5,029 matches
-
dedulceau prea mult cu vin, lucru greu de respins într-o zonă vinicolă și într-o epocă în care tot omul avea cantități mai mult decât suficiente din licoarea lui Bachus. Venirea episcopului catolic la Huși a fost onorată de localnici, așa cum se cuvenea, conform vechiului obicei, cu o tiugă de întâmpinare, plină cu vin; însă aceste vase, scrie episcopul, aveau un gât lung și încăpeau în ele până la 10 sextare de vin. Mai mult decât „sărbătoreștile manifestări de bucurie”, pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
populația zonei era în creștere, și împărtășeau ambele religii, catolică și ortodoxă, fără situații conflictuale. Misionarii catolici au notat informații care argumentau scăderea influenței bisericii catolice în zone, datorată distanței de Vatican (lipsa de preoți catolici, influența lor slabă asupra localnicilor etc.), invaziilor străine (tătari, poloni, turci) ori a bolilor (ciuma) etc. Unele comunități catolice din Moldova s-au diminuat, altele au dispărut, asimilați fiind sub aspect lingvistic și religios. Analiza situației bisericii catolice din Moldova, sub forma scrisorilor lui Bandini
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Odaia-Bogdana, Lunca Banului, Stănilești. În 1847, în ținutul Fălciu, ca urmare a invaziei lăcustelor, a fost distrusă recolta pe o suprafață de 100.000 fălci. Epidemia făcuse 177 de victime din „starea de gios”, determinându-i pe o parte din localnici să-și părăsească locuințele. În toamna anului 1813, ciuma s-a răspândit în Huși, Galați și Focșani, iar în ianuarie 1814 producea victime și la Bârlad și Vaslui. Ispravnicul raporta că nu este cu putință să se strângă birul din cauza
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
părăsească locuințele. În toamna anului 1813, ciuma s-a răspândit în Huși, Galați și Focșani, iar în ianuarie 1814 producea victime și la Bârlad și Vaslui. Ispravnicul raporta că nu este cu putință să se strângă birul din cauza fugii multor localnici. Deși autoritățile au încercat să-i întoarcă la vetrele lor, țăranii au refuzat. Proprietarii erau îngrijorați de lipsa forței de muncă în plin sezon agricol și solicitau intervenția în forță a autorităților. De pildă, la 18 iunie 1847, spătarul Theodor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
asupra urmării lor ca să nu probegească cumva căci la așa întâmplare ea va fi răspunzătoare”. În urma acestui ordin, Isprăvnicia a întărit paza cu 35 de mazili și, la începutul anului următor, a dat dispoziții severe privighetorilor de ocoale să iscodească localnicii pentru a culege informații și a preveni fuga de pe moșie: „cu necontenire prin satele de pe graniță, cu deșteaptă luare aminte și priveghere a nu să face vreo pribegire ... trăgând pe sub cumpăt știința fieștecăruia din tot satul de nu cumva să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care avea o populație de 112.392 locuitori, era împărțit în trei plăși (vezi mai jos). Cuprindea 41 comune rurale, 168 sate și comune, un tribunal și cinci judecătorii de pace. Administrația locală nu a fost întotdeuna bine privită de localnici, care au considerat că nu le îndeplinește promisiunile din campanie. Nu o dată, presa locală, de la începutul secolului al XX-lea, lansa acuzații dure, (uneori informațiile erau exagerate, ceea ce denotă campania electorală) fondate pe „o nepăsare incalificabilă”. Gazetarul, foarte probabil, din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cer. Cu puterea unui ser, Dătător de viață lentă Monotonă Inutilă Și absentă În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână Un bătrân și o bătrână - Două jucării stricate Merg ținându-se de mână. O rază de bucurie pentru localnici, în acești ani grei de război, a constituit prezența la Huși a lui George Enescu. Marele muzician revenea din Franța, dornic, în aceste clipe grele pentru omenire, să fie alături de compatrioți. Ca un adevărat ostaș al muzicii, George Enescu mărturisea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cai, cirezi de boi și turme de oi stau ca sălbăticite prin iarba mare până la brâu”. Apreciază valoarea vestiților boi de Fălciu „cu coarnele mari și caii de format mijlociu, o încrucișare între caii mari rusești și cei mijlocii moldovenești” . Localnicii duceau o viață patriarhală, fiecare dintre ei îngrijindu-și lotul, o bucată de vie și livada. Toamna, sute de vagoane de vin și care întregi de fructe luau calea localităților lipsite de aceste bunuri. Piața orașului, o clădire impunătoare, servea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
căci pentru o istorie completă ar fi necesar un colectiv alcătuit nu numai din istorici, ci din specialiști ai altor domenii, și poate nu numai o viață - oferă posibilitatea de a urmări aspecte din viața cotidiană și progrese realizate de localnici pe o perioadă îndelungată. Orașul de astăzi, devenit municipiu prin Legea nr. 11 din 18 ianuarie 1995, în ciuda ritmului alert al vieții moderne, își cunoaște acum mai bine trecutul și, cum spunea Mihail Kogălniceanu, își poate gândi mai bine viitorul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Haiti și Republica Dominicană unde, în prima călătorie, Columb întemeiase o așezare, "Navidad", și lăsase o "colonie" de 38 de spanioli. Coborând pe țărm, la 28 noiembrie, a găsit fortăreața arsă și nici urmă de cei 38 de spanioli. Din relatările localnicilor a reieșit că o parte din spanioli s-au omorât între ei și o parte au fost omorâți de băștinași, deoarece "începuseră să ia soțiile de la soții lor și fiecare pornise să caute aur singur și numai pe seama lui"! Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
aspirau, cu care își adorm simțurile și aproape se amețesc și spun că nu simt osteneală. Țevile astea, sau cum s-or chema ei, le numesc tabacos". În alte relatări, "ierburile uscate" mai sunt menționate și cu denumirile utilizate de localnici de "cojiba" sau "cohoba", iar "tobaco" era un instrument în forma de Y, folosit de băștinași la "tras fumul" prin introducerea sa în nări. Madrilenul Gonzalo Fernandes de Oviedo (1478-1557) și el cronicar al "Indiilor", în "Historia general y natural
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Inițial trestia de zahăr catalogată de suedezul Linné ca "Saccharum oficina-rum", se prelucra în instalații primitive, denumite "trapiche", unde era zdrobită de o presă alcătuită din 3 trunchiuri de copac, învârtită cu ajutorul cailor sau boilor. Rezulta un lichid, denumit de localnici "guarapo" derivat din spaniolul "jarabe" și portughezul "xarope", strămoșul romu-lui de azi. La 1543 se menționează o solicitare a lui Hernando de Castro adresată Regelui Spaniei pentru aprobarea unei prese, iar pe la 1600 funcționau în Cuba 60 de ase-menea instalații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și pentru higiena personală, înlocuind adesea apa și săpunul. În procesul de producție a romului, etimologic se amestecă origini arabe alambic, alcool -, cu cele spaniole, engleze sau franceze. Din 1650 se menționează o băutură fabricată în Cuba și apreciată de localnici, corsari și pirați, denumită " rumbillon", iar la 1667 apare produsul "rum", cuvânt derivat din spaniolul "ron" și din englezul și francezul "rhum". Se pare că denumirea de "rum" ar fi fost folosită pentru prima oară în zonă într-un ordin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
scris în Cuba, "Espejo de Paciencia", al lui Silvestre de Balboa. Pirații au cerut o răscumpărare de 5000 de piei și 2000 de ducați, dar în final au acceptat 1080 piei, alimente și 200 scuzi! Răscumpărarea n-a fost plătită, localnicii răsculându-se împotriva piraților. Giron al cărui nume a rămas prin faimoasa "Playa Giron", unde a avut loc, în aprilie 1961, atacul eșuat al celor 1500 de "contrarevoluționari" din Miami, a fost prins și i s-a tăiat capul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
lor aflăm, de exemplu, dintr-o decizie a conducerii căilor ferate cubaneze de la sfârșitul secolului al XIX-lea, aceasta precizând dreptul fiecărui călător "la doar un singur bagaj și cocoșul de lupte sub braț"! În folclorul cubanez tipul de "criollo", localnic din mediu rural, e prezentat călare, îmbrăcat cu o guaiabera, cu sombrero, o chitară atârnată pe umărul stâng și cocoșul de luptă la subțioara dreaptă! Dicționarele de expresii cubaneze au la acest capitol un material bogat, de la "a se purta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
conform mărturiilor publicate în volumul "Todo el tiempo de los cedros. Paisaje familial de Fidel Castro Ruz'', la luptele de cocoși. "El comandante supremo'' își amin-tește: "Arena, concepută de Don Angel (tatăl său, originar din Galicia, Spania), era închiriată unui localnic. La vremea recoltei, duminica, se organizau lupte, aceasta fiind singura perioadă în care lucrătorii aveau ceva bani pentru pariuri. Casierul Epifanio Gomez încasa 50 de centavos intrarea. Luptele erau emoționante, atmosfera încărcată de strigătele proprietarilor și spectatorilor și cele ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
pasageri și se povestește că la plecarea din Las Palmas nava "ar fi pierdut o ancoră", semn de ghinion! Până la Santiago de Cuba voiajul a decurs fără probleme deosebite, la escală coborând și câțiva pasageri de Havana sfătuiți de un localnic de faptul că dacă iau trenul ajung la Havana înaintea vaporului și așa și-au salvat viețile! Printre cei coborâți la Santiago de Cuba se afla și Juan Lopez, unul din fochiștii vasului, rămas la țărm după o ceartă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
trecând la "organizarea apărării" și barica-dându-se în casă cu 2-3 prieteni, în compania "proviziei etilice" și a radioului sau Zenit cu care urmarea știrile de la Centru de uragane din Miami. Nu cunoșteam tactica lui "Papa", cum îi spuneau cu alint localnicii, de "organizare a apărării", dar presupun că după sosirea noastră la Havana am luat "măsuri" similare. Până la încheierea misiunii, Cel de Sus ne-a ferit de uragane, spre satisfacția soției și insatisfacția mea, care aidoma lui Plinius cel Bătrân, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și un simbol al secolului XX"! Îl știam pe Che de mulți ani și în misiunile mele diplomatice din America Latina îl întâlnisem peste tot statui, străzi, piețe, afișe, timbre... Înaintea plecării în Cuba îl analizasem "profesional", pentru viitoarele discuții cu localnicii din "țara de reședintă" autorități, diplomați... Lumini și umbre! La Havana, când ieșeam cu soția la cumpărături la magazinele "pe valută", ne întâlneam cu Che cu pușca în mână pe bancnotele de "tres pesos convertibles", iar când mergeam în piața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
palidă și marșul a fost foarte obositor. La 2 dimineața ne-am oprit să ne odihnim fiindcă era inutil să continuăm să avansăm... înălțime 2000 metri!" Din "Diario" reies clar cauzele eșecului lui Che în Bolivia: lipsa totală a colaborării localnicilor, lipsa sprijinului conducerii Partidului Comunist Bolivian, orientat mai degrabă către Moscova decât către Havana, lipsa de contacte cu Manila (Havana), și nu cred că Che se referea doar la contactele radio numărul redus de "guerilleros" doar 47 în fața unei armate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Havana s-a organizat în "Plaza de la Revolucion" o "velada solemne" un miting de doliu, la care au participat un milion de persoane și a vorbit Fidel Castro, fiind declarate pentru comemorare trei zile de doliu național. După informațiile unor localnici, locul unde au fost înhumați Che și camarazii săi a fost reperat și în iunie 1997 la Vallegrande resturile combatanților, prin-tre care și cele ale lui Che, au fost deshumate, transportate la Havana cu un avion militar cubanez și primite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
care, în pofida relațiilor tensionate dintre țara sa de baștină și Cuba, a ales să trăiască peste două decenii la Havana... În Cuba și acum la aproape jumătate de veac de la tragica sa dispariție, "Papa" este la el "acasă", venerat de localnici și vânat de sutele de mii de turiști din toată lumea, dornici să cunoască locurile pe unde a pășit cu mocasinii săi enormi și să respire aerul care l-a făcut atât de fericit. În 2003 fiind în misiune diplomatică la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
dar am coborât în Reșița și l-am lăsat în tabără, ca să se mai usuce, și să reiau lucrul după ce mă întorceam. Lucrările erau expuse în restaurantul motelului, unde luam și masa, dar acolo mai veneau și o serie de localnici să mai bea o bere, sau chiar și turiști ce veneau pe munții Semenic. Îmi aduc aminte că în prima seară din tabără, eram cu Gusti Hlinka, la masă, și după grătarul preparat cu o înaltă măiestrie de tanti Clari
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
aici se extrage banatita, un minereu complex, care conține tot felul de metale rare), și cu pescuitul, toată lumea având o barcă la marginea apei, așa cum altcineva are o mașină în fața casei. După revoluție, traficul cu benzină a înflorit pe Dunăre, localnicii făcând o grămadă de bani cu asta, investind banii în case mari înconjurate de garduri înalte cu lei de turnați în ciment la poartă, cum poți vedea ici colo, nu numai la Moldova Nouă, dar și la Pescari, un sat
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
văzut că micuța chinezoaică era și o foarte bună băutoare de vin și bere, fără să aibă nici o problemă. Am făcut și o expoziție colectivă în Aiud, cu lucrările din tabără, la Casa de cultură de acolo, expoziție apreciată de localnici. Anul următor, în 1998, am fost din nou la Aiud, împreună cu Camelia Ciobanu, dar am fost cazați înaltă parte, la niște căsuțe din lemn ale unei fundații din Elveția. Veneam de la altă tabără de pictură, de la Măgura, la 4 kilometri
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]