3,802 matches
-
i-ar fi avut astăzi.” Epistola concepută de Tabucchi În numele „modelului” său operează, s-ar zice, cu aceeași ironie, la adresa acestuia, ca și a sa Însuși. „Se pare că Tabucchi fusese invitat pentru o serie de lecții de profesorul Norman Manea, un scriitor celebru, naturalizat american, dar de origine română, tradus fără Îndoială În Europa, dar poate nu În portugheză. L-am citit, de altfel, În traducere americană și Îmi amintesc de o carte apărută la Grove Press care se chema
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
portugheză. L-am citit, de altfel, În traducere americană și Îmi amintesc de o carte apărută la Grove Press care se chema Octombrie, ora opt și de alta, nu mai știu editura, care avea titlul Fericirea obligatorie. În ceea ce privește mahmureala, acest Manea nu Îmi pare deloc diferit de Tabucchi din Marginea orizontului, dar el are, cel puțin, motive să fie astfel. După câte am Înțeles, fusese deportat, se pare, În copilărie, ca evreu. Din această experiență Într-un lagăr trebuie să fi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cei doi se prezintă adesea În public drept apărători ai democrației. Chiar și privind atitudinea față de Știință și Progres există la amândoi o neîncredere, care revelează o mentalitate arhaică și deci profund conservatoare. După părerea mea, acest Tabucchi și acest Manea, evident inconfortabili cu modernitatea, aparțin trecutului: sunt doi supraviețuitori”. Într-adevăr, s-a Întâmplat ca acei doi „supraviețuitori” - cum sunt toți scriitorii, s-ar zice - să se Înțeleagă În toamna 2002, la Bard, tot mai bine și să avem, până la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Cluj-Napoca, 1979, 185-220; Moraru, Semnele, 239-246; Eugen Simion, Miza romanului, RL, 1982, 19; Gorcea, Structură, 81-85, 176-179; Vlad, Lectura rom., 148-152; Eugen Simion, Scene din viața sentimentală, RL, 1984, 24; Cristea, Modestie, 182-190; I. Holban, Explorarea realului, CRC, 1984, 31; Manea, Contur, 74-81; Eugen Simion, Romanul autobiografic, RL, 1986, 38; Andreea Deciu, Mitologia terorii, RL, 1992, 12; Cristea, A scrie, 167-172; Bogdan Dumitrescu, Un scriitor încă prea puțin cunoscut, RL, 1994, 4; Mirodan, Dicționar, II, 180-189; Cosma, Romanul, II, 168-170; Dicț
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
Scriitori, 193-195; Ulici, Prima verba, II, 224-226; Ciobanu, Însemne, II, 332-334; Ștefănescu, Jurnal, 197-198; Eugen Simion, Maria-Luiza Cristescu, „Vacanța”, RL, 1982, 10; Constantin Cubleșan, Schiță pentru un portret de romancier, ST, 1983, 7; Grigurcu, Între critici, 331-334; Condurache, Portret, 148-150; Manea, Contur, 66-68; Eugen Simion, Nostalgia originilor, FLC, 1985, 8; [Maria-Luiza Cristescu], RRI, I, partea II, 683-708; Eugen Simion, Romanul istoric, RL, 1987, 18; Holban, Profiluri, 240-247; Alex. Ștefănescu, Viața fără fard, RL, 1990, 19; Remus-Horațiu Pintea, Lumea Mariei-Luiza Cristescu, CNT
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
Moldova, microbuzele din Ucraina de Vest, cu migranți care vorbesc limba română, și în final microbuzele din celelalte zone ale Ucrainei. În parcare sunt vânzători informali de băuturi alcoolice ieftine (mai ales bere și vodcă), țigări, ziare, muzică din România (manele în special) sau din Ucraina. La microbuzele din Moldova și Ucraina se vând și produse alimentare ieftine. Pentru femeile din Moldova sau Ucraina, întâlnirile de la Molino Dorino sunt, în același timp, o oportunitate de a afla de noi posibilități de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
alți doi poeți, Nicolae Labiș și Cristian Popescu. Poet al tranziției, al (i)realității imediate, decadente, al transformărilor postdecembriste, revenind permanent la versuri de început, pe care le reciclează, I. devine implicit un poet al străzii, într-o subcultură a manelelor și a telenovelei, într-o țară ficționalizată, unde „necuvintele” au fost înlocuite de „subcuvinte”. El urmează, involuntar, un destin macedonskian, dorind să fie „trist” și „anarhist”, „nebun” și „beat”, un poet al României violate vers de vers, propriul cobai într-
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
pentru arhitectura tradițională a locului, constituie un capitol consistent în economia revistei, benefiicind de multe studii și texte ilustrative: Dumitru Colțea, Obiceiuri și credințe mitice în cultura populară bihoreană (4-5/1990), Crăciun Parasca, Folcloriști bihoreni: Ioan Tamaș (2/1990), George Manea, Icoane pe sticlă din vestul Maramureșului (5/1991), Dumitru Iuga, Țara Maramureșului. Dicționar istoric etc. Se publică numeroase documente privind istoria Transilvaniei (cu accent pe perioada horthistă) și a Basarabiei. În primii ani de apariție, preocuparea pentru problemele de actualitate
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
Tudor Vlad, Tudor Dumitru Savu ș.a. În compartimentul istoriei literare, Mircea Popa publică articolul Octavian Goga în fața timpului. Se reține și un eseu al lui Ion Vartic, Despre ironie sau despre „viceversa”. Fragmentele dramatice îi au ca autori pe Aureliu Manea, István Kocsis și D.R. Popescu. Un spațiu generos îl ocupă traducerile, datorate lui Victor Felea, Mariana Vartic, Nicolae Mocanu, Irina Petraș, Mircea Ivănescu ș.a. Alți colaboratori: Aurel Șorobetea, Teodor Bocșa, Mircea Opriță, Alexandru Vlad, Miko Ervin. D.B.
CLUJUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286304_a_287633]
-
abundă în propoziții entuziaste despre Nicolae Labiș, D.R. Popescu, Petre Stoica, Nichita Stănescu, Ilie Constantin, Cezar Baltag, Constanța Buzea, Teodor Mazilu, Fănuș Neagu, Nicolae Velea, Vasile Rebreanu, Florin Mugur, Al. Ivasiuc, Radu Petrescu, Virgil Duda, Petru Popescu, Emil Brumaru, Norman Manea, George Bălăiță, Sorin Titel, Mircea Ciobanu, Dana Dumitriu. Aplicat și onest sunt apreciați și scriitori contemporani inovatori mai în vârstă, unii „cu probleme”, de la Marin Preda la Virgil Teodorescu și Ion Caraion, ca și autori din perioada interbelică (Anton Holban
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
1979, 70-92; Băileșteanu, Refracții, 198-205; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 156-172; Iorgulescu, Critică, 104-108, 220-222; Iorgulescu, Ceara, 214-221; Manolescu, Arca, III, 223-233; Vlad, Lectura rom., 165-171, 179-181; Dana Dumitriu, Le Roman de l’année 1984, CREL, 1984, 4; Ghițulescu, O panoramă, 276-279; Manea, Contur, 36-40; Condurache, Portret, 41-44; Raicu, Fragmente, 335-339; Iorgulescu, Prezent, 121-129; Holban, Profiluri, 184-203; Regman, De la imperfect, 83-91; Simuț, Incursiuni, 147-156; Nițescu, Proletcultismul, 260-265; Cosma, Romanul, II, 290-293; Alex. Ștefănescu, Paul Georgescu, RL, 1999, 46; Dicț. esențial, 332-335; Manolescu, Lista
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
fiind constituite, uneori, tematic. Sunt reunite aici versuri de Radu Stanca, Mihai Beniuc, Maria Banuș, Marin Sorescu, Leonid Dimov, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Horia Bădescu, Nichita Stănescu ș.a., proză de Vasile Rebreanu, Tudor Dumitru Savu, Tudor Vlad, Leonida Neamțu, Norman Manea, Gh. Schwartz, Ștefan Damian, Olga Caba. Teatrul este reprezentat de Const. Cubleșan, Const. Zărnescu, Mircea Vaida, Ștefan Damian, Paul Ioachim, Vasile Sălăjan, Matei Vișniec. Ca de obicei, foarte bogat este sectorul consacrat publicisticii, istoriei și criticii literare. Volumul din 1980
ALMANAH „TRIBUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285268_a_286597]
-
UAS din Universitatea «Al. I. Cuza» Iași”. Modificări intervenite în colegiul redacțional: de la numărul 2/1969, numele lui Vasile Constantinescu dispare din casetă; numărul 3/1969 apare sub următoarea redacție: Mihai Tatulici (redactor-șef), Dumitru Constantin (redactor-șef adjunct), Nicolae Manea (șef secție literară), George Mocanu (șef secție științifică) ș.a. Cu începere de la numărul 8/1970, Constantin Pricop devine redactor-șef adjunct, alături de Dumitru Constantin. În 20 ianuarie 1971, formula redacțională arată astfel: redactor-șef - Constantin Pricop; redactori-șefi adjuncți - Dumitru Constantin
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
Cu începere de la numărul 8/1970, Constantin Pricop devine redactor-șef adjunct, alături de Dumitru Constantin. În 20 ianuarie 1971, formula redacțională arată astfel: redactor-șef - Constantin Pricop; redactori-șefi adjuncți - Dumitru Constantin și Emil Nicolae. Acestora li se adaugă apoi Nicolae Manea și D.N. Zaharia ca secretar de redacție. Odată cu numărul 3/1972, funcția de redactor-șef este preluată de Al. Călinescu (care va rămâne în fruntea revistei, ca redactor-șef sau ca președinte al Consiliului de conducere, până în 1982), secondat de
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
Odată cu numărul 3/1972, funcția de redactor-șef este preluată de Al. Călinescu (care va rămâne în fruntea revistei, ca redactor-șef sau ca președinte al Consiliului de conducere, până în 1982), secondat de Liviu Papuc (redactor-șef adjunct) și Nicolae Manea (secretar general de redacție), cărora li se adaugă Val Condurache, pe post de redactor-șef adjunct. De la numărul 2-3/1973, Liviu Papuc este înlocuit în funcție de Andrei Corbea. Numărul 9-10/1973 aduce o nouă modificare în componența colectivului de conducere, alcătuit
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
vieții universitare”), cât și o modalitate de exprimare literar-culturală a câtorva generații de tineri - marcată, desigur, de fluxul sau refluxul „politizării”, în ciuda eforturilor de eludare a ideologicului. Poezie semnează alături de nume consacrate, numeroși tineri debutanți sau începători: Mihai Tatulici, Nicolae Manea, Tit Liviu Pop, Marcel Marinescu, Nicolae Grigore Mărășanu, Dinu Flămând, Nicolae Prelipceanu, Nicolae Manea, Emil Nicolae, Miron Blaga, Aura Mușat, Lucian Avramescu, Dan Mutașcu, Mihai Ursachi, Cătălin Bordeianu, Ioanid Romanescu, Corneliu Popel, Daniela Caurea, Mircea Florin Șandru, Corneliu Ostahie-Cosmin, Mihai
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
marcată, desigur, de fluxul sau refluxul „politizării”, în ciuda eforturilor de eludare a ideologicului. Poezie semnează alături de nume consacrate, numeroși tineri debutanți sau începători: Mihai Tatulici, Nicolae Manea, Tit Liviu Pop, Marcel Marinescu, Nicolae Grigore Mărășanu, Dinu Flămând, Nicolae Prelipceanu, Nicolae Manea, Emil Nicolae, Miron Blaga, Aura Mușat, Lucian Avramescu, Dan Mutașcu, Mihai Ursachi, Cătălin Bordeianu, Ioanid Romanescu, Corneliu Popel, Daniela Caurea, Mircea Florin Șandru, Corneliu Ostahie-Cosmin, Mihai Dinu Gheorghiu, Nicolae Turtureanu, Paul Balahur, Liviu Antonesei, Vasile Mihăescu, Nichita Danilov, Irina Andone
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
Voces" dar și pe criticul de artă Dan Hăulică, pe coregraful Gigi Căciuleanu, dar și pe regizorii Alexa Visarion, Andrei Șerban și Radu Gabrea, pe artiștii plastici Dragoș Pătrașcu și Liviu Suhar, pe scriitorii Emil Brumaru, Mariana Codruț și Norman Manea; acestora li se alătură alți câțiva muzicieni recunoscuți și prețuiți în țară și în lume: soprana de coloratură dramatică Nelly Miricioiu, dirijorul și managerul Ovidiu Bălan, celebrul manager de operă Ioan Hollender, pianiștii Adriana Bera și Vlad Iftinca, solistele Ruxandra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
aceste direcții este importantă? A.P. E foarte greu de făcut lucrul ăsta, pentru că fiecare crede că direcția importantă este aceea pe care o preferă el. Eu nu pot să mă opun valului din ce în ce mai consistent al celor care ascultă cu plăcere manele. Trebuie să mărturisesc ceva: am avut la colegiul " Noua Europă de la București" un bursier din Franța, de origine română dar cetățean francez, muzicolog, care a venit în România anume ca să cerceteze manelele. El venea asupra acestui fenomen cu instrumentarul teoreticianului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
din ce în ce mai consistent al celor care ascultă cu plăcere manele. Trebuie să mărturisesc ceva: am avut la colegiul " Noua Europă de la București" un bursier din Franța, de origine română dar cetățean francez, muzicolog, care a venit în România anume ca să cerceteze manelele. El venea asupra acestui fenomen cu instrumentarul teoreticianului, al etnologului care găsea că e foarte interesant ce se întâmplă aici. Ceea ce trebuie să admit este că datorită lui am putut înțelege unele lucruri. De pildă, că orchestrația unor manele implică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cerceteze manelele. El venea asupra acestui fenomen cu instrumentarul teoreticianului, al etnologului care găsea că e foarte interesant ce se întâmplă aici. Ceea ce trebuie să admit este că datorită lui am putut înțelege unele lucruri. De pildă, că orchestrația unor manele implică un tip de virtuozitate, un tip de tehnică ce nu e de lepădat, e remarcabilă. De asemenea, că există acolo niște straturi de discurs în care uneori ironia, alteori agresivitatea... A.V. ...savoarea cuvântului dezgolit până la un punct... A.P.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
-ul. De la o vreme, începuse să găsească fenomenul ăsta interesant. Eu nu spun că lucrurile astea nu au o anumită provocare cognitivă în ele. Pe de altă parte, dacă într-un loc în care mă aflu, sunt năpădit de decibelii manelelor, nu fac față. Atunci, ce trebuie să combatem noi? Manelele propriu-zise? Sau ideea celor care iubesc manelele, că toată lumea trebuie să asculte manele la volumul pe care ei îl decid, la orele pe care ei le decid, în locurile pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Eu nu spun că lucrurile astea nu au o anumită provocare cognitivă în ele. Pe de altă parte, dacă într-un loc în care mă aflu, sunt năpădit de decibelii manelelor, nu fac față. Atunci, ce trebuie să combatem noi? Manelele propriu-zise? Sau ideea celor care iubesc manelele, că toată lumea trebuie să asculte manele la volumul pe care ei îl decid, la orele pe care ei le decid, în locurile pe care ei le decid. Până la urmă, e vorba de educație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
au o anumită provocare cognitivă în ele. Pe de altă parte, dacă într-un loc în care mă aflu, sunt năpădit de decibelii manelelor, nu fac față. Atunci, ce trebuie să combatem noi? Manelele propriu-zise? Sau ideea celor care iubesc manelele, că toată lumea trebuie să asculte manele la volumul pe care ei îl decid, la orele pe care ei le decid, în locurile pe care ei le decid. Până la urmă, e vorba de educație, e vorba de discernământ ș.a.m.d.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ele. Pe de altă parte, dacă într-un loc în care mă aflu, sunt năpădit de decibelii manelelor, nu fac față. Atunci, ce trebuie să combatem noi? Manelele propriu-zise? Sau ideea celor care iubesc manelele, că toată lumea trebuie să asculte manele la volumul pe care ei îl decid, la orele pe care ei le decid, în locurile pe care ei le decid. Până la urmă, e vorba de educație, e vorba de discernământ ș.a.m.d. Eu nu mă pot lupta cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]