii și ale constituirii lingvisticii că știința este sînt strîns legat de apariția în prima jumătate a secolului al XIX-lea a lucrării lui Wilhelm von Humboldt intitulată Despre diversitatea structurală a limbilor, în care marele lingvist și filozof al limbajului afirmă: "Formă caracteristică a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]