4,894 matches
-
câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și habitat cu Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești, păsări); dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
mamifere, reptile, amfibieni, pești, păsări); dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de ursul brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu (Lutra lutra), zimbrul ("Bison bonasus"), mistreț ("Sus scrofa"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
a săriturilor de la o înălțime de aproximativ 14 m. În apropiere de Santiago, în municipiul Montemorelos, există din anul 1996 Bioparcul Estrella, o grădină zoologică asemănătoare unui safari, unde se pot observa din apropiere, specii originale dintre cele mai mari mamifere, cum ar fi, girafe, elefanți, zebre și impale - antilope sud-africane. Obiectivele Bioparcului Estrella sunt iubirea și cunoașterea pentru florei și faunei . Are o suprafață de 300 hectare, înconjurată pe munții și impresionante peisaje naturale la marginea Sierrei Madre Oriental.
Monterrey, Nuevo León () [Corola-website/Science/306471_a_307800]
-
în doze săptămânale de aproximativ 20 de ori mai mari decât dozele săptămânale recomandate pentru oameni . Aceste modificări sunt interpretate ca fiind secundare creșterii reduse în greutate a mamei . În testele de mutagenitate pe culturi de celule bacteriene și de mamifere și într- un test in vivo pe micronuclei la șoarece nu s- au evidențiat modificări în urma administrării de eritropoietină . Nu s- au realizat studii de carcinogenitate pe termen lung . În literatura de specialitate există rapoarte contradictorii în ceea ce privește atribuirea unui rol
Ro_954 () [Corola-website/Science/291713_a_293042]
-
în doze săptămânale de aproximativ 20 de ori mai mari decât dozele săptămânale recomandate pentru oameni . Aceste modificări sunt interpretate ca fiind secundare creșterii reduse în greutate a mamei . În testele de mutagenitate pe culturi de celule bacteriene și de mamifere și într- un test in vivo pe micronuclei la șoarece nu s- au evidențiat modificări în urma administrării de eritropoietină . Nu s- au realizat studii de carcinogenitate pe termen lung . În literatura de specialitate există rapoarte contradictorii în ceea ce privește atribuirea unui rol
Ro_954 () [Corola-website/Science/291713_a_293042]
-
în doze săptămânale de aproximativ 20 de ori mai mari decât dozele săptămânale recomandate pentru oameni . Aceste modificări sunt interpretate ca fiind secundare creșterii reduse în greutate a mamei . În testele de mutagenitate pe culturi de celule bacteriene și de mamifere și într- un test in vivo pe micronuclei la șoarece nu s- au evidențiat modificări în urma administrării de eritropoietină . Nu s- au realizat studii de carcinogenitate pe termen lung . În literatura de specialitate există rapoarte contradictorii în ceea ce privește atribuirea unui rol
Ro_954 () [Corola-website/Science/291713_a_293042]
-
în doze săptămânale de aproximativ 20 de ori mai mari decât dozele săptămânale recomandate pentru oameni . Aceste modificări sunt interpretate ca fiind secundare creșterii reduse în greutate a mamei . În testele de mutagenitate pe culturi de celule bacteriene și de mamifere și într- un test in vivo pe micronuclei la șoarece nu s- au evidențiat modificări în urma administrării de eritropoietină . Nu s- au realizat studii de carcinogenitate pe termen lung . În literatura de specialitate există rapoarte contradictorii în ceea ce privește atribuirea unui rol
Ro_954 () [Corola-website/Science/291713_a_293042]
-
în doze săptămânale de aproximativ 20 de ori mai mari decât dozele săptămânale recomandate pentru oameni . Aceste modificări sunt interpretate ca fiind secundare creșterii reduse în greutate a mamei . În testele de mutagenitate pe culturi de celule bacteriene și de mamifere și într- un test in vivo pe micronuclei la șoarece nu s- au evidențiat modificări în urma administrării de eritropoietină . Nu s- au realizat studii de carcinogenitate pe termen lung . În literatura de specialitate există rapoarte contradictorii în ceea ce privește atribuirea unui rol
Ro_954 () [Corola-website/Science/291713_a_293042]
-
în doze săptămânale de aproximativ 20 de ori mai mari decât dozele săptămânale recomandate pentru oameni . Aceste modificări sunt interpretate ca fiind secundare creșterii reduse în greutate a mamei . În testele de mutagenitate pe culturi de celule bacteriene și de mamifere și într- un test in vivo pe micronuclei la șoarece nu s- au evidențiat modificări în urma administrării de eritropoietină . Nu s- au realizat studii de carcinogenitate pe termen lung . În literatura de specialitate există rapoarte contradictorii în ceea ce privește atribuirea unui rol
Ro_954 () [Corola-website/Science/291713_a_293042]
-
în doze săptămânale de aproximativ 20 de ori mai mari decât dozele săptămânale recomandate pentru oameni . Aceste modificări sunt interpretate ca fiind secundare creșterii reduse în greutate a mamei . În testele de mutagenitate pe culturi de celule bacteriene și de mamifere și într- un test in vivo pe micronuclei la șoarece nu s- au evidențiat modificări în urma administrării de eritropoietină . Nu s- au realizat studii de carcinogenitate pe termen lung . În literatura de specialitate există rapoarte contradictorii în ceea ce privește atribuirea unui rol
Ro_954 () [Corola-website/Science/291713_a_293042]
-
în doze săptămânale de aproximativ 20 de ori mai mari decât dozele săptămânale recomandate pentru oameni . Aceste modificări sunt interpretate ca fiind secundare creșterii reduse în greutate a mamei . În testele de mutagenitate pe culturi de celule bacteriene și de mamifere și într- un test in vivo pe micronuclei la șoarece nu s- au evidențiat modificări în urma administrării de eritropoietină . Nu s- au realizat studii de carcinogenitate pe termen lung . În literatura de specialitate există rapoarte contradictorii în ceea ce privește atribuirea unui rol
Ro_954 () [Corola-website/Science/291713_a_293042]
-
în doze săptămânale de aproximativ 20 de ori mai mari decât dozele săptămânale recomandate pentru oameni . Aceste modificări sunt interpretate ca fiind secundare creșterii reduse în greutate a mamei . În testele de mutagenitate pe culturi de celule bacteriene și de mamifere și într- un test in vivo pe micronuclei la șoarece nu s- au evidențiat modificări în urma administrării de eritropoietină . Nu s- au realizat studii de carcinogenitate pe termen lung . În literatura de specialitate există rapoarte contradictorii în ceea ce privește atribuirea unui rol
Ro_954 () [Corola-website/Science/291713_a_293042]
-
în doze săptămânale de aproximativ 20 de ori mai mari decât dozele săptămânale recomandate pentru oameni . Aceste modificări sunt interpretate ca fiind secundare creșterii reduse în greutate a mamei . În testele de mutagenitate pe culturi de celule bacteriene și de mamifere și într- un test in vivo pe micronuclei la șoarece nu s- au evidențiat modificări în urma administrării de eritropoietină . Nu s- au realizat studii de carcinogenitate pe termen lung . În literatura de specialitate există rapoarte contradictorii în ceea ce privește atribuirea unui rol
Ro_954 () [Corola-website/Science/291713_a_293042]
-
în doze săptămânale de aproximativ 20 de ori mai mari decât dozele săptămânale recomandate pentru oameni . Aceste modificări sunt interpretate ca fiind secundare creșterii reduse în greutate a mamei . În testele de mutagenitate pe culturi de celule bacteriene și de mamifere și într- un test in vivo pe micronuclei la șoarece nu s- au evidențiat modificări în urma administrării de eritropoietină . Nu s- au realizat studii de carcinogenitate pe termen lung . În literatura de specialitate există rapoarte contradictorii în ceea ce privește atribuirea unui rol
Ro_954 () [Corola-website/Science/291713_a_293042]
-
în regiunile mai înalte cu cețuri se pot găsi ferigi, mușchi și plante suculente adaptate la regiuni aride. Astfel se pot aminti „Biscutella elbensis”, „Biscutella laevigata”, „Selaginella lepidophylla, ”„Anastatica hierochuntica” (trandafiri de Ieriho) Fauna este reprezentată prin 23 specii de mamifere, 41 specii de păsări și 22 specii de reptile și numai o specie de amfibii. Dintre mamifere se pot aminti gazelele, antilopele și măgarul sălbatic. Păsările provin din regiunile tropicale vecine, aici fiind prezent struțul african (Struthio camelus), vulturi pleșuvi
Parcul Național Gebel-Elba () [Corola-website/Science/314187_a_315516]
-
aride. Astfel se pot aminti „Biscutella elbensis”, „Biscutella laevigata”, „Selaginella lepidophylla, ”„Anastatica hierochuntica” (trandafiri de Ieriho) Fauna este reprezentată prin 23 specii de mamifere, 41 specii de păsări și 22 specii de reptile și numai o specie de amfibii. Dintre mamifere se pot aminti gazelele, antilopele și măgarul sălbatic. Păsările provin din regiunile tropicale vecine, aici fiind prezent struțul african (Struthio camelus), vulturi pleșuvi (Aegypius tracheliotus), vulturi bărboși (Gypaetus bărbătuș), „Neophron percnopterus” că și acvile „Aquila fasciata”.
Parcul Național Gebel-Elba () [Corola-website/Science/314187_a_315516]
-
Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau mentă ("Mentha piperita"). Fauna ariei naturale are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexă I-a) 92/43/ CE din 21 mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel; mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), veverița
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexă I-a) 92/43/ CE din 21 mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel; mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), veverița ("Sciurus carolinensis"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); păsări: ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), cuc ("Cuculus canorus"), pupăza ("Upupa epops"), mierla
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
este un ordin de mamifere placentare native în pădurile tropicale din Asia de Sud-Est. Acest ordin cuprinde familiile: Tupaiidae, cu patru genuri, și Ptilocercidae, cu un gen, iar, cele cinci genuri conțin în total 20 de specii. Animalele din ordinul Scadentia au raportul cel mai mare dintre
Scandentia () [Corola-website/Science/332794_a_334123]
-
Ptilocercidae, cu un gen, iar, cele cinci genuri conțin în total 20 de specii. Animalele din ordinul Scadentia au raportul cel mai mare dintre masa creierului și cea a corpului, mai mare chiar și decât la oameni. Printre ordinele de mamifere, este cel mai apropiat de primate, și a fost utilizat deseori ca alternativă primatelor în studii experimentale asupra miopiei, stresului psihosocial și a hepatitei.
Scandentia () [Corola-website/Science/332794_a_334123]
-
sau înclinată, ușor protractilă. Falca superioară nu depășește niciodată nivelul centrului ochiului. Maxilarul acoperit de extremitatea posterioară al premaxilarului și ascuns de către suborbital atunci când gura este închisă; premaxilarele puțin protractile. În partea anterioară a fălcilor poartă dinți asemănători cu incisivii mamiferelor, mărginiți pe laturi de dinți mai lați. Dinții sunt bine dezvoltați, diferențiați în dinți conici (caniniformi), aplatizați (incisiviformi) sau rotunjiți (molariformi). Plafonul bucal (vomerul și palatinele) sunt fără dinți. Au 6 raze branhiostegale și 24 vertebre. Capul cu sistemul canalelor
Sparide () [Corola-website/Science/330700_a_332029]
-
evitat în mare parte, văile fiind subsecvente. Pârâul Sucevița izvorăște din Obcina Mare de la altitudinea de 800 - 900 m și drenează partea de N a teritoriului și N - E, celelalte -Iaslovăț, Gârla Morii, drenând partea centrală. Fauna este reprezentată prin mamifere, păsări, reptile și pești. Bine reprezentate sunt căprioarele (Capreolus capreolus), porcul mistreț (Sus scrofa), vulpea (Caniș vulpes). Mustelidele sunt reprezentate prin nevăstuica (Mustella nivallis), dihorul (Mustella putorius). Rozătoarele au ca reprezentanți: șoarecele de pădure (Apodemus silvaticus) și iepuri (Lepus europeus
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
vârfurile munților până în bălțile de șes, evidențiind diversitatea faunei locale. Între exemplarele de păsări expuse sunt de menționat: cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte, acvila de munte, bufnița, huhurezul, ciocănitoare, rațe sălbatice, fazani etc. Muzeul include de asemenea exemplare de mamifere ce viețuiesc în pădurile din zona Sucevei: ursul brun, mistrețul, jderul, marmota. Alături de acestea, sunt prezentate busturi de cerbi și de căprioare, blănuri de lup, râs și vulpe, colți de mistreți.
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
o deprindere neobișnuită de a urina pe propriile picioare — urina se evaporă asigurând astfel răcorirea organismului. În urma unor asemenea „proceduri” picioarele condorilor sunt acoperite de pete albe lăsate de acidul uric. Principala sursă de alimentație pentru condori o constituie leșurile mamiferelor de dimensiuni medii. În căutarea acestora ei adesea călătoresc pe distanțe lungi, străbătând în jur de 200 km pe zi. Aflându-se departe de țărm, condorii preferă hoiturile copitatelor mari, cum sunt cerbii, guanaco, vitele cornute mari, care au fost
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
Aflându-se departe de țărm, condorii preferă hoiturile copitatelor mari, cum sunt cerbii, guanaco, vitele cornute mari, care au fost răpuse de bătrânețe sau slăbiciune ori au fost ucise de pume. Aflându-se lângă țărm, ei deseori sfâșie hoituri ale mamiferelor marine aruncate pe uscat. În afară de leșuri, condorii se mai hrănesc și cu ouăle păsărilor coloniale și puii acestora. Litoralul reprezintă o sursă sigură de hrană, ceea ce face ca mulți condori să se stabilească în această zonă. Căutând hrana, pasărea își
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]