4,910 matches
-
ce, ea-ți răspunde: „Așa-i ghine, să hie numai giocuri și veselii în ograda me, iar din casă ursul ni-o scos faptu’, și de-acu ari să ni meargă ghine.“ Cînd visezi urs înseamnă noroc. Ursită Fetele de măritat cînd se ridică de pe scaun îl clătesc, ca să-și clătească „data*“. Cu busuioc de la popă se culcă fetele sub perină, ca să viseze pe ursit. Numai lumînarea de la Ovidenie [Intrarea în Biserică a Maicii Domnului] e bună de uitat în fîntînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să-și clătească „data*“. Cu busuioc de la popă se culcă fetele sub perină, ca să viseze pe ursit. Numai lumînarea de la Ovidenie [Intrarea în Biserică a Maicii Domnului] e bună de uitat în fîntînă, spre a-ți vedea soțul. Fetele de măritat să postească în ajunul Bobotezei, și din mătăuzul* popii să-și rupă un fir ca să-l pună noaptea sub perină, că-și vor vedea „data“. Dacă fașa ce se dă unui copil de naș la botez se brodește prea lungă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
partea sa în vis. La Sf. Vasile, fata mare se duce la boul de hăis* și, dînd cu piciorul în el, zice: „He, estimp; he, la anu’; he, la ălălant.“ Dacă se scoală la prima lovitură, se zice că se mărită anul ăla, estimp; dacă nu, la anu’ ori la celălalt. Flăcăul se duce cu mînile la spate să numere nouă pari din gard; al zecelea, dacă va fi noduros, e bogată ursita; iar de este limpede, e săracă. în sara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine de înțărcat copiii. Joia noaptea să nu coși, nici să torci de la miezul nopții înainte, că te apucă Vinerea. Se crede că acela ce ține vinerile e scutit de furturi. Se crede că fetele care postesc vinerile se vor mărita mai curînd. în vinerile din Postul Mare și din Postul Adormirii [după 30 iulie] nu se coase, că-ți coși necazurile de gospodărie. în Vinerea Seacă de lîngă Paști, nu se dă nimic afară din ogradă, că nu e bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rul ce vor lua în căsătorie. Dacă împreună cu tînărul visează verdeață, va fi mult 381 norocoasă, iar de va visa bivoli, acesta e semn rău și umblă după vrăjitoare să-i desfacă. Fetele care voiesc să știe cînd se vor mărita merg în ziua de Sf. Vasile în grajd, împing cu piciorul în vaca culcată, zicînd: „în ist an“; de se scoală vaca, apoi se crede că respectiva se va mărită în acel an; dacă însă nu, o împinge iară, zicînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
viitorul așa: că slobod un ban, de sus, într-un sahan* plin cu apă, după ce au făcut peste ea de patru ori semnul crucii. Dacă sare banul din sahan, atunci este semn că doritoarea de a ști viitorul se va mărita sau va muri în anul viitor, după cum se pune întrebarea. Dacă banul rămîne în sahan, atunci gîndul ei nu se va împlini în acel an. în sara de ajunul Sf. Vasile, fetele mari pun pe o vatră arsă două fire
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar fără brumă, îl va lua sărac. în ajunul Bobotezei, fetele mari pun mărgelele ce port la gît pe pragul ușii, ca să pășească preutul peste ele cînd vine cu botezul, apoi le iau și le pun la gît, ca să se mărite curînd. Fetele cred că dacă vor călca în ziua de Bobotează, după ce a sfințit preotul apa, în urma lui, apoi se vor mărita curînd. Sara, înainte de Sf. Andrei, se strîng mai multe fete și fac niște boțurele de aluat sau mămă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pășească preutul peste ele cînd vine cu botezul, apoi le iau și le pun la gît, ca să se mărite curînd. Fetele cred că dacă vor călca în ziua de Bobotează, după ce a sfințit preotul apa, în urma lui, apoi se vor mărita curînd. Sara, înainte de Sf. Andrei, se strîng mai multe fete și fac niște boțurele de aluat sau mămă ligă cu unt sau oloi, însemnîndu-se care ale cărei sînt, și apoi se lasă în casă mîța casei; ale căreia boțurele le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
multe fete și fac niște boțurele de aluat sau mămă ligă cu unt sau oloi, însemnîndu-se care ale cărei sînt, și apoi se lasă în casă mîța casei; ale căreia boțurele le mănîncă, de aceea se crede că se va mărita în acel an; dacă însă mîța nu mănîncă nici unul din acele boțurele, apoi nici una din acele fete nu se va mărita în acel an. în ajunul Sf. Andrei se pun în tindă două străchini: sub una un ștergar, iar sub
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apoi se lasă în casă mîța casei; ale căreia boțurele le mănîncă, de aceea se crede că se va mărita în acel an; dacă însă mîța nu mănîncă nici unul din acele boțurele, apoi nici una din acele fete nu se va mărita în acel an. în ajunul Sf. Andrei se pun în tindă două străchini: sub una un ștergar, iar sub cealaltă o basma; dacă ridică fata strachina cea cu ștergarul, apoi se crede că se va mărita; dacă cea cu basmaua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fete nu se va mărita în acel an. în ajunul Sf. Andrei se pun în tindă două străchini: sub una un ștergar, iar sub cealaltă o basma; dacă ridică fata strachina cea cu ștergarul, apoi se crede că se va mărita; dacă cea cu basmaua, apoi se crede că nu se va mărita. Fetele umblă pe la case, ascultînd pe sub ferești ce se vorbește în casă; dacă aude zicîndu-se cuiva să șadă, crede că nu se va mărita în acel an; dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pun în tindă două străchini: sub una un ștergar, iar sub cealaltă o basma; dacă ridică fata strachina cea cu ștergarul, apoi se crede că se va mărita; dacă cea cu basmaua, apoi se crede că nu se va mărita. Fetele umblă pe la case, ascultînd pe sub ferești ce se vorbește în casă; dacă aude zicîndu-se cuiva să șadă, crede că nu se va mărita în acel an; dacă aude ca cum se trimete pe cineva din casă, se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că se va mărita; dacă cea cu basmaua, apoi se crede că nu se va mărita. Fetele umblă pe la case, ascultînd pe sub ferești ce se vorbește în casă; dacă aude zicîndu-se cuiva să șadă, crede că nu se va mărita în acel an; dacă aude ca cum se trimete pe cineva din casă, se crede că se va mărita. Fata aruncă un papuc sau o ciobotă peste casă și crede că mirele îi va sosi din acea parte a satului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe la case, ascultînd pe sub ferești ce se vorbește în casă; dacă aude zicîndu-se cuiva să șadă, crede că nu se va mărita în acel an; dacă aude ca cum se trimete pe cineva din casă, se crede că se va mărita. Fata aruncă un papuc sau o ciobotă peste casă și crede că mirele îi va sosi din acea parte a satului înspre care este îndreptat vîrful papucului. Fata face două străchinuți de ceară, în mijlocul lor pune cîte-o luminiță și pune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un lucru avut pe sine la cununie, c-apoi i se dă aceluia și norocul - și-apoi acel lucru se poate întrebuința la diferite vrăji. Flăcăii și fetele cred că cucul le va spune ori de se vor însura sau mărita în acel an sau mai tîrziu și zic auzindu-l cîntînd: „Cucule, cînd mă voi însura (sau mărita)?“ Tace el, apoi se crede că se vor căsători curînd; dacă însă cîntă, apoi se ia sama de cîte ori cîntă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lucru se poate întrebuința la diferite vrăji. Flăcăii și fetele cred că cucul le va spune ori de se vor însura sau mărita în acel an sau mai tîrziu și zic auzindu-l cîntînd: „Cucule, cînd mă voi însura (sau mărita)?“ Tace el, apoi se crede că se vor căsători curînd; dacă însă cîntă, apoi se ia sama de cîte ori cîntă și zic că după atîția ani se vor căsători. Se crede că o fată care voiește să placă la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zice că zăbalele la gură se trec dacă ia respectivul zăbalele cailor în gură. Faci zăbale cînd bei apa cu cofa, iar nu cu ulciorul sau tinicheaua. Zestre Cînd se răstoarnă zestrea fetelor mari semn este că au să se mărite. Vasele de aramă ce sînt destinate să se dea zestre la vreo fată mare se țin pline cu fasole, porumb și altele, ca să aibă fata noroc de băiat bun. Ziua Crucii în Ziua Crucii, se strîng fel de fel de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
titlu deocheat. Mai ales că titlul e motivat de una din fixațiile eroinei, Paula, de fapt actrița Paula Chiuaru, persoană reală, care a murit în chinuri groaznice în 1979. Paula, nemulțumită de angajamentul la Teatrul din Piatra Neamț, vrea să se mărite cu marele dramaturg Teodor (Mazilu), care-i promite că va scrie și un rol pentru ea, ajutînd-o să cucerească Bucureștiul. Din păcate, scriitorul din piesă are probleme financiare, e-n criză de inspirație și-n plus, cenzura-i oprește un
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
probleme financiare, e-n criză de inspirație și-n plus, cenzura-i oprește un text. Estimp, actrița întocmește un dosar cu... numele colegelor ei care au făcut barter, cu trupul; pe ea se exclude, firește. Sătulă să tot aștepte, se mărită cu un doctor (personaj real și el!); realul Mazilu vrea să plece spre ea... prea tîrziu: boala-l ține în spital, în cărucior. Paula moare dîndu-și foc, din gelozie; dramaturgul moare și el în spital, invocînd multele-i iubite care
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
scenă; lupta dintre H. și Laertes se desfășoară în groapa cu var, Ofelia stînd, dreaptă, între ei; L. are și el nebunie, e labil psihic: după ce se bate cu H., îi cere iertare, vrea să se-mpace; Regina, fiindcă fusese măritată cu un bătrîn, nu putea să facă dragoste cu el decît băută; l-a acceptat pe Claudius, fiind mai tînăr; dar cînd vede lanțul de crime al cărui autor e, revine la alcool; cînd Roxana Croitoru atrăgea atenția meșterului că
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
În anul ce vine, pămîntul să producă Însutit. În noaptea anului nou, tinerii se adunau Într-o casă dinainte stabilită unde aveau loc diverse jocuri. Aproape de revărsatul zorilor, cînd fiecare mergea la casa lui, fetele mari care doreau să se mărite, mergeau la grajd și aici Îmboldeau boii care erau culcați, cu piciorul; dacă se sculau imediat, era nădejde să se mărite repede; dacă dădeau de mai multe ori, dorința se Îndeplinea mai tîrziu. În dimineața anului nou veneau cei cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
aveau loc diverse jocuri. Aproape de revărsatul zorilor, cînd fiecare mergea la casa lui, fetele mari care doreau să se mărite, mergeau la grajd și aici Îmboldeau boii care erau culcați, cu piciorul; dacă se sculau imediat, era nădejde să se mărite repede; dacă dădeau de mai multe ori, dorința se Îndeplinea mai tîrziu. În dimineața anului nou veneau cei cu sorcovele, apoi lăutarii. Erau băgați În casă unde cîntau. Primeau la sfîrșit cîte un pahar de rachiu și cîțiva bănuți. De la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
poezia o domniță răsfățată, plină de sensibilitate spirituală. "Întinsă leneșă pe canapea/ Domnița suferă în cartea mea". În concepția lui Arghezi, sfera literară este o îmbinare între talent, inspirație, efort: "Slova de foc și slova făurită/ Împerecheate-n carte se mărită". Poetul se consideră robul cititorului, care este " Domnul". Flori de mucigai În ciclul Flori de mucigai este evocată lumea stranie, dezolată, a universului carceral, unde viața este reprimată, mortificată, un fel de bolgie a infernului dantesc. Având ca punct de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
atrasă de lux, aceasta caută bărbați cu poziție socială deosebită. Ea nu ezită nici o clipă în relația cu fiul unui fost prim-ministru, diplomat Gigi Ciocârlan, care-o ajută să câștige un proces cu mama vitregă, pentru moștenire. După ce se mărită, dorința de îmbogățire se amplifică. Francisco Oster, amantul argentinian, îi plătește datoriile pe care le avea soțul ei și ea își plasează suma în afaceri, în speranța că Ciocârlan se va descurca singur, dar îl împinge spre sinucidere. Nici pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
afaceri suspecte, care îl jefuiește în final pe bătrân și se căsătorește cu o femeie de moravuri ușoare. Banul a dezumanizat-o pe Aglae, care-și terorizează soțul, pe Simion, până înnebunește. Aurica este urâtă, rea, invidioasă, urmărind să se mărite cu orice preț. Titi, Aurica și Stănică, din punct de vedere erotic sunt ratați, iar alte personaje sunt marcate de probleme erotice: Felix trăiește o criză sentimentală și fizică, iubind-o platonic pe Otilia și carnal pe Georgeta. Un cuplu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]