4,696 matches
-
a acestui tip de abrevieri: U.R.S.S., A.R.L.U.S. etc., manieră de "încifrare" specifică și regimului nazist din Germania N.S.D.A.P., sau mișcării legionare din România L.A.N.C.); "popoarele păcii" (se instituise sintagma "lupta pentru pace"), "uriașa putere a masei organizate", "măreața construcție", "imensa uniune a oamenilor liberi", "perfect cetățean aliniat în muncă", "pacificarea omenirii", "convocarea plenarelor", "genială inspirație", ridicarea unei persoane "la rangul suprem", identificată "pentru masele democratice cu Dumnezeu", care este "închinată și mărită", "într-un cult care întrece tot
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
realității ca și "creație continuă de noutate imprevizibilă" dacă n-ar fi asimilat posibilul înțeles ca "a fi contingent"? Viziunea noastră se dorește a fi, ca și filosofia lui Bergson, o încercare de a gîndi contingența lumii. Dacă avem visuri mărețe, înseamnă că ori suntem nebuni, și-atunci credem în visurile noastre și suntem fericiți, ori suntem doar niște visători pentru care visarea e o muzică a sufletului, plină de alinare, dar fără rost. Dar dacă visăm la ceva posibil, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
l> cărui plan s-au făcut toată această fabrică, vrednică a figura în oricare țară unde de mult sunt întemeiate asemenea fabrici"12. Urmărind festivitățile, un corespondent local nota, în "Albina Românească" din 16 noiembrie 1841, că "pe culmea zidirii mărețe" flutura "bandiera națională" și că, pe arcul de triumf situat la intrare, era înscris "întâia fabrică a Moldovei", iar pe partea-i din spate, inscripția-urare "Fie o mie!"13. Același corespondent relata că, după ce asistența a vizitat fabrica și clădirile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
care ar funda o fabrică de fier (ca acea singură întreprindere montanistică și temeiul lucrării la alte metale) în acele locuri, spre folosul împoporației întregii țări și chiar al său propriu; care fabrică, la început, precum acele mai multe acum mărețe din Europa, s-ar putea înființa după un model mic, prin urmare și cu un capital foarte măsurat. Însă, pentru ca nenimerita întreprindere în Negrișoara a răposatului mare logofăt Costachi Conachi să nu descurajeze pe oricare antreprenor patriot, de astă întreprindere
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de fer Cunoscut este fiecăruia om înțălegători cum că între întreprinderile cele industrioase, băile de f<i>er sînt din cele ce aduc mai sigur folos. De asămine, lesne se poate dovedi că și o baie de f<i>er măreață, organizată în Moldova, poate să aducă un bun venit și sigur. Nici să poate tăgădui aceasta luându-să aminte că în toată țara nu să întrebuințază nici un cui, nici o potcoavă sau cea mai măruntă unealtă agronomică, care să nu fie făcută
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și din Siberia. Tributul ce pe tot anul Moldova plătește staturilor străine pentru f<i>er este, fără îndoială, mai sâmțâtori decât acela ce astăzi țara dă Î<naltei> Porți. Poziția, în toată privirea, cea mai favorabilă pentru lucrarea unei mărețe băi de f<i>er este la Gârcia 19, pe moșia monastirii Bistrița, în depărtare de 3/4 de ceas de Piatra și la Gura Tarcăului, a monastirii Pângărați, în depărtare de trei ceasuri de la Piatra. Văile di căpitenie a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
vitelor întrebuințate; și chiar acest capital, temeiul întâi <al> unei asăminea întreprinderi, fiind la acele localități de puțin preț, să poati căpăta de la monastiri cu condiții folositoare, deși ele reprezentează o valoare peste 20 mii galbini. Iar pentru întemeierea băilor mărețe, capitalul fundației și acel lucrători s-ar pute îndămâna prin adunarea de acționari pământeni și străini, sub condiții cari ar asigura folosul acționarilor, a cărora acții însă din câștigul anual pe tot anul perzând cu proțente s-ar plăti, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ar asigura folosul acționarilor, a cărora acții însă din câștigul anual pe tot anul perzând cu proțente s-ar plăti, încât toată baia ar rămâne apoi proprietatea întreprizătoriului prințipal și fundătoriului acestui așezământ. Cunoscut esti că cele mai multi întreprinderi mărețe de industrie în acest chip s-au întrebuințat, despre care se vor țita două pilde: d. Maier, proprietariu Institutului bibliografic la Hildburg Hausen, au fost în stare pe temeiul proprietății sale de cărbuni de pământ și de piatră de f
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ani mai înainte, au cumpărat, cu somă de 170 mii florini argint, 6.948 fălci pădure, lângă Jidovar, într-un loc dipărtat de toată comunicația, iar prin mijlocul unei asoțiații de acții, în curs de doi ani, au înființat o măreață baie de f<i>er. Întemiet pe factori pozitivi, cu toată convingerea pot declara că atât pădurili, cât și pietrili di f<i>er de mine arătate, fără nici o iperbolă, cu 100 proțente sînt mai prețioase decât aceli a d. Klain
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
este dor de ea. În prezent, o casă nouă Între dealuri, casa pe care am visat-o În timpul pribegiei mele prin lume se materializează, dar prietenii mei mă tot Întreabă nedumeriți: De ce mă Întorc În România? Casa mea de pe malul mărețului fluviu St. Laurent nu mai este bună? Mulți romani visează să emigreze În Canada și eu mă Întorc În România?, În țara unde este... așa și pe dincolo - știți ce vreau să spun, nu? Finul meu Ion Gheralia, oltean din
De ce mă întorc la Amărăşti. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
distinge între ce e important și ce nu altfel decât judecând după cererile pieței?". (12, pp. 64-65) Invocând exemplele bunicilor săi ignoranți, autorul răspunde la întrebare subliniind bogația lor spirituală obținută prin respectarea poruncilor Bibliei și credința într-un "trecut măreț și nobil" și "năzuința spre "dincolo"". În contrast cu acele generații din prima parte a secolului al XX-lea, studenții americani de la sfârșitul aceluiași secol nu mai citeau nici Biblia, nici alte cărți asemănătoare. Nu mai știau să vorbească despre astfel de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
terenurile agricole și pășunile cele mai întinse în tot sud-estul Europei?! Nu cumva "intrarea" noastră în Europa a fost ca nașterea prematură a unui copil, cu puține șanse de supraviețuire? Ori poate normele de conviețuire cu vesticii conțin cerințe prea "mărețe"? Luați aceste întrebări și ca nedumeriri, exprimate de mulți dintre cei cărora le-am adresat. În anii 2000 și 2004, parlamentara europeană, englezoaica baroană Emma Nicholson (n. 1941) cerea în rapoartele despre țara noastră, suspendarea negocierilor de aderare a României
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
zâzanie (p. 139) etc. Preotul Valeriu Anania a lăsat în Memorii, Editura Polirom, Iași, 2008, alte date în acest sens. Astfel, preotul Valerian Trifa a făcut delațiuni la FBI-ul american (p. 372). Legionarii exilați, dacă altădată aveau idealuri naționale mărețe, în exil deveniseră "niște oameni răi" (p. 377). Mihai Iancu era un turnător din SUA (pp. 568-569). C. Noica nu a uitat niciodată frații săi de cruce ori ce vor fi fost legionarii. Printre ei, George Uscătescu, foarte prețuit de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
bissériques (bisericilor, n.a.) fresce de un stil și de o originalitate admirabile, unde bizantinismul apare temperat de o naivitate și de o rusticitate fermecătoare. Era suficient pentru pictorii noștri de a relua această tradiție pentru a face o frumoasă și măreață operă. Exista pentru ei o urgentă renovare de încercat: neo-bizantinismul (s.n.), de creat o pictură murală și decorativă care ar ține deopotrivă de meșterii mozaicari, de prerafaeliții italieni, de Flandrin, de Moreau, de Puvis de Chavannes în Franța, de Ruskin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
apărut imediat după 23 august 1944, când orașul era, deja, împresurat de numeroase trupe sovietice. În aceste condiții extrem de prielnice comuniștilor pentru viitoarele lor activități de subminare a interesului național, „seniorii” diriguitori de atunci s-au gândit ca în cinstea „măreței” zile de 7 noiembrie 1944 (data începerii revoluției bolșevice leniniste) să înființeze la Vaslui și echipa de „juniori-speranțe”, adică Uniunea Tineretului Comunist (UTC). a. „Vom face o școală de cadre sau mai bine zis de inițiere în doctrina Marxisto-Leninistă” Descoperirea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mai propunea următoarele „acțiuni”: „...6 reportaje cu lozinci luminoase. În sectoarele UTC să nu rămână stradă, casă care să n’aibă lozinci (subl.ns.)”. În mare, cam asta „serveau” comuniștii locuitorilor acelor timpuri: lozinci și discursuri sforăitoare despre „prietenia cu măreața uniune sovietică” precum și alte adevărate numere de circ interpretate cu cinism de către cei înregimentați în UTC. h. „Vom aplica chestiunea națională și alte teorii Marxist-Leniniste” Mișcarea sionistă era altă durere de cap pe care le-o pasaseră uteciștilor atât „seniorii-granguri
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
serbare și cu ocazia semnării odioasei Convenții de Armistițiu care, după cum se știe, a legat cu lanțuri grele de sclav poporul român pentru următorii 20 de ani de la data semnării ce s-a petrecut la Moscova. Iată cum au organizat „măreața” zi preaplecatele slugi vasluiene ale rușilor: „...în ziua de 12 septembrie, cu ocazia zilei semnării Convenției de Armistițiu, Tineretul Progresist în colaborare cu U.P. (uniunea patrioților, organizație de stânga sprijinitoare a politicii trădătoare a partidului comunist n.n.) a dat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe luna iulie că „... se organizează ședințe regulat dar tinerii participă neregulat”. h. Capii organizației vasluiene Tot la secțiunea „Întărirea și lărgirea organizației TP”, au fost consemnate la loc de „cinste”, pe prima pagină, și numele celor implicați activ în „măreața” operă de îndobitocire a tineretului vasluian, în detrimentul secțiunii referitoare la „starea economică a județului”, de-o pildă: „...Comitetul Județean se compune din: secretar - Bălteanu Vasile; responsabil organizatoric - Bardeș Constantin; responsabil cultural Rubin Sschulimsohn ( evreu, n. și subl.ns.); responsabil financiar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de care se bucura Tineretul Progresist în rândurile junilor vasluieni, de vreme ce, iată, Petru Bighiu recunoștea că „plugușoarele reacționare sunt în număr foarte mare în județ”?! Poate în mintea încețoșată a unora (puțini, da’ răi) de aburii unor „victorii” viitoare în „măreața operă” de comunizare și sovietizare a României! Deoarece regele era considerat, încă, a fi principalul garant al democrației, mai era permisă la acea vreme sărbătorirea unor evenimente importante din istoria României, dar, pe lângă acestea, fuseseră inventate și altele noi. Iată
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cu care comuniștii, mai tineri sau mai vârstnici, urmăreau acapararea puterii supreme și definitive în România, iar acest deziderat fusese ridicat la rang de politică de stat în toate țările căzute sub cizma bolșevică. Tov. Bighiu, de-acum „veteran” al mărețelor bătălii politice la care participase și pe care le condusese, începuse să o ia razna cu vestita limbă de lemn ce va face o „frumoasă” carieră în următorii 45 de ani. Așa cum îi stătea bine unui „tovarăș de nădejde”, își
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
satisface stagiul militar obligatoriu ce în acele vremuri cumplite se întindea pe durata a trei ani la armata de uscat și patru la armele „marină” și „grăniceri”. Pentru a completa acest intermezzo, iată și autobiografia olografă a proaspătului apărător al mărețelor cuceriri revoluționare ale PMR în strânsă cârdășie de interese cu junii din UTM: „...mă numesc Postolache Ion, fiul lui...și...din satul...(...). Tatăl meu are...de ani iar mama...Posedă 6 hectare pământ pentru 7 frați. Tata a fost în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
statutară se trece la dezbateri. După ce Dumitru Băhnăreanu a citit darea de seamă, onorabila adunare de partid a hotărât să fie aleși „...2 tovi pintru întocmirea redactarea proectului de măsuri”. Autorul procesului verbal de ședință n-a citat cine știe ce din mărețul discurs al secretarului dar nu a uitat să scrie că acesta a fost „...critic și autocritic”. Cei care cunosc tipicul acestor ședințe, trebuie musai să știe că era obligatorie și înscrierea câtorva tovarăși la cuvânt, pentru a avea cu se
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
centre: Universitățile. După înființarea Universității de la Bologna, apar multe altele, de la Valencia (1209) la Uppsala (1477), de la Oxford (1214) la Budapesta (1383), de la Paris (1212) la Cracovia (1347), pe scurt, mai peste tot (Napoli, Padova, Cambridge, Praga, Heidelberg, Aberdeen etc.), mărețe centre ale memoriei și cunoașterii, ale gîndirii și deliberării. Aceasta este contribuția originală a Creștinătății medievale în sfera culturii (cu toate că excomunicarea și condamnarea sînt încă în uz și că, din secolul al XVII-lea, gîndirea, știința, cercetarea vor fi practicate
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
termen care poate însemna deopotrivă moarte și renaștere. Desăvîrșirea, nedesăvîrșirea Începînd din Evul Mediu, care își întemeia certitudinile pe stînca cea mai profundă și își înălța pînă la cer catedrala teologică, istoria gîndirii europene este cea a dezintegrării acestui edificiu măreț, urmată de construcții noi ce se zidesc pe ruinele sale, așa cum Roma renăscută se înălța pe rămășițele monumentelor imperiale. Ea reprezintă devenirea unei dialogici pluraliste care produce inovațiile Umanismului, Raționalismului, Științei, care inventează sau descoperă ele însele fără încetare noul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de la mobilizarea generală din 14 august 1916, starea de spirit a românilor era magistral surprinsă de băcăuanul Th. V. Cancicov, aflat pe atunci cu domiciliu forțat în teritoriul ocupat al Munteniei (14 august 1917): „ Acum un an aveam un ideal măreț și posibil de împlinit prin victorie, încurajați și sprijiniți de aliați puternici; după un an suntem abandonați propriilor noastre puteri istovite, iar de idealul nostru nu mai vorbește nimeni; (...) din țară liberă și independentă, trei sferturi e invadată de dușmani
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]